Pagini

luni, 31 decembrie 2012

Delta Dunarii - Curiozitati

Delta Dunarii este ultimul dar pe care apele acestui mare fluviu al Europei il ofera uscatului, inainte de a-l parasi definitiv. In preajma ei au inflorit si au pierit civilizatii. Pe aici au trecut sau au trait figuri cunoscute ale lumii antice, conducatori de osti, navigatori, pirati, poeti si cercetatori pasionati.
Dupa cateva incercari nereusite de a ajunge la mare pe un drum mai scurt (prin apropierea lacului Greaca si mai tarziu pe Valea Carasu) Dunarea curgea linistita, urmand traseul actual, spre mare. Nivelul apelor Marii Negre fiind la aproximativ 80m sub cel de azi, cursul apelor fluviului isi continua drumul pana la o departare de circa 200 km de tarmul ei de astazi.
Pe malurile acestei campii strabatute de fluviu traiau nestingheriti mamuti si rinoceri, ale caror fosile au fost dezgropate odata cu saparea si adancirea canalului Sulina, in dreptul marelui M, in apropiere de Crisan. Se crede ca evenimentul care a provocat o schimbare radicala in aceasta regiune a fost prabusirea Bosforului, prin care au patruns apele din Marea Mediterana in Marea Neagra. Cresterea nivelului apelor Marii Negre a determinat umplerea albiilor fluviilor care se varsau in ea. Valurile apelor s-au intins pana undeva in apropiere de Galati. De aici a inceput construirea acestui sistem hidrografic al acestei portiuni a Dunarii si deltei sale.
Cand marele istoric si calator Herodot a vizitat acum 2400 ani aceasta regiune, privelistea care i se infatisa inaintea ochilor era mult diferita de actualul tablou al deltei; spatiile acoperite de vegetatie erau mult mai reduse, pe locul suprafetelor cu stuf, balti si grinduri, ochii lui Herodot au vazut un imens estuar. Dinspre nord cobora o limba de pamant, cu tendinta certa de a separa marea neospitaliera (cum o numeau grecii) de Dunare (Istros).
Configuratia vechilor albii ale raurilor care se varsau in Dunare se mai poate distinge ici colo pe actuala harta a deltei. Ele nu au disparut cu desavarsire de pe tabloul general al deltei si unele dintre ele sunt folosite si astazi pentru navigatie. Este de remarcat faptul ca opera de formare a deltei nu s-a terminat si ca ea continua cu o vigoare neslabita. Am putea spune ca acesta este raspunsul pe care il da uscatul atacului navalnic al apelor, care cu mii de ani in urma au cautat sa-l cucereasca prin surprindere.

duminică, 30 decembrie 2012

Cascaval - Momeala

Cascavalul - momeala este folosita la pescuitul mrenei sau a crapului. Pentru a pescui cu cascaval trebuie sa il taiati bucatele mici la dimensiunea dorita dupa care il puteti agata pe carlig. Cascavalul folosit la pescuit il puteti cumpara de la orice magazin de profil sau il puteti face chiar voi acasa. Se pare ca cascavalul facut acasa este mai preferat de pesti decat cel gata cumparat. Am sa va prezint cateva metode de a face cascavalul chiar acasa la voi.

1. Reteta cascaval momeala
Se fierb doi litri de lapte in care se adauga doua kilograme de branza de vaci si se amesteca pana se ridica zerul la suprafata.
Se scurge bine intr-un tifon apoi se pune iar pe foc impreuna cu un pachet de margarina, doua oua batute si ceva sare.
Se fierbe pana se omogenizeaza, iar la final se adauga o lingurita de bicarbonat, apoi se rastoara cascavalul intr-un recipient uns cu unt sa se raceasca.

2. Reteta cascaval momeala
1 kg branza vaca, 2-3 linguri branza oaie (optional), 1-1 1/2 l lapte, 1 pachet margarina/unt (250 g), 2 oua, 1 lg sare, 1 vf cutit bicarbonat.
Branza de vaci faramitata se "scapa" in lapte clocotit. Se va alege rapid branza de zar si imediat (daca o lasi pe foc se reamesteca) se pune la scurs (intr-un tifon dublu). Se lasa la scurs cam 12h (peste noapte).
Branza astfel obtinuta (este foarte tare) se da prin razatoarea mica. Impreuna cu branza de oaie, 2 oua batute, margarina taiata bucati, sare si bicarbonat sodiu se pun la foc potrivit si se amesteca incontinuu, pana cand amestecul devine o pasta cleioasa (rabdare sa devina cu adevarat cleios, nu luati de pe foc imediat ce par a se fi amestecat, chiar daca se prinde de cratita). Pasta se rastoarna intr-un castron (o forma oarecare) unsa cu unt sau cu ulei (se va desprinde mai usor). se lasa la racit, apoi se rastorna din forma.

3. Reteta cascaval momeala
1 kg branza de vaci , 2 oua batute bine , 1 litru lapte fiert (fierbinte) , 1 lingurita amoniac , 1 pachet margarina (250 g) , 1 felie branza de oi sarata
Se pune laptele clocotit peste branza de vaci si se lasa 15 minute, apoi se scurge, se amesteca cu branza de oi rasa, amoniac, sare si ouale batute. Totul se pune peste margarina topita, se pun la foc si se amesteca continu sa nu se prinda.
Se toarna intr-o cratita in care s-a pus un celofan uns si se lasa la rece.

Nodul San Diego

Denumit adesea si Reverse Clinch sa Nodul Heiliger este un nod foarte popular folosit de foarte multi pescari. Acest nod poate fi lolosit la toate tipurile de linii nomofilare cat si impletite dar in deosebi atunci cand se folosesc moleli grele. Sursa: www.pescuit-sportiv.ro

Balta Romanesti

Balta Romanesti este situata intr-o zona linistita, ferita de zgomot si poluare. Aici va puteti relaxa cu familia si prietenii la un gratar sau o plimbare. Pescuitul sportiv se poate practica tot timpul anului. Balta Romanesti nu este prevazuta cu iluminare pe timp de noapte momentan dar va fi in curind, iar pe timp de zi puteti sa stati linisti sub umbra salciilor sau pe ponton. Se poate intra cu masina foarte usor si se pot amplasa si corturi fara nici-o taxa in plus. De asemenea se poate planta cu barca personala sau cu navomodele fara o taxa speciala.
Taxa este de 50 Ron / zi. La 5 partide de pescuit primiti 1 partida de pescuit GRATUITA.La grupuri de peste 10 persoane, pretul taxei se negociaza. Nr de lansete/undite/persoana = 5. Femeile si copii sub 14 ani, pot pescuii GRATUIT in limita a 5 scule. Cantitatea de peste retinuta este de 20kg – diferenta se plateste. Puietul de crap nu se retine restul se poate lua in orice cantitate
Specii de pesti intalnite: babusca, biban, caras, clean, crap, rosioara. Telefon Contact: 0722927995.
Cale acces. Balta Romanesti se afla in com Potlogi satul Romanesti judetul Dambovita la o distanta de 35-40 km de Bucuresti. Accesul se poate face pe autostrada Bucuresti-Pitesti pana la km 30 dupa care se urmeaza traseul Palanca – Stoenesti -Carpenisu – Potlogi – Romanesti sau pe DN7 prin com: Lunguletu – Poiana – Romanesti

sâmbătă, 29 decembrie 2012

Somon record de 21,3 Kg.


