Lacul Candeasca

Localizare, iesire prin Pantelimon spre Constanta, apoi Branesti - Islaz si in dreptul unei balti care se vede din sosea se face stanga spre Belciugatele. Se merge prin comuna pana in dreptul primariei unde se face dreapta, se trece de cele doua balti pe podet si imediat se face dreapta apoi se merge cum tine drumul pana ce la un moment dat drumul face stanga (exista un semn minuscul pe care e scris balta Candeasca) se continua drumul pana la iesirea din sat, se trece de o troita la iesirea din sat apoi urmeaza un teren de fotbal si urmand drumul care devine pietruit se coboara la balta. Cea din stanga are ten, ciortan, caras salau, chinezesc frumos amenajata cu umbrelute din trestie si pontoane din lemn - in curand vor fi ceva cabanute pentru cei care vor sa traga la somn, cea din dreapta in care se pescuiesta mai ales la undita din cauza ramasitelor de trestie care se afla pe mijlocul lacului. Specii de pesti: aici predomina ciortanul la 500g, 1 kg si caraselul destul de mic, ten si cam atat. Capturi destul de frumoase pentru o balta noua, ten 6kg, crap 4 kg, caras 500g. Se pot lua 5 kg pe zi, paznici niste baieti de treaba, se poate cumpara direct de la cabana bere rece si alte bauturi, cipsuri etc.

Balti Pescuit - click aici

Balta Greaca

Balta Greaca este una din zecile de balti din judetul Giurgiu, diferenta fata de multe altele o fac concursurile la care participa un numar mare de pescari amatori si profesionisti de la noi din tara si nu numai.

Balta Greaca se mandreste cu o populatie piscicola numeroasa in exemplare mari de crap si caras.
La iesire din Bucuresti pe soseaua Oltenitei, treceti prin Popesti Leordeni si la km 21 faceti la dreapta. Treceti prin Heresti, Hotarele si dupa vreo 3 km dupa ce iesiti din Hotarele faceti la dreapta si ati ajuns in Greaca. Mai mergeti pana aproape de iesire din sat si se face o "ulita" la dreapta si va duce direct la balta. Este o balta super, se prinde foarte bine la undita caras. Taxa este de 30 ron. Specii: caras foarte mult, cam la 150-250 g, crap. Momeli: orice.

Painea - momeala

Folosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este ceva nou. Multi dintre pescari cunosc si folosesc painea ca nada si/sau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de origine vegetala (mamaliga, boaba de porumb) nu dau randamentul dorit. Dar sunt si destui pescari, mai ales dintre incepatori, care cunosc suficient de bine modalitatile in care putem folosi aceasta - materie prima - ieftina, si la indemana oricui.
Painea se poate folosi ca atare, in combinatia unor paste, ca principal ingredient, sub forma de pesmet, sau ca nada.
Cubul de paine
Paine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de jos, (cu coaja groasa). Se taie cuburi avand latura de 1/2cm cu un cutit bine ascutit sau cutter.
Carligul se infige prin coaja, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data cu el si carligul.
Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de secara, cu adaos de seminte de in, de boabe de grau zdrobite, etc.) este bine sa incercam o gama cat mai diversa. De preferat fabricata altfel decat industrial.
Pasta
Pentru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. In functie de specia de peste pe care o vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi:
- frunze de spanac taiate fin - pentru crap, amur, (cteno);
- miez de rosie pasat - pentru crap, amur;
- galbenus de ou - pentru crap, caras, platica, albitura; Atentie! Aceasta combinatie se intareste foarte repede!
- mamaliga - pentru crap, caras, platica, lin, albitura;
- halva - pentru crap;
- pudra din boilies pisate - pentru crap, caras.
Putem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie), indulcitori.
Pesmetul, (painea uscata)
Pesmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. Intra in componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale), sau la prepararea de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea 5-10 mm, pe care le gaurim ca pe boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. Se obtine astfel o momeala asemanatoare cu pop-ups-urile. Sursa: www.ghidpescuit.ro