Jim Reid a reusit sa captureze unul dintre cei mai mari somoni pescuiti la lanseta. Frumosul somon este cel mai mare exemplar capturat in anul 2012, in greutate de 21,3 kg si 127 cm. Frumoasa captura a fost reusita de pescarul Jim Reid pe raul Tweed, aflat la granita dintre Anglia si Scotia.

Pescuitul Stiucii cu plumb pe fund

Pescuitul stiucii pe fund cu plumb greu, este folosit in spatii deschise unde avem adancimi mai mari de 2 m, in gropi, sau cand vrem sa aruncam la distanta. Flotorul va mentine pestisorul deasupra fundului nelasind pestisorul sa se ascunda in ierburile sau pietrele de pe fund.
Noutatea este mica bucata de cauciuc de 5 per 5 mm, care se infige in varful carligului fixandu-l bine. Pestisorul nu mai poate sa scape din carlig.
La montura cu doua carlige in serie, al doilea carlig este cu ochet, si fixat pe fir cu sarma de cupru de 0,5 mm . Este folosit pentru pestisori robusti mai mari de 15 cm. Carligele sunt nr. 1/0, 2/0, Introduceti o bucatica de cauciuc pe fiecare carlig pentru fixare.
La montajul cu ancora firul este tras pe sub pielea pestelui impreuna cu tija ancorei, si doar unul din brate intra in pestisor.. La pescuitul cu plumb greu pe Dunare folosim montajul cu margica si agrafa intre doua alice. Struna din kevlar are un flotor rosu langa paleta carligului. Plumbul este plat intre 60-120 g.

Platica record de 7,5 kg.


Pe frumosul lac Swithland din Leicestershire din Anglia, s-a capturat un foarte frumos de platica in greutate de 7,54 kg. Lacul Swithland este un lac renumit pentru capturile sale dar in acelas timp este si unul dintre cele mai dificile. Pescarul britanic a folosit o barca de nadit si la distanta de 174 m de mal a plantat canepa, porumb si viermisori.

Lacul Sarulesti

Lacul Sarulesti este bine cunoscut in Romania. Are o desitate foarte mare atat de crap si alti pesti pasnici precum carasul cat si de pesti rapitori. Pe lacul Sarulesti se desfasoare numeroase concursuri nationale la crap dar mai ales la pescutuil salaului. Costul unei partide de pescuit difera de la rapitor la crap iar singurul peste care se poate retine este platica pentru care se percepe o taxa 50Ron/12h, retinerea acesteia se face in limita a 5 kg.
Lacul Sarulesti-Calarasi este una din cele mai interesante balti cu taxa din jurul Bucurestiului; este o balta cu un bogat fond piscicol, cu buane conditii de pescuit si cu capturi impresionante la activ; nu de putine ori am vazut poze cu “monstrii” scosi din balta Sarulesti.
Recomandam aceasta balta atat pescarilor amatori cat si celor profesionisti; O zi pe balta la Sarulesti in weekend iti poate completa pe deplin pofta de pescuit. Balta are un fond piscicol bogat in crap si multe alte specii de pesti pasinici dar si specii de peste rapitori mai ales salau si stiuca.
Regulamentul baltii Sarulesti - Calarasi
• Nu este permis pescuitul la bomba
• Este necesara salteaua de primire
• Se poate retine doar platica in limita admisa.
Calea de acces. Mergeti pe drumul Bucuresti - Calarasi, inainte de podul de la intrarea in localitatea Calareti se face un drum la dreapta (indicator), mergeti pe langa lacurile Calareti, treceti calea ferata si mergeti pe primul drum la dreapta, este un podet si dupa el este un drum cu un indicator catre balta, drumul duce la balta.

Montura pentru Caras

Pentru realizarea acestei monturi, aveti nevoie de: 1 vartej, 1 naditor arc, 2 carlige nr.4 sau 5 galbene sau negre, 3 protectoare nod, 1T (teu-antitangle), 1M fir monofilament 0.25-0.3 sau textil 0.2 (in functie de dimensiunea pestilor urmariti se poate confetiona si cu fire mai groase ex. 0.4).
Se vor folosi nodurile: “Uniknot” sau “Grinner” la legarea vartejului si naditorului, “Snell” sau “Snood” pentru legarea carligelor si bucla “Longliners” pentru legarea primului carlig pe linie (prin teu).
Protectorul de nod, poate fi confectionat din camasa izolatoare a unui conductor electric ne litat de 0.75mm, sau varnis termosensibil folosit in electronica (se gaseste la magazinul connex).
La final, montura nu trebue sa depasasca 45-50 cm. lungime.

Freza pentru copca

Extrem de usor de manuit, freza perforeaza gheata cu grosimea de 1m, foarte usor de transportat datorita plierii.
Taierea unei copci se poate face cu foarte putin zgomot si un efort minim folosind freza.
Dar pescarii folosesc si diverse metode artizanale, cum ar fi dalta si ciocanul, toporul sau drujba.
Dar cea mai buna metoda, simpla si eficate este freza.