Momeli Vegetale

Mamaliga: cu un adaos de faina de grau, sofran si indulcita cu zahar, miere etc si aromata cu anason, sub forma de cuburi, este o momeala larg folosita pentru prinderea ciprinidelor. Exista insa diferite retete de preparare a mamaligii.
Cocoloasele: din miez de paine, mamaliga si putin ulei de canepa sau comestibil reprezinta o momeala universala la ciprinide.
Pastele fainoase: cus-cus - este o momeala foarte buna pentru capturarea scobarului dar si al altor ciprinide.
Boabele de cereale: porumb, grau, orz, ovaz - fierte la foc domal pentru a se porumb momealaumfla fara a plezni, constitui o momeala cepoate fi folosita pe tot timpul sezonului cald la ciprinide. Exista o gama variata de arome cu care sunt imbunatatite aceste cereala (porumb, grau) miere, vanilie, anason, capsuni, tutti frutti, caramel, etc, De asemanea acestea se pot folosi in stare naturala luate direct de pe stiuleti proaspeti (porumb in lapte) sau se poate folosi cel uscat lasat cateva zile la inmuiat inainte de partida. Se foloseste in special la pescuitul
crapului.
Boabele de mazare: fierte, dau rezultete la prinderea carasului, platicii, caracudei, scobarului.
Boabele de canepa: mai mari, fierte la foc domal, pot fi folosite cu succes la pescuitul crapului, mrenei, scobarului, linului, si alte ciprinide. Deasemenea aceste boabe se folosesc ca nada. Cand sunt fierte aceste seminte canepa momealaelibereaza o substanta uleioasa pe placul pestelui. Nu aruncati apa in care le-ati fiert, pentru a o amesteca cu nada. Cel mai bun mod de a pastra gata preparate aceste seminte, chiar mai mult timp este acela de a le tine la inmuiat timp de 12 ore in apa rece, apoi de a le fiebe timp de 2 min., dupa care se toarna intr-un vas sau galeata cu capac, asa incat sa stea inchise etans, fara aer. Desfacerea lor ar trebui sa aiba loc in galeata, nu in cratita, in timpul fierberii.
Boabele de fasole: excelenta pentru crap si lin, se poate trata cu miere pentru a deveni dulce si ca urmare irezistibila. Se poate folosi si in nada.
Cartoful: fiert, indeoseb cel de culoare galbuie, se foloseste pentru prinderea ciprinidelor
Alunele: Sunt o momeala excelenta pentru crap si biban. Se pot pune in carlig 2 au 3, sau pot fi prinse cu ajutorul unui fir de par.
Fructele: cele bine coapte sunt foarte apreciate de clean, scobar etc. (cirese salbatice, corcodus, zmeura, mure)

Mamaliga pentru patratica

Ingrediente:
- apa 2 litri
- faina de porumb (malai) circa 1 kg
- faina de grau
- sofran
- atractant pentru pesti lichid – anason, vanilie, capsuni …

Calitatea malaiului (granulatia) este esentiala pentru realizarea unor patratele bune de mamaliga. Dintr-un malai cu particule mari, cu tarate, vor rezulta niste patratele care se vor desface usor si ne vor lasa carligul gol, ineficient. De aceea primul lucru care trebuie facut este cernerea malaiului printr-o sita, cu cat mai fina cu atat mai bine.
Se pune apa la fiert, in am dizolvat sofranul, cam un varf de lingurita, precum si atractantul. Dupa ce apa da in clocot se pune malaiul, si se lasa sa fiarba circa 20-30 de minute. Cind mamaliga e aproape fiarta se amesteca bine cu facaletul.
Pana aici procedeul este identic cu cel al unei mamaligi obisnuite. Urmeaza insa faza a doua, menita sa le dea cubuletelor rezistenta si elasticitate.
Mamaliga obtinuta mai inainte o luam si o framantam cu faina de grau, pana capata consistenta unei plastiline. Formam apoi niste “galusti”, ceva mai mari decat o minge de tenis, si le bagam in ciorapi de dama vechi, rupti (nu-i luati fara sa intrebati ca aveti scandal). Ciorapul are rolul de a nu lasa mamaliga sa se imprastie la fierberea urmatoare. Ciorapul de leaga in fata si in spatele galustii cu o ata. Pe un ciorap putem sa punem astfel 5-6 astfel de galusti, in sirag.
Punem din noua apa la fiert si cand da in clocot punem in ea galustile formate dinainte. Le lasam sa fiarba pana se ridica la suprafata, semn ca sunt gata (cam 10 minute). Se scot pe un fund de lemn si se lasa la racit. Cel mai bine se folosesc a doua zi, sa fie proaspete. Sursa: www.ghidpescuit.ro

Lacul Tancabesti 1

Lacul Tancabesti 1 este lacul cu exemplare “record” de crap, somn si rapitori. Record lac: crap 24 kg si somn 60kg. Se afla in localitatea Tancabesti din judetul Ilfov la 30km de Bucuresti.
Specii de pesti intalnite: avat, biban, caras, clean, crap, cteno, novac, oblete, platica, rosioara, salau, somn, stiuca. Taxa este de 200lei. Detalii telefon 0726037389. Se poate pescui si noaptea.
Regulament:
• maxim 4 lansete
• fara inaintasi textil din 1 Ian 2010
• un singur ac , plumb pierdut
• saltea de primire, minciog ecologic
• minim 3 saci pentru peste (ecologici)
• vesta salvare daca se foloseste barca
• retinere crap sub 4 kg si eliberare in Tancabesti 2
• taxa este de 300 Ron/24 h(ponton inclus) si 200 Ron/12 h (fara ponton)
• pentru insotitori taxa este de 20 Ron / persoana.
• se poate rezerva locul de pescuit contra sumei de 10 Ron.
Cale acces. Pe drumul Bucuresti-Ploiesti la intrarea dupa podul din comuna Tancabesti se face un drum spre stanga care duce la lac.