Originea Crapului

Poate cea mai iubita specie de catre pescarii sportivi din Romania si nu numai. Crapul este cel mai raspandit in apele din tara noastra, este gasit in toate baltile private dar si in fluviul Dunarea si multe alte rauri si lacuri.
Multi pescari au facut o reala pasiune pentru crap, existand cluburi de pescuit dedicate acestei specii, competitii importante, multi pescari se intituleaza "crapisti", pescari numai de crap.
De aceea o sa incerc in acest articol sa prezint crapul din punctul de vedere al originii sale, al ihtiologiei sale.
Cu o zona de raspandire initial limitat la continentul euro-asiatic, crapul, care era crescut in sisteme dirijate de sute de ani, a fost populat de colonistii europeni, atat in Africa, dar si in cele doua Americi si in Australia. Specie foarte adaptabila si rezistenta, a supravietuit si a ajuns in multe arealuri sa domine ecosistemele acvatice locale.
Originea speciei este in Extremul Orient, centrul de origine al familiei Ciprinidelor. De aici pestele a inceput sa-si extinda domeniul si, dupa glaciatiunile cuaternare, a patruns in bazinul Dunarii, zona saracita in specii, ca urmare a variatiilor climatice drastice. Se pare ca romanii au fost primii europeni care au crescut crapul in bazine amenajate si au transferat specia in apele Europei Occidentale. 
Pe baza surselor istorice, Aristotel (aproximativ 340-343 i. Ch.) este primul european care vorbeste despre existenta unui peste de apa dulce, numit „kiprianos”. Nu se stie cu exactitate daca este vorba despre crap, dar acest lucru a fost admis de naturalistii secolelor XVI-XVII, inclusiv de Linne. 
Ulterior, s-au dezvoltat doua mituri ale originii crapului european. Acestea considerau ca pestele fusese adus in Europa din Asia Mica sau din Persia. Responsabili de introducerea sa erau considerati romanii si, ulterior, crestinii. Se considera ca romanii au introdus pestele in apele europene pentru valoarea lui culinara si pentru usurinta cresterii lui. De asemenea, raspandirea manastirilor crestine pe continentul european a stimulat extinderea cresterii crapului, care convenea prescriptiilor alimentare crestine. Aceste ipoteze nu se bazau insa pe dovezi concludente.  
Desi de-a lungul timpului, prin selectie, omul a obtinut numeroase tipuri de crap, crapul salbatic are o variabilitate mult mai redusa. Astfel Kirpitchnikov, in 1967, distingea patru subspecii, pe baza diferentelor morfologice si morfometrice: (a) crapul european si transcaucazian (Cyprinus. carpio carpio) ; (b) crapul central asiatic (C. c. Aralensis); (c) crapul est asiatic (C. c. Haematopterus) si (d) crapul sud-est asiatic (C. c. viridiviolaceus). In 1999, acelasi autor revine si recunoaste doar doua subspecii: crapul asa-zis european (Cyprinus carpio carpio) si crapul asiatic (Cyprinus carpio haematopterus). Barus, in 2002, considera ca subspecia sud-est asiatica C. c. viridiviolaceus ar putea fi valida. 
Structura genetica foarte apropiata intre populatiile europene si cele central-asiatice si variabilitatea lor redusa sugereaza faptul ca originea crapului european pare a fi central-asiatica. In perioada post-glaciara, crapul salbatic a patruns probabil din Asia Centrala in bazinul Dunarii, de unde s-a raspandit ulterior in restul Europei, cu ajutorul omului, prin domesticire. 

Boiliesuri Solubile

Daca s-au inventat in Romania sau nu, este mai putin important. Pentru cei ce totusi sunt curiosi, probabil ca doar denumirea de 'solubil' este romaneasca 100%. Cert e ca sunt boilies-uri cu factor de dizolvare sporit, extrem de atractive pentru crap din mai multe motive.
Unul ar fi ca evitand fierberea, mare parte din nutrienti, arome sau aditivi raman in bila, nefiind spalati de apa. Altul, ca in momentul contactului cu apa, bila incepe sa se desfaca, straturi succesive de mix cazand pe substrat, prin dizolvare creand un nor plin de sedimente, super atractiv pentru peste.
In fapt, parte din numele lor si anume cuvantul solubil este cheia aici.
Un alt mare avantaj ar fi ca prin evitarea in mare masura a oului, rezistenta in timp creste, conservarea facandu-se perfect, fara ca bila sa fie alterata. Ma refer aici la faptul ca dupa manufacturare, bilele pot fi pastrate si un an, fara ca oxidarea diversilor componenti sa apara sau sa fie vizibil deranjanta pentru peste.
Solubilitatea vine din inlocuirea oului cu un liant. In cazul autohton, cu lapte de porumb, denumirea fiind destul de generica.
Componenta laptelui in cauza este relativa, lichidul vascos neavand nimic de a face cu asa-zisul aliment.
Reteta este simpla, fiind la indemana oricui. Mixului construit pentru boilies i se vor adauga o proportie egala, lapte de porumb si apa. Amestecat bine, se va trage in bile, acestea lasandu-se la uscat minim 72 de ore, intr-un loc uscat, ferite de lumina si umezeala.
Rezultatul, boilies solubile cu factor de dizolvare neutru, standard. Spun neutru, fiindca acesta depinde si de tipul si natura apei in care veti pescui.
Generalist vorbind, respectand proportiile recomandate de producatorii de lapte de porumb, o bila solubila ar trebui sa reziste pe carlig sau pe patul de nada aproximativ 3-4h. In cazul in care doriti sa micsorati timpul de dizolvare(dispersie sustinuta si rapida) micsorati cantitatea de lapte de porumb utilizata. Daca optati pentru 8-10 ore de dizolvare(dispersie rapida sustinuta|), adaugarea unui ou amestecului lichid si marirea cantitatii de lapte vor face posibil acest lucru.
Proportiile sunt variabile si sunt in directa interdependenta cu tipul si granulatia mixului folosit. Un mix fin se va rula mai bine si se va dizolva mai greu pe cand unul grosier, se va lega mai greu si se va dizolva mai repede.
Merita stiut ca boilies-urile solubile au si un dezavantaj. Pe baltile cu populatie ciprinida de dimensiuni varibile(mult peste, mic si mare) veti prinde absolut orice - pornind de la caras, trecand pe la platica si oprindu-va la crap. La capatul opus, pe lacurile unde nu se pescuieste la boilies in mod curent sunt o optiune primordiala, explozia de arome, uleiuri si substante nutritive fiind devastatoare pentru crap.
Boilies-urile solubile sunt momeli cu care poti incepe si 'duce' cu succes o partida de pescuit chiar daca necesita foarte multa munca atat in producere precum si in nadire. Deasemenea, puteti pescui cu boilies-uri tari pe un pat de nada solubila sau invers.