Balti Pescuit - click aici

Montura pestisor mort

Fara nici o indoiala, cand pescuiesti la stiuca cu momeli moarte(peste mort) exista o mare probabilitate ca montura pe care o folosesti sa iti faca mai mult rau decat bine, rapitorul sesizandu-se rapid de prezenta unui 'corp strain' in apa si ocolind din start capcana ta.

Folosind o montura tip fir de par, imprumutata din pescuitul la crap, sansele ca aceasta sa fie detectata scad considerabil, rezultatele neintarziind sa apara.
Ce trebuie sa stii:
- firul de par se ajusteaza in functie de comportamentul rapitorului si marimea pestelui utilizat ca momeala;
- carligul se alege in functie de marimea rapitorului urmarit.
Pentru trecerea firului prin coada pestelui se poate folosi o croseta solida, tip ac.

Alte monturi - click aici

Fluviul Ebro

Ebru (in spaniola Ebro) este un fluviu din nord-estul Spaniei ce se varsa in Marea Mediterana la aproximativ 160 km de Barcelona. Este cel mai lung curs de apa din Spania si izvoraste la 70 km distanta de Oceanul Atlantic, la sud de Santander, in Muntii Cantabriei. Cursul sau in lungime de 600 km se intinde de-a lungul poalelor Muntilor Pirinei.
Este singurul rau din Spania care la varsare prezinta o delta si nu un estuar.
Fluviul este practic un paradis, nefiind afectat de catre factorii antropici (adica de om). Fiind foarte lung si lat, prezinta toate tipurile de formatiuni: sectiuni cu apa adanca langa baraje sau mica in alte locuri, cu apa repede si involburata langa nenumaratele cascade sau domoala, iar delta pe care o formeaza la varsare este un adevarat ecosistem neafectat inca de problemele poluarii, in ciuda faptului ca se afla destul de aproape de unele din cele mai mari metropole ale lumii (Barcelona).

Delta Ebroului

Montura pentru Somn - Cat-O-Copter

Exista numeroase monturi speciale pentru pescuitul la somn, si unele sunt mai mult decat complicate.

Una dintre cele mai populare si in acelasi timp exceptionale, daca ne uitam la rezultatele obtinute cu ea, este cea dezvoltata de Keith Lambert, montura Cat-O-Copter.
Simpla, usor de facut de catre oricare dintre noi, functioneaza excelent atat pe ape curgatoare precum si pe lacuri, bazandu-se in pricipal pe libertatea de miscare lasata momelii vii cu care se pescuieste.
Peste momeala va evolua sub filmul apei, cu coborari si urcari repetate.
Cateva mici secrete in utilizarea acestei monturi ce va vor fi mai mult decat utile:
- acul folosit sa fie proportional cu pestele folosit ca momeala;
- dupa ce s-a penetrat dorsala pestelui viu cu carligul, spinul trecand de partea cealalta, folositi un elastic de bani pentru a forma un opritor pe ac.

Alte monturi - click aici

Localitatea Caraorman - judetul Tulcea

Localitatea Caraorman apartine de comuna Crisan , situata in judetul Tulcea. Denumirea localitatii provine din limba turca, insemnand Padurea Neagra. Populatia satului este formata majoritar din ucraineni. In vecinatatea satului se afla padurea cu acelasi nume.
Satul se intinde pe o lungime de 3.5 Km si aproximativ 500 de m latime si este situat intre bratul Sulina si Sfantul Gheorghe pe grindul Caraorman. Acest sat, poarta ranile anilor comunismului, cu ruine care se doreau a fi, cel mai mare combinat de sticla din Europa, un complex de sase blocuri degradate, constructii de beton - silozuri, hale, neterminate.
Cu toate acestea, imprejurimile satului, dau impresia unui desert in mijlocul unei oaze de apa si verdeata, cu grinduri cu dune de nisip.
Acces in localitate: Accesul se face pe apa, distanta intre Tulcea si Caraorman fiind de 60 Km, iar intre Crisan si Caraorman sunt 12 Km.
Puncte de interes turistic: Dunele de nisip din apropierea satului - unice in tara, ce adesea depasesc 7 m in inaltime, atingand pana la 9 m inaltime. Padurea Caraorman: declarata in anul 1940, momument al naturii. Plaja – situata la capatul canalului Crisan-Caraorman , pe malul vestic al canalului exista o zona cu nisip fin, unde se face plaja si se poate inota ontr-o apa limpede si lipsita de curenti. Malul este lin, cu panta domoala. Sursa: www.info-delta.ro

Lacul Peris

Unul din lacurile cu cea mai mare densitate de crapi mari din tara. Este cunoscuta in lumea pescarilor de crap ca fiind balta in care oricine poate sa-si bata recordul personal. De aceea, balta a ajutat la formarea a numerosi pescari de crap si a condus la elucidarea multora dintre misterele ce planeaza in jurul compozitiei ideale a boiliesurilor.

Suprafata: Podisor 1 - 8 hectare; Podisor 2 - 16 hectare. Adancimea medie: 1.7-2 m
Populatie piscicola: peste 200 de crapi trecuti de 10kg. Anul acesta s-a populat cu 5 tone de crap (1-3kg), 3 tone de caras, 6 tone de fitofag (peste 1kg). De asemenea exista si cteno (cu greutati intre 5 si 20kg), salau, stiuca, biban, rosioara etc
Toate malurile lacurilor sunt ingrijite si amenajate pescuitului sportiv. Conditiile de campare sunt foarte bune (exista si umbrare si masute, iar balta este iluminata pe timp de noapte).
Cale de acces: pe DN1 (Bucuresti - Ploiesti), venind dinspre Bucuresti, imediat ce treceti de Lacul Tancabesti (pe stanga) si Lacul Snagov (pe dreapta) faceti stanga (este indicator spre Peris). Urmati drumul principal pana ajungeti la calea ferata. La 30-40 de metri inainte de calea ferata este un drum secundar (asfaltat) care coboara la lac

BALTI PESCUIT - click aici

Montura Caras pentru copca

Pentru a nu da gresi in pescuitul la copca si tot odata a compromite partida , trebuie sa tineti cont de cateva reguli. Gheata sa transparenta si cel putin 10 CM. Gheata trebuie sa fie formata prin inghetarea apei ci nu prin acumularea zapezii si inghetul acesteia. Daca grosimea ghetii este la limita, va recomandam folosirea talpicilor pentru distribuirea greutatii pe o suprafata mai mare. Daca gheata este mai subtire la mal incercati sa intrati pe o bucata de “blana”(scandura).
Varga scurta, intre 1,5-2m cu o linie fixa a carei lungime sa fie in functie de locul unde pescuim, echipata cu un fir de 0.10-0.12.
Pluta trebuie sa fie una sensibila , scurta si fara antena. Majoritatea pescarilor folosesc plutele para, cu coada in jos care raman la suprafata apei iar posibilitatea inghetului fiind redusa. Apa se scruge pe langa pluta iar crusta de gheata care s-ar forma ar ingreuna-o. Pentru a nu ingheta apa din copca si a sesiza mai bine miscarea fina a plutei puneti putin ulei in apa.
Carligul trebuie sa fie unul de marime mica 16-18, nichelat, subtire, de culoare rosie sau aurie.
Momeala libelule, virmusi, rame subtiri dar acestea trebuie tinute in buzunar la cald pentru a nu ingheta si implucit murii. Pestii iarna sunt foarte lenesi si de acea ne trebuie acest tip de momeala care sa faca senzatie in apa. Aceasta momeala poate fi amestecata cu nada care ar trebuii sa fie bogata in faina de carne si alte proteine.

Alte monturi - click aici

Marea Azov

Marea Azov reprezinta o intindere de apa situata intre Peninsula Crimeea si teritoriul rus, in nordul Marii Negre cu care comunica. Suprafata este impartita in doua, una apartinand Ucrainei si cealalta apartinand Rusiei. Adancimea maxima este de 15 m, iar adancimea medie in jurul a 9 m. Statiuni ucrainiene la Marea Azov: Mariupol, Kerci, Berdiansk. Statiuni rusesti la Marea Azov: Taganrog. Afluenti: Don. Sursa: ro.wikipedia.org

Sfaturi pentru pescuitul stiucii la copca

Gasirea stiucii este una, dar, sa ii atragi atentia este alta. O modalitate foarte buna de capturare in timpul iernii este cea de folosire a unui pestisor viu. Unii pescari va vor spune ca nu este chiar cea mai buna metoda, dar va pot asigura ca ea functioneaza chiar foarte bine. De ce este indicat un pestisor viu? Nu este bine sa lasi stiuca sa vina sa muste momeala, ea este atrasa mereu de miscare si prin urmare intotdeauna va fi tentata sa alerge dupa hrana sa o prinda. Asa ca daca are ce sa vaneze, sigur nu va ezita sa o faca.