vineri, 28 decembrie 2012

Morunul

Este cel mai mare sturion, atingand in mod obisnuit 1,8-3m lungime si 80-150kg, exceptional 7m si 1.800 kg. Media de varta este de 60 de ani, dar poate ajunge chiar si la 100 de ani. Este un peste de apa sarata, urcand pe fluvii sau rauri doar pe distante scurte si doar pentru depunerea icrelor. Corpul alungit, gros, aproape cilindric este ‘placat’ pe partile laterale cu scuturi mici, iar pe partea dorsala cu scuturi mari, partial ingropate in piele. Exemplarele tinere au botul alungit, ascutit spre varf, dar odata cu inaintarea in varsta, acesta devine din ce in ce mai scurt , conic si comprimat pe verticala. Gura este mare, inferioara, buza inferioara continua, iar mustatile sunt turtite lateral, nefranjurate.
Partea dorsala si lateralele sunt brun-cenusii, chiar negricioase, iar abdomenul alb-galbui. Coloritul morunilor din Dunare este mai deschis decat al celor din Marea Neagra.
Este un peste rapitor, hranindu-se in principal cu peste (caras, crap, platica, babusca, guvid, hamsie, aterina), dar si cu moluste, crustacei, chiar si pasari.
Se reproduce in lunile aprilie-mai, cand migreaza din mare in Dunare. Femelele depun pe substratul nisipos sau pietos intre 500.000 si 5.000.000 de icre. Icrele negre ale morunului sunt foarte apreciate.
Populeaza Marea Caspica, Marea Azov, Marea Neagra si pe distante mici, in jurul gurilor de varsare, fluviile si raurile aferente. In bazinul fluviului Amur (situate la granita dintre Rusia si China) traieste o ruda apropiata a morunului, si anume caluga (Huso dauricius).
Acesta poate ajunge pana la 1.200kg si poate depune pana la 4.000.000 de icre.
Este o specie solitara care prefera substratul pietros sau nisipos si adancimi de peste 70m. Se pescuieste cu carmace in imediata apropiere a confluentei dintre fluvii, rauri si mare.

Raurile si Lacurile Judetului Prahova

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei.
Aproape un sfert din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare.
In schimb, o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.
Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov.
Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.
Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.
Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt: Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.
Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.
Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

Montura "Worm Feeder"

Cuvantul worm in limba engleza inseamna vierme, iar cuvantul feeder vine de la verbul to feed, care inseamna a manca, a se hrani. In traducere exacta, rezulta "mananca viermi" dar nu are nici un inteles logic, asa ca se va folosi termenul mai adecvat "port viermi". Eu voi folosi in continuare, termenul worm feeder din motive estetice.
Worm feederul este un fel de cosulet pentru folosirea viermilor ca nada. Practic el este format dintr-un tub din plastic, inchis la ambele capete si prevazut mici cu orificii prin care pot iesi viermii, dar in acelasi timp nu se v-or impastia in curent mai puternic. Aceste feedere mai contin un lest din plumb, pentru a conferii greutatea necesara unei lansari la distanta. Lesturile pot varia ca greutate intre 25 si 80 grame sau mai mult, alegera acestora facanduse de catre pescar in functie de puterea de aruncare a lansetei pe care o foloseste.
Aceasta montura se preteaza foarte bine la pescuitul pestilor pasnici pe lacuri si rauri.
Pentru construirea monturii, recomandam urmatoarele "ingrediente":
1 Worm Feeder (Port viemi).
Fir monofilment cu diametrul 0.3 mm, sau fir textil cu diametrul 0.2 mm.
1 oliva plutitoare (optionala)
1 amortizor cauciuc.
1 vartej cu rezistenta de 10-15 kg.
1 carlig "Mustad Ultra Point Carp nr.8" (carligele pot diferi foarte mult ca dimensiuni de la producator la producator, sau chiar de la serie la serie)
Pescarii mai pretentiosi pot folosi si varnis termocontractabil (Shrink tube) pe capetele

Balta Insula Mica

Balta Insula Mica este o balta de undita deoarece are o dimensiune relativ mica dar cu o densitate mare de peste. Accesul pe balta Insula Mica se face doar cu rezervare telefonica in prealabil. Aici puteti beneficia de mai multe servicii, incepand de la mancare, cazare, gratar, balta pescuit sportiv, bar, posibilitatea de campare, ping-pong, paintball etc.
Taxa este de 20 Ron / 12h pentru pescuit sportiv in sitem “Catch & Release”; pestele prins se poate retine doar contra cost (pret Metro)
Pescuitul sportiv se face doar cu momeli vi si naturale (rame / viermi)
Taxa agrement (insotitori) este de 10 Ron. Pentru doritorii de petrecere a noptilor in aer liber avem in dotare corturi si o rulota de 4 persoane. Pretul este de 100 lei/noapte pentru rulota si 30 lei/ noapte pentru cort de 2 persoane.
Divertisment: ping-pong – 5 lei/ora, alte jocuri ((carti,table, sah, rummy, etc) – 5 lei/zi, paintball in echipa – 30 lei/pers (echipament de joc si protectie, trainer, co2) + 50 lei/ punga de 500 bile, paintball tras la tinta – 10 lei arma + 50 lei punga de 500 bile, sala fitness – 30 lei pentru o zi sau variante de abonament, plimbare cu barca – 10 lei/ora. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, rosioara, somn. Telefon Contact: 0748251412.
Cale de acces. Din Bucuresti treceti prin comuna Jilava apoi 1 Decembrie (DN5) si mergeti tot inainte, cum treceti raul Arges virati la drepta si mergeti 5-7 km pana vedeti o cladire cu 4 nivele si langa este balta Insula Mica. Localizare: Localitatea Dărăşti-Vlaşca din judetul Giurgiu la 25 km de Bucuresti.

joi, 27 decembrie 2012

Pescuitul la copca

Cum in cea mai parte a iernii baltile sunt inghetate formand poduri de gheata, peste care uneori mergi si cu sania trasa de cai, singurul procedeu de pescuit accesibil in acest anotimp este pescuitul la copca. Acest gen de pescuit este deosebit de atractiv, fiind foarte apreciat de pescarii care suporta in conditii onorabile gerurile iernii. Iar cand gerul se intrece cu gluma, un ceai fiebinte si o tuica fiarta - bauta cu masura - reprezinta catalizatori de nelipsit pentru o partida reusita. Din punct de vedere al echipamentelor necesare, pescuitul la copca nu este foarte pretentios, fiind suficiente 2-3 undite de cca. 1-1.5 m lungime, din trestie clasica, din bambus sau din materiale compozite moderne - dupa cum are omu'. Mai aveti nevoie de fir subtire 0.12-0.18, cam 1.5-3 m pentru fiecare undita, in functie de capturile pe care estimati sa le obtineti. Plutele vor fi mici, cu antena subtire, viu colorata. Daca apa unde pescuiti este foarte adanca puteti folosi si o mulineta pentru recuperarea firului. Mulineta poate fi cu tambur mobil, din plastic, de asemenea fara mari pretentii. In sfarsit, carligul, va fi subtire si rezistent, numere mici si foarte mici, cu tija ceva mai lunga pentru a-l putea extrage mai usor din gura capturilor mai dolofane.
Momeala cea mai eficienta este, in mod cert, fragila dar mult ravnita larva de libelula, de culoare rosie si corp segmentat. In acest caz carligele cu tija subtire si lunga, de culoare rosie, sunt recomandate. Rezultate acceptabile dau si viermusii clasici, de culoare alba sau roza. Sunt balti unde capturile de crap si caras nu sunt deloc intamplatoare, rezultate multumitoare obtinandu-se si la mamaliga. In aceste cazuri este bine sa va alegeti fire si carlige mai rezistente. Foarte des am intalnit situatia in care copca era prea stramta, raportat la dimensiunea capturii. Aici chiar ca este o problema, la care trebuie sa va ganditi din timp. Este bine sa tineti minte ca pestele mare prefera sa manance mai ales pe fundul apei, in apropierea namolului in care deseori se afunda pentru a se feri de frig. Explicatia este aceea ca, din punct de vedere fizic, apa prezinta o anomalie conform careia densitatea si temperatura nu sunt direct proportionale. Densitatea apei este maxima la temperatura de + 4 grade C. Din acest motiv, stratul de densitate maxima se gaseste la fundul albiei si nu poate avea decat +4 grade C, evident pentru un bazin cu adancime aflata in limite normale. La aceasta adancime umbla si rosioara, obletele, bibanul, micii sau marii rapitori, acestia din urma fiind mult mai bine adaptati sa supravietuiasca in apele reci, de unde si posibilitatea obtinerii unor capturi in zonele de suprafata a apei.
De cele mai multe ori problema cea mai delicata apare cand ajungem pe gheata, ne alegem un loc si ne pregatim sa facem copca. Cu ce si cum o facem ? In mod traditional copca se face cu un toporas, prin cioplirea ghetii pana rezulta o copca de forma neregulata dar in care putem pescui. De la caz la caz se poate folosi si o dalta si un ciocanel cu care ne putem da eventual si peste degete. Metoda este putin cam incomoda si cam zgomotoasa. Altii prefera sa faca un mic foculet, bine concentrat pe gheata care se topeste incetul cu incetul, preferabil in perimetrul gaurii nu si al zonei in care vom sta cu picioarele. O solutie inspirata consta in utilizarea unei freze speciale pentru gheata. Aceasta va realiza o gaura de diametru fix, fara efort mare chiar si in cazul cand gheata este groasa. Este bine ca freza sa aiba si o spirala de evacuare a ghetii razuite, pentru ca aceasta sa nu ramana in copca si sa pluteasca alaturi de pluta.
Ce trebuie sa stim cand mergem la o partida de pescuit la copca ?
1. In primul rand trebuie sa ne asiguram ca gheata rezista. Daca mai sunt si altii la pescuit sunt sanse sa nu avem surprize. Primii pasi trebuie sa-i faceti cu mare grija. La malul apei, in zonele adiacente stufurilor sau in zonele cu apa curgatoare (zona podurilor) gheata este mai subtire si poate sa cedeze brusc;
2. Feriti-va sa va adunati prea multi pescari intr-o zona restransa daca gheata nu este suficient de groasa;
3. Cercetati cu atentie zonele acoperite cu zapada, unde pot exista copci mari facute de lucratorii piscicoli pentru aerisirea baltii si evitarea sufocarii pestilor;
4. Cand gheata trosneste, mai ales dimineata si seara, este semn ca aceasta ia proportii sub actiunea gerului. Aceeasi anomalie fizica, de care am pomenit mai sus, spune ca densitatea ghetii scade odata cu scaderea temperaturii ceea ce se traduce prin cresterea volumului acesteia, cu posibilitatea aparitiei unor fisuri pe lungimi de zeci de metri. Nu va faceti probleme, sunteti in siguranta;
5. Nu uitati de regula ca frigul te ia de la extremitati; feriti-va nasul si urechile de gerul aspru al iernii. Luati-va manusi calduroase, cu un singur deget. Incaltamintea trebuie sa fie de asemenea calduroasa, preferabil din piele imblanita, nu prea stramta, fiind obligatoriu sa folositi sosete din bumbac sau lana;
6. Un termos cu ceai fierbinte este ideal pentru a compensa caldura pierduta de organism. Alcolul si tutunul dau senzatia ca te incalzesc. Este adevarat ca la nivel de zecimi de grad C asa se intampla. Pe de alta parte nu uitati ca vasodilatatia provocata de alcool are ca efect de durata pierderea unei cantitati suplimentare de caldura, deci efectul in timp este negativ;
7. Evitati sa pescuiti pe timp geros, cand bate vantul.

Lacul Candeasca

Localizare, iesire prin Pantelimon spre Constanta, apoi Branesti - Islaz si in dreptul unei balti care se vede din sosea se face stanga spre Belciugatele. Se merge prin comuna pana in dreptul primariei unde se face dreapta, se trece de cele doua balti pe podet si imediat se face dreapta apoi se merge cum tine drumul pana ce la un moment dat drumul face stanga (exista un semn minuscul pe care e scris balta Candeasca) se continua drumul pana la iesirea din sat, se trece de o troita la iesirea din sat apoi urmeaza un teren de fotbal si urmand drumul care devine pietruit se coboara la balta. Cea din stanga are ten, ciortan, caras salau, chinezesc frumos amenajata cu umbrelute din trestie si pontoane din lemn - in curand vor fi ceva cabanute pentru cei care vor sa traga la somn, cea din dreapta in care se pescuiesta mai ales la undita din cauza ramasitelor de trestie care se afla pe mijlocul lacului. Specii de pesti: aici predomina ciortanul la 500g, 1 kg si caraselul destul de mic, ten si cam atat. Capturi destul de frumoase pentru o balta noua, ten 6kg, crap 4 kg, caras 500g. Se pot lua 5 kg pe zi, paznici niste baieti de treaba, se poate cumpara direct de la cabana bere rece si alte bauturi, cipsuri etc.