Stiuca va sta in ape de adancime mai mica decat pe timpul verii. Veti gasii stiuca in ape si de 50 cm. Dar daca pescuiesti la copca nu este bine totusi sa stai pe langa buturugi sau vegetatie, deoarece in aceste locuri gheata poate fi subtire si nu va rezista la greutatea corpului tau. Totusi apele cu adancimi mici si vegetatie sunt cele cu sansele cele mai mari de a gasi stiuca.
Utilizeaza momeala vie. Stiuca este un pradator, asa ca va fi mereu atrasa de miscarea din jurul sau. De asemenea nu trebuie sa ignoram faptul ca ii place sa ucida. Chiar si daca folosesti momeala artificiala, utilizeaza una care sa produca cat mai multe vibratii si miscare sub apa.
Trebuie sa oferi momeala chiar in zona de atac a stiucii, pentru aceasta, alege o suprafata pe ghiata, unde sa poti estima cat de cat adancimea apei. Foloseste o freza si realizeaza doua gauri la distanta de 3-4 pasi una de alta. Arunca in fiecare gaura cate o linie cu momeala. Daca a muscat la una din undite, dupa ce esti sigur ca s-a agatat, poti fugii repede la cea de adoua gaura lasand prima undita in apa, oricum stiuca este agatata. Stiuca vaneaza de multe ori si in carduri mici asa ca ai mari sanse ca la a doua undita sa atace alta, asa ca poti avea doua capturi in cateva minute.Găsirea stiucii este una, dar, sa ii atragi atentia este alta. O modalitate foarte buna de capturare in timpul iernii este cea de folosire a unui pestisor viu. Unii pescari va vor spune ca nu este chiar cea mai buna metoda, dar va pot asigura ca ea functioneaza chiar foarte bine. De ce este indicat un pestisor viu? Nu este bine sa lasi stiuca sa vina sa muste momeala, ea este atrasa mereu de miscare si prin urmare intotdeauna va fi tentata sa alerge dupa hrana sa o prinda. Asa ca daca are ce sa vaneze, sigur nu va ezita sa o faca.
Stiuca va sta in ape de adancime mai mica decat pe timpul verii. Veti gasii stiuca in ape si de 50 cm. Dar daca pescuiesti la copca nu este bine totusi sa stai pe langa buturugi sau vegetatie, deoarece in aceste locuri gheata poate fi subtire si nu va rezista la greutatea corpului tau. Totusi apele cu adancimi mici si vegetatie sunt cele cu sansele cele mai mari de a gasi stiuca.
Utilizeaza momeala vie. Stiuca este un pradator, asa ca va fi mereu atrasa de miscarea din jurul sau. De asemenea nu trebuie sa ignoram faptul ca ii place sa ucida. Chiar si daca folosesti momeala artificiala, utilizeaza una care sa produca cat mai multe vibratii si miscare sub apa.
Trebuie sa oferi momeala chiar in zona de atac a stiucii, pentru aceasta, alege o suprafata pe ghiata, unde sa poti estima cat de cat adancimea apei. Foloseste o freza si realizeaza doua gauri la distanta de 3-4 pasi una de alta. Arunca in fiecare gaura cate o linie cu momeala. Daca a muscat la una din undite, dupa ce esti sigur ca s-a agatat, poti fugii repede la cea de adoua gaura lasand prima undita in apa, oricum stiuca este agatata. Stiuca vaneaza de multe ori si in carduri mici asa ca ai mari sanse ca la a doua undita sa atace alta, asa ca poti avea doua capturi in cateva minute.

Pescuitul stiucii - click aici

Montura pentru stiuca cu pluta fixa

In cazul pescuirii stiucii in ape putin adanci cu momeli vii, se recomanda folosirea plutelor fixe. O astfel de montura se comporta excelent atat in cazul in care pescuim in imediata apropiere a perdelelor de papura si stuf, cat si printre plauri sau in ochiuri de apa inconjurate de vegetatie abundenta. De asemenea, in cazul pescuirii cu pestisori vii va trebui sa verificam atent starea intregului ansamblu (pestisorul trebuie sa fie bine intepat/agatat, firul nu trebuie sa fie infasurat in jurul inelului de varf al lansetei sau intrat sub tamburul mulinetei, etc.) inainte de fiecare lansare, pentru a reduce riscul pierderii momelii sau chiar a intregii monturi. Cea mai mica si aparent neinsemnata neregula observata trebuie remediata in cel mai scurt timp. De asemenea este foarte important sa folosim o struna rezista, si fir metalic (nu textil, va spun din propria experinta) in partea finala a monturi in continuarea acului, pentru ca stiuca este un peste foarte nervos cu o dentitie extraordinara. Fir intins!

Alte tipuri de noduri -click aici

Lostrita de 25 kg!

La mijlocul lunii ianuarie 2012, Raimund Luritzhofer, un pescar austriac pentru care pasiunea este mai presus de frigul iernii, a ajuns pe malul râului Enns din Austria, unde a reusit să aibă captura vieţii.
Mai exact, a pescuit unul dintre cele mai mari exemplare de lostrita, cunoscut si ca somonul Dunarii.
Pescarul austriac a reusit sa-si treaca in palmares un exemplar de 25,15 kg si 135 de cm. Lostrita a fost pescuita cu ajutorul unui twister. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Nodul Knotless

Nodul pescaresc Knotless este un nod folosit pentru formarea rigurilor (monturi pentru boiles) ce se foloseste in special la pescuitul crapului. Acest nod s-a dovedit a avea un succes in randul pescarilor mai ales cand vine vorba de legarea firelor textile.