Montura Caras pentru copca

Pentru a nu da gresi in pescuitul la copca si tot odata a compromite partida , trebuie sa tineti cont de cateva reguli. Gheata sa transparenta si cel putin 10 CM. Gheata trebuie sa fie formata prin inghetarea apei ci nu prin acumularea zapezii si inghetul acesteia. Daca grosimea ghetii este la limita, va recomandam folosirea talpicilor pentru distribuirea greutatii pe o suprafata mai mare. Daca gheata este mai subtire la mal incercati sa intrati pe o bucata de “blana”(scandura).
Varga scurta, intre 1,5-2m cu o linie fixa a carei lungime sa fie in functie de locul unde pescuim, echipata cu un fir de 0.10-0.12.
Pluta trebuie sa fie una sensibila , scurta si fara antena. Majoritatea pescarilor folosesc plutele para, cu coada in jos care raman la suprafata apei iar posibilitatea inghetului fiind redusa. Apa se scruge pe langa pluta iar crusta de gheata care s-ar forma ar ingreuna-o. Pentru a nu ingheta apa din copca si a sesiza mai bine miscarea fina a plutei puneti putin ulei in apa.
Carligul trebuie sa fie unul de marime mica 16-18, nichelat, subtire, de culoare rosie sau aurie.
Momeala libelule, virmusi, rame subtiri dar acestea trebuie tinute in buzunar la cald pentru a nu ingheta si implucit murii. Pestii iarna sunt foarte lenesi si de acea ne trebuie acest tip de momeala care sa faca senzatie in apa. Aceasta momeala poate fi amestecata cu nada care ar trebuii sa fie bogata in faina de carne si alte proteine.

Apele Deltei Dunarii

Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail desparte Chilia de Tulcea.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.
Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.
Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.
De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Pescuitul Sportiv in luna Decembrie 2012

Pestii sunt retrasi la adancime, in namol, unde temperatura ramane constant 4 C. 
Babusca, obletul se pot prinde rar la apa libera si mai bine la copca, cu sange, libelule, viermusi; 
Bibanul - cade bine la copca, mai ales imediat ce ingheata apa, cu pestisor viu, dandineta. Mananca si rame, viermusi, libelule insa mai slab ca in noiembrie; 
Carasul - la copca rar, cu libelule, viermusi; 
Cleanul - la apa adanca, cu pluta sau la fund, cu sange inchegat, intestine de pasare, rame rosii, pesti vii, paine; 
Mreana- cade rar la rama, meduza de roca; 
Scobarul- in zilele insorite de decembrie puteti avea parte de partide foarte frumoase de pescuit. Poate fi prins in aceasta perioada cu intestine de gaina sau bucatele de ficat;
Stiuca da rezultate la copca, cu peste viu si dandineta, precum si in apa libera si adanca, cu naluci recuperate lent. 
La mare in decembrie pot fi prinsi guvizi.

Raurile si Lacurile Judetului Olt


Valea Oltului reprezinta o adevarata axa a teritoriului judetului, avand peste 100 km parcursi pe teritoriul judetului Olt.
Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie raul Olt care strabate judetul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta raul Oltet, iar pe stanga cateva rauri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. In partea de nord, judetul Olt este brazdat si de raul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapta Plapcea.
Pe o distanta de 45 km, partea de sud a judetului este udata de apele Dunarii, care colecteaza intreaga retea hidrografica a judetului.

joi, 29 noiembrie 2012

Crapul Chinezesc - Specii

Exista patru specii de ciprinide asiatice, introduse in Romania: amur (Ctenopharyngodon idella), novac (Aristichthys nobilis), sanger (Hypophthalmichthys molitrix) si scoicar (Mylopharyngodon piceus).
Amurul (tenul sau cteno) este cel mai cunoscut dintre speciile chinezesti, fiind singura dintre cele patru specii care poate fi prinsa de pescarii sportivi. Prin dimensiuni si combativitate, constituie o provocare pentru pescari. Este un peste lunguiet, cel mai mare reprezentant a subfamiliei Leuciscinelor (din familia Cyprinidae). Atinge in mod normal 50-90 cm, dar poate creste si la lungimi peste un metru, ajungand la greutati de 50 kg! Culoarea sa este similara cu cea a crapului, dar mai deschisa, cu spatele masliniu si lateralele aurii. Gura este special adaptata pentru consumul vegetatiei acvatice (plante acvatice superioare). In perioada juvenila, pana la dimensiunea de 7-8 cm, consuma micro-plancton, dupa care se hraneste cu vegetale. Durata de viata este intre 6 si 11 ani.
Novacul are un corp lat, capul mare si ochii plasati inferior. Poate ajunge la dimensiuni impresionante, peste un metru lungime si greutati de peste 50 kg. Acum cativa ani, s-a prins la navod in lacul Cernica, de langa Bucuresti, un exemplar urias, in greutate de 69 kg, care a fost naturalizat! Are solzi foarte mici si un colorit cu dungi vinetii pe spate, laturi cenusii si abdomenul alb-galbui. Novacul se hraneste cu micro-zooplancton si alge macroscopice, pe care le filtreaza prin intermediul unor site branhiale. Practic, pestele se hraneste aproape continuu, avansand cu gura larg deschisa si filtrand ca un „aspirator” micro-planctonul animal si vegetal.
Sangerul (numit si crapul argintiu), este foarte asemanator cu novacul, dar are capul si gura ceva mai mici si o culoare uniform argintie. Spatele si partea superioara a capului sunt maslinii. Solzii sunt si ei mai mici, prin comparatie cu novacul. Numele provine din faptul ca la capturare tegumentul se raneste foarte usor si sangereaza. Si el atinge dimensiuni foarte mari, putand depasi un metru lungime si 50 kg. Se hraneste tot prin filtrarea apei prin sitele de pe arcurile branhiale. Consuma fitoplancton si detritus vegetal si are un ritm de crestere foarte sustinut.
Ambele specii, atat novacul, cat si sangerul, sunt folosite pe scara larga in piscicultura pentru capacitatea lor de filtrare a apei.
Scoicarul este asemanator cu amurul, insa are un colorit mai inchis, negru-maroniu si cu inotatoare negre-cenusii. Se hraneste cu scoici, melci, crustacee si le sparge crusta sau cochilia cu ajutorul unor filtre branhiale foarte dure. Ajunge la dimensiuni de peste 1m si greutati de peste 15 kg. Este mai rar intalnit in Romania, comparativ cu celelalte specii, dar este prezent pe Dunare. Durata sa de viata este de pana la 15 ani.

joi, 22 noiembrie 2012

Migratiile pestiilor

Putini pesti duc o viată sedentară si pot fi găsiti întodeauna în apropierea acelorasi locuri . Cei mai multi dintre ei întreprind deplasări, uneori in carduri sau chiar in masa, provocate, fie de cautarea locurilor pentru hrana mai abundenta, fie pentru reproducere, fie in vederea iernatului.
Nu este vorba aici de pestii migratori: morunul , nisetrul , pastruga, scumbria de Dunare etc, ce traiesc in apele Marii Negre, dar care, manati de instinctul reproducerii, intra primavara in Dunare, urca in susul fluviului, iar dupa clocire se reantorc, pui si adulti. in mare.
Dar acum ne vom ocupa numai de pestii de undită:
1. Migratia pentru reproducere. Pestii de apa dulce fac, in general, deplasari mici in vederea reproducerii.
Crapul migreaza, in fiecare an, din Dunare sau raurile mari in baltile acestora, gasind acolo conditii mai favorabile pentru depunerea icrelor si clocire. Plecarea catre aceste locuri este determinata de temperatura apei si anume, când ea atinge 18° C.
Pastravul porneste in calatorie toamna, cand urca in susul paraielor de munte spre izvoare, unde gaseste o apa mai rece si mai bine oxigenata, prielnica reproducerii.
Mreana si scobarul urca primăvara, in carduri, pana in zona pastravului, reproducerea avand loc in ape clare si repezi, cu fundul pietros sau nisipos.
Stiuca are deplasari scurte, indreptandu-se primavara, o data cu viiturile, spre apele mai mici si linistite, ferite de curenti si revarsari, unde isi depune icrele.
Bibanul, insa, ramane pe loc in apa linistita a lacurilor, in care duce tot timpul o viata sedentara.
2. Migratiile pentru hrana ale pestilor de apa dulce se produc, de obicei, in apropierea acelorasi locuri . Ele sunt determinate in special de cautarea microorganismelor, ce formeaza hrana de capetenie a multor specii, mai ales a puietului.
Rapitorii, care se hranesc de obicei cu prada vie, se vor duce acolo unde apa le va aduce mai usor hrana la indemana.
Stiuca si avatul se vor gasi mereu in locurile unde se deplaseaza masele de puiet ce constituie hrana lor obisnuita.
3. Migratiile pentru iernat sunt intreprinse de catre multi pesti din apele noastre dulci : crap, caras, salau, biban etc .Acestia se deplaseaza in locurile mai adanci sau cu gropi maloase. Aici, dupa ce se acopera cu un strat gros, protector, de mucus, ierneaza lancezand, aproape imobili, intrun fel de somn, ce dureaza cateva luni.
Primavara, o data cu incalzirea apei, parasesc locurile de iernat, se apropie de tarm sau intra, o data cu viiturile, in balti, unde se pregateste pentru reproducere. Cunoasterea cauzelor ce produc migratiile pestilor intereseaza pescuitului si, in spcial, pescuitul industrial.

Dimensiuni Legale ale Pestilor in Pescuitul Sportiv

Dimensiunile minime legale ale pestilor care pot fi pescuiti prin pescuit sportiv pe teritoriul Romaniei.

• avat (Aspius aspius) 30 cm
• aterina (Atherina mochon) 7 cm
• babusca (Rutilus rutilus) 15 cm
• batca (Blicca bj.erkna) 15 cm
• biban (Perca fluviatilis) 12 cm
• crap (Cyprinus carpio) 35 cm
• caras (Carassius auratus) 15 cm
• caracuda (Carassius carassius) 17 cm
• cosac (Abramis sp.) 25 cm
• clean (Leuciscus cephalus) 25 cm
• cega (Acipenser ruthenus) 45 cm
• coregon (Coregonus sp.) 22 cm
• calcan (Scophthalmus maeoticus) 40cm
• cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20 cm
• chefal (Mugil sp.) 25 cm
• fusar (Aspro streber) 12 cm
• gingirica (Clupeonela cultiventris) 7 cm
• hamsie (Engraulis encrasicholus) 7 cm
• lin (Tinca tinca) 25 cm
• lipan (Thymallus thymallus) 25 cm
• lostrita (Hucho hucho) 65 cm
• morunas (Vimba vimba) 25 cm
• mreana (Barbus barbus) 27 cm
• morun (Huso huso) 170 cm
• nisetru (Acipenser g.ldenstaedti) 140 cm
• oblete (Alburnus alburnus) 12 cm
• platica (Abramis brama) 25 cm
• pastrav (Salmo sp.) 20 cm
• pastruga (Acipenser stellatus) 100 cm
• rosioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 cm
• rizeafca (Alosa caspio) 15 cm
• sabita (Pelecus cultratus) 20 cm
• rechin (Squalus acanthias) 100 cm
• scobar (Chondrostoma) 20 cm
• somn (Silurus glanis) 50 cm
• scrumbie de Dunare (Alosa pontica) 22 cm
• scrumbie albastra (Alosa maeotica) 23 cm
• stavrid (Trachurus mediteraneus) 12 cm
• salau (Stizostedion sp.) 40 cm
• stiuca (Esox lucius) 40 cm
• sip (Acipenser sturio) 110 cm
• sprot (Spratus spratus) 7 cm

miercuri, 21 noiembrie 2012

Tipar de 44 de kg!

Pescarul sportiv Andy Parker a reusit o captura de toata frumusetea, un tipar in greutate de 44 de kg. Pescarul britanic se afla la 36 de mile de Torquay, Devon, cand a pescuit frumosul exemplar. Lupta cu pestele a durat mai bine de 40 de minute. Recordul pentru cel mai mare tipar prins in apele britanice a fost inregistrat in anul 1995, cand Vic Evans off Brixham a reusit o captura de peste 60 de kilograme. 