Alte tipuri de noduri - click aici

Dem Radulescu la pescuit!

Complexul piscicol Hobaia

Complexul piscicol cuprinde 2 lacuri – Hobaia 1 si Hobaia 2 si este format prin acumulare din raul Arges.
Lacul Hobaia 2 – balta mare – lac cu o suprafata de 230 hectare si cu adincime relativ constanta care spre mijlocul lacului ajunge la 4-5 metrii. Fund lutos, tare, fara mal. Malul sting este mai inclinat si ofera adincimi mai mari ale apei chiar la 10-20 metri de mal, malul drept este mai putin inclinat si apa ajunge la 4-5 metri la o distanta de 80-100 metri de mal. Partea stinga a baltii este lipsita de stuf, cu exceptia ultimei portiuni din balta ( spre coada acesteia ‘ pe o distanta de 1 km). Pe malul drept stuful este bine reprezentat incepind chiar de la jumatatea baltii pina la capatul ei. Tot in aceasta zona sub apa sunt fostele vii formind un adevarat adapost pentru pesti mari. Batranii spun ca in aceasta zona traiesc exemplare de peste 30kg. Densitatea de crap este foarte mare, exemplarele de 5-8 kg fiind preponderente. Dar sau capturat si exemplare de crap romanesc de 18-24 kg !! Tenul este prezent in cantitati uriase, exemplarele intre 5 si 12 kg fiind la ordinea zilei. S-au prins exemplare de 20-26 Kg. De asemeni exemplarele de stiuca si salau (10-12 Kg ) sunt bine reprezentate.
Lacul Hobaia 1 – balta mica – are o suprafata de cca 80 hectare si adincimi ale apei pina la 12 metri. Latimea dintre maluri ajunge la peste 400 de metri. Pe fundul balti sunt foste livezi si stilpi de inalta tensiune, un paradis pentru fauna piscicola. Balta este destinata mai mult antrenamentului pescarilor de competitie , nefiind organizata aici pina in prezent nici o competitie.
Balta este populata cu crap , salau, stiuca, cteno , fitofag , caras si citeva exemplare de somn.
Datorita bogatiei in hrana naturala si numeroaselor locuri unde pestele gaseste adapost exemplarele sunt mari si foarte mari.
Tariful este 150 Lei/12 ore – Taxa pescuit standard pe ambele lacuri la Hobaia.
Conditii generale: Ziua de pescuit incepe la ora 6:30. Se pot retine – max 5 kg de peste , crap, caras si cteno intre 2 si 4 kg. inclusiv. Exemplarele peste 4 kg se elibereaza deoarece sunt reproducatori. Cine doreste sa retina peste cantitatea admisa, mai poate retine 5 Kg de caras contra sumei de 6 ron/kg. Bonurile se achita la ferma, dupa care se intra pe balta.
Cale de acces.
1. Cea mai simpla ruta este pe Autostrada Bucuresti – Pitesti (Km 30) – Bolintin Vale – Hobaia. Autostrada Bucuresti – Pitesti km 30, dreapta spre Bolintin Vale, mai departe prin centrul Bolintinului, trece podul peste Arges si ajunge la indicatorul stanga spre Ogrezeni, din Ogrezeni se ajunge in satul Hobaia. La intrarea in sat se urmeaza drumul drept ( nu la stanga ) si se ajunge la Troita. Aici se face stanga din nou si prima ulita la dreapta se intra in Complexul Piscicol Hobaia.
2. A doua ruta din Bucuresti Militari – Mihailesti – Hobaia
Tot drumul este asfaltat. Drumul pe marginea baltii este pietruit astfel ca accesul este posibil si pe ploaie. Pe balta s-au montat umbrare pentru a putea petrece cateva ore in natura inpreuna cu familia la un gratar.

BALTI PESCUIT - click aici

Nodul Rapala

Nodul Rapala este un nod pescaresc recomandat de producatorul de momeli artificiale Rapala. Nodul este recomandat pentru legarea voblerelor si linguritelor produse de Rapala, dar bineinteles ca acest nod poate fi folosit cu succes la toate tipurile de voblere si lingurite. Alte tipuri de noduri - click aici