Fluviul Volga

Volga este un fluviu aflat in totalitate pe suprafata Rusiei, situat in Nord-Vestul Moscovei. Este cel mai lung fluviu din Europa, izvoraste din Podisul Valdai, cu un curs de 3.690 km, fiind inima celui mai mare complex hidrografic al continentului. Volga este al 19-lea fluviu din lume ca lungime, varsandu-se in Marea Caspica, 88 km mai jos de orasul Astrahan. La varsare formeaza o uriasa delta. Cursul sau strabate cea mai bine populata si mai dezvoltata regiune a Rusiei. Pe cursul sau s-au construit noua mari hidrocentrale.
Volga este cel mai mare rau din Europa din punct de vedere al lungimii, al revarsarii si al bazinului de colectare. Volga incepe sa curga din partea de Vest a Rusiei si este considerat raul national al Rusiei. De fapt, Volga traversează 11 din cele 20 cele mai mari orase ale Rusiei. De-a lungul Volgai se gasesc unele dintre cele mai mari bazine din lume.
In Rusia Volga este cunoscuta sub numele de „Bолга” cuvant ce este inrudit cu un cuvant slavic si anume „umezeaza”, „umiditate”.
Raul Volga apartine bazinului Marii Caspice. Izvoraste din Dealurile Valdai, 225 metri deasupra nivelului marii la N-V de Moscova si aproximativ 320 de kilometri S-E de Saint Petersburg. Volga trece la est de Lacul Sterj, Tver, Dubna, Rîbinsk, Iaroslavl, Nijni Novgorod și Kazan. De acolo se indreapta spre Sud si trece pe langa Ulianovsk, Toliatti, Samara, Saratov si Volgograd, apoi se varsa in Marea Caspica langa Astrahan care se afla la 28 de metri sub nivelul marii.
Cea mai strategica intorsura a Volgai este atunci cand se indreapta catre Don (cel mai mare rau al Rusiei). Volgograd, fostul Stalingrad este localizat aici.
Raul Volga are foarte multi afluenti, cei mai importanti fiind Kama, Oka, Vetluga si Sura. Volga impreuna cu afluentii sai formeaza sistemul raului Volga, care dreneaza aproape 1.350.000 km2 in cea mai populata zonă a Rusiei. Delta Volgai are o lungime de aproape 160 km si cuprinde peste 500 de canale si numeroase rauri mai mici. Este cel mai mare estuar din Europa si este singurul loc din Rusia unde se pot intalni specii de pelicani, flamingo si lotisi. In timpul iernii o mare parte din lungimea Volgai ingheata timp de aproximativ 3 luni.
Volga dreneaza aproape tot vestul Rusiei. Multele sale rezervoare ajuta la producerea irigatiilor si a hidroelectricitatii. Canalul Moscova-Volga, Canalul Volga-Don si Canalul Volga-Baltic formeaza canale pentru navigare si fac legatura intre Moscova si Marea Baltica, Marea Caspica, Marea Azov si Marea Neagra. Fertilitatea vaii raului produce o mare cantitate de grau si multe minerale. In valea Volgai se gaseste o industrie petroliera substantiala. Alte minerale care se gasesc aici sunt gazele naturale, sarea si carbonatul de potasiu. Sursa: ro.wikipedia.org

Pescuitul Cambulei

Pescarii sportivi cauta cambula in lunile de primavara si de toamna, cand se prinde cu succes cu petactarul. Se pescuieste in zona malului, pe fund nisipos, cand pestele se apropie de aceste locuri pentru reproducere si pentru a se hranii. In aceasta perioada se intretine in locurile cu adancirni mici, de 1-10 m maxim, unde poate fi pescuit cu succes, avand pe carligele petactarului hamsie, intepata in doua locuri. Se poate utiliza, in lipsa nadei proaspete si hamsie sarata. Firul de 50 m lungime are la capat un plumb de 30-50 g, de forma prismatica, ascutita la cele doua capete. La 20 cm de plumb se leaga 3 carlige nr. 1 cu strune de 15-20 cm, din fir mai subtire, la o distanta de 20-25 cm unul de altul. In timpul pescuitului se arunca petactarul prin rotirea plumbului la o distanta de 35-40 m, dupa care, se recupereaza firul pana ce acesta ramane intins. De regula, cambula inghite carligul in intregime, dand de lucru pescarului pentru a-l scoate apoi din gura pestelui. Pescuitul cambulei cu petactarul nu presupune experienta sau indemanare deosebita. Metoda poate fi usor asimilata de la pescarii localnici, dupa numai cateva sedinte de pescuit pe malul marii.

Raurile si Lacurile Judetului Dambovita

Reteaua hidrografica, este reprezentata in primul rand de raurile Ialomita si Dambovita si apoi de Cricovu Dulce, Parscov, Colentina, Neajlov, Dambovnic, precum si unele lacuri antropice, construite pentru irigatii si piscicultura.
Judetul Dambovița are o suprafata de 4.054 km² (1,7 % din suprafața tarii). Este situat in partea central-sudica a tarii, suprapunandu-se bazinelor hidrografice ale raurilor Ialomita si Dambovita.
Teritoriul este dispus in trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenta de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcatuite din munti (9 %), dealuri (41 %) si campii (50 %).

luni, 19 noiembrie 2012

Sonarul

Orice pescar si-a dorit macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa, pentru a afla topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi sau pur si simplu pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu pesti. Cum vazul nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul apelor din lacuri, rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din lumea animalelor, in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta deosebita. Ecolocatia se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor, sunete de inalta frecventa, nepercepute de urechea umana. Astazi acest lucru este perfect posibil si pentru noi cu ajutorul sonarelor.
Sonarele sunt dispozitive electronice prevazute cu un senzor, denumit si traductor, de obicei dublu-cristal, care contine mai multe foite de cristal de cuartz suprapuse. Cuartzul se bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent electric prin masa acestuia si, invers, genereaza curent cand asupra sa se exercita o presiune exterioara (efectul piezoelectric). Atunci cand il alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza cu acea frecventa luand nastere o unda elastica - ultrasunetele. Undele emise prin apa lovesc obstacolele, corpuri cu densitati diferite de cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea ajung din nou la traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz (receptor) in semnal electric. Semnalul electric este prelucrat rezultand o imagine electronica, afisata pe display-ul sonarului. In functie de complexitatea sonarului, alaturi de vizualizarea pestilor aflati in zona fascicolului ultrasonic mai putem obtine si alte informatii precum viteza pestilor aflati in miscare, temperatura apei. Majoritatea sonarelor dispun de filtre care permit afisarea pestilor pe ecran pe game de dimensiuni. Mai facem precizarea ca, consecinta a unor legitati ale fizicii, undele folosite aici sunt numai unde longitudinale, emise in plan normal la suprafata traductorului. Atentie !! Bulele de aer din apa dau ecouri foarte clare si ne pot induce usor in eroare. Deci informatia trebuie verificata prin scanari repetate.
In primul rand trebuie sa tinem seama de adancimea/distanta unde vrem sa facem investigatiile. Vrem sa vizualizam topologia fundului apei sau numai sa localizam pestii ? Unda ultrasonica emisa in apa are forma unui fascicol de forma conica, similara fascicolului de lumina al unei lanterne pe timp de ceata. Fascilolul poate fi bine focalizat si spunem ca "bate" departe sau poate fi mai divergent, caz in care prinde in vizor o arie mai mare dar cu rezolutie satisfacatoare doar in apropiere. In cazul sonarelor, aceasta focalizare este data de unghiul traductorului (uzual are 9, 20 si 45 grade). Sensibilitatea sonarului