Delta Dunarii - Curiozitati - episodul 2

Povesteam in episodul trecut despre geneza Deltei Dunarii si despre primele relatari mentionate de calatorii timpului. Sunt dovezi ca Delta Dunarii nu a trecut neobservata pentru oamenii antichitatii. Astfel, o veche legenda egipteana sustine ca zeul egiptean Osiris, in peregrinarile sale prin lume, a trecut si prin aceste locuri, botezand Dunarea cu numele de Istros, nume pe care l-a pastrat multa vreme. Mai tarziu, Caius Iulius Caesar numeste partea superioara a Dunarii – Danubius. Dupa afirmatia lui Herodot, care a vizitat gurile Dunarii, preotii egipteni din Theba pastrau o carte in care se descria o expeditie a faraonului egiptean Sesostris prin aceste locuri. Un alt exemplu elocvent il constituie localitatea Isaccea care figureaza pe una dintre primele harti ale deltei, intocmita de catre invatatul grec Ptolemeu. Multa vreme regiunea Dunarii a atras atentia puterilor lumii antice. Filip, regele Macedoniei si fiul sau Alexandru, devenit mai tarziu cel Mare, au supus cetatile de aici. Mai tarziu vin romanii, care se consolideaza pe aceste locuri, mai ales pe timpul imparatului Tiberiu. Dupa caderea Constantinopolului in 1453, la orizontul politic al Europei si al acestor locuri apar turcii, a caror stapanire va dura mai bine de 400 ani. Sulina a fost considerata, sub dominatia otomana, un refugiu al piratilor greci si maltezi. Si pentru ca veni vorba de Sulina, trebuie mentionat ca in dreptul ei, la 38 km in larg, se afla singura insula din Marea Neagra, Insula Serpilor, loc unde spune legenda ca s-a casatorit Achile cu frumoasa Elena. Mult mai tarziu in sec. XVIII-lea, sub conducerea sefului lor Ignat Nekrasov, apar pe aceste meleaguri lipovenii. Populatie provenita din zona Cubanului (Rusia) si-a gasit refugiul datorita persecutiilor religioase in delta si pe malul Razelmului. Denumirea de lipoveni vine de la cuvantul rusesc lipa, care inseamna tei. Sunt mai multe versiuni in legatura cu originea acestui cuvant. Unii sustin ca in timpul persecutiilor religioase ei s-ar fi ascuns intr-o padure de tei ( lipovaia), iar altii ca au fost botezati astfel din cauza icoanelor confectionate din lemn de tei. Lipovenii, populatie muncitoare, dirza, energica, navigatori iscusiti, au avut si au si astazi ca ocupatie principala pescuitul.

Autor: Serban Constantin

Boilies cu Scoici si Piper

Reteta acesta este conceputa pentru lacurile care au o populatie de scoici foarte mare. Asta pentru ca, scoicile, sunt una din sursele de hrana preferate ale crapului. Aceasta reteta se preteaza atat pentru boiliesuri fierte cat si solubile.
Ingredienta partea Solida :
faina GLM 15% - atentie....nu este extract de glm , este faina de glm
faina de pastrav(peste alb daca nu aveti pastrav) 15%
Caseina 20%
Germeni de grâu 20%
Albumina 5%
faina porumb fina 15%
Robin Red prins 9%
Coji de ou macinate 1%
Ingrediente partea Lichida:
Aroma crustacee 4 ml / kg
Aroma Crab 4 ml / kg
1 lingura betaina / kg
Ulei esential de piper - 20 picaturi / kg
Extract GLM 2 linguri / kg
Ulei esential de ficat de cod 20 ml / kg
Oua/lapte de porumb

Delta Dunarii - Curiozitati

Delta Dunarii este ultimul dar pe care apele acestui mare fluviu al Europei il ofera uscatului, inainte de a-l parasi definitiv. In preajma ei au inflorit si au pierit civilizatii. Pe aici au trecut sau au trait figuri cunoscute ale lumii antice, conducatori de osti, navigatori, pirati, poeti si cercetatori pasionati.
Dupa cateva incercari nereusite de a ajunge la mare pe un drum mai scurt (prin apropierea lacului Greaca si mai tarziu pe Valea Carasu) Dunarea curgea linistita, urmand traseul actual, spre mare. Nivelul apelor Marii Negre fiind la aproximativ 80m sub cel de azi, cursul apelor fluviului isi continua drumul pana la o departare de circa 200 km de tarmul ei de astazi.
Pe malurile acestei campii strabatute de fluviu traiau nestingheriti mamuti si rinoceri, ale caror fosile au fost dezgropate odata cu saparea si adancirea canalului Sulina, in dreptul marelui M, in apropiere de Crisan. Se crede ca evenimentul care a provocat o schimbare radicala in aceasta regiune a fost prabusirea Bosforului, prin care au patruns apele din Marea Mediterana in Marea Neagra. Cresterea nivelului apelor Marii Negre a determinat umplerea albiilor fluviilor care se varsau in ea. Valurile apelor s-au intins pana undeva in apropiere de Galati. De aici a inceput construirea acestui sistem hidrografic al acestei portiuni a Dunarii si deltei sale.
Cand marele istoric si calator Herodot a vizitat acum 2400 ani aceasta regiune, privelistea care i se infatisa inaintea ochilor era mult diferita de actualul tablou al deltei; spatiile acoperite de vegetatie erau mult mai reduse, pe locul suprafetelor cu stuf, balti si grinduri, ochii lui Herodot au vazut un imens estuar. Dinspre nord cobora o limba de pamant, cu tendinta certa de a separa marea neospitaliera (cum o numeau grecii) de Dunare (Istros).
Configuratia vechilor albii ale raurilor care se varsau in Dunare se mai poate distinge ici colo pe actuala harta a deltei. Ele nu au disparut cu desavarsire de pe tabloul general al deltei si unele dintre ele sunt folosite si astazi pentru navigatie. Este de remarcat faptul ca opera de formare a deltei nu s-a terminat si ca ea continua cu o vigoare neslabita. Am putea spune ca acesta este raspunsul pe care il da uscatul atacului navalnic al apelor, care cu mii de ani in urma au cautat sa-l cucereasca prin surprindere.

Autor: Serban Constantin

Va urma

Material bibliografic:
- Geografia Fizica a Romaniei, prof.univ.dr. G.Posea
- Delta Dunarii, Eugen Panaghiant

Solunar pescuit februarie 2012

luni	marti	miercuri	joi	vineri	sambata	duminica
		1	2	3	4	5
6	7	8	9	10	11	12
13	14	15	16	17	18	19
20	21	22	23	24	25	26
27	28	29

unde:

FB

B

S

Calendarul Pescarului 2012

Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.).
Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
Dar acest tabel nu reprezinta decat o caracteristica generala. Oricine stie ca sunt si alti factori care determina sansele in pescuit. O racire brusca a vremii determina o inactivitate in hranirea pestilor si deplasarea acestora spre locuri mai adanci. Nu mai vorbim si de calitatea apei, aceasta fiind un factor hotarator in prezenta pestilor.... Daca presiunea atmosferica stagneaza, sau este in crestere, fiind combinata si cu o temperatura favorabila (temperatura ambianta cu cca 1-5 grade mai mare ca cea a apei). Nota tabel: S - slab, M - mediu, B - bine, FB - foarte bine.

Raul Don

Raul Don este unul dintre cele mai importante rauri ale Rusiei. El izvoreste langa Tula, la sud-est de Moscova, si dupa ce strabate 1.950 km, se varsa in Golful Taganrog al Marii Azov.
De la izvoare, raul curge mai intai spre sud-est spre Voronej, pentru ca mai apoi sa-si schimbe directia spre sud-vest. Cel mai important oras strabatut de Don este Rostov pe Don, iar cel mai important afluent este Donetul.
In antichitate, raul era considerat granita dintre Europa si Asia. In vremea de maxima inflorire a Greciei Antice, intr-o perioada in care zona Donului era locuita de sciti, raul cunoscut ca Tanaïs era unul dintre cele mai importante cai comerciale.
Tanais este numele sub care erau cunoscute raul Don si orasul asezat pe malurile lui de catre sursele antice grecesti. Se pare ca numele modern al cursului de apa deriva din denumirea scitica dānu care, la fel precum contemporanul osetin don, poate fi tradus simplu prin "rau".
In punctul cel mai de est al cursului raului Don, apele sale se apropie de cele ale Volgii. Canalul Volga-Don, cu o lungime de 105 km, este o importanta cale de navigație, care leaga cele doua rauri. Fortareata hazarilor Sarkel domina in vechime acest important nod de transport. In aceasta zona a raului s-a desfasurat Operatiunea Uranus, unul dintre cele mai importante momente ale celui de-al doilea razboi mondial.
Regiunea Donului a fost caminul cazacilor de pe Don, care s-au asezat in valea fertila a raului in secolele al XVI-lea si al XVII-lea.
In literatura secolului al XX-lea, Donul si oamenii sai au fost adusi in atentia cititorilor de Mihail Alexandrovici Șolohov, un cazac nascut din stanita Veșenskaia, mai ales prin celebrul sau roman "Pe Donul linistit" ("Tihii Don"). Sursa: ro.wikipedia.org

Mulinetele de musca

Mulinetele de musca sunt folosite numai pentru pescuitul cu musca artificiala. Aceste mulinete sunt foarte simple, fiind de fapt un mosor pe care sta mulinat rezerva de fir.
Ele sunt confectionate din duraluminiu sau plastic, au o singura bucse sau la modelele mai scumpe un singur rulment cu role, iar raportul de multiplicare este 1:1. Tamburul are o capacitate in medie de 100m de fir special pentru pescuit la musca. Firmele de renume ofera garantie pe viata la aceste mulinete. Sursa: pentru.pescari.net

Pescuitul Sportiv in luna Februarie 2012

In rauri, pe vreme insorita si mai calda, se prind clean, scobar, mreana, oblet. La copca, la fel ca si in ianurie, se prind biban, stiuca, babusca, ghibort, rosioara, mai rar caras si crap. Este interzis pescuitul stiucii in perioada 15 februarie - 28 martie.
In luna februarie, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.
- Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
- Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
- Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
- Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
- Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
- Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
- Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
- Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
- Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
- Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandineta de forma lunguiata;
La mare se pot pescui guvizi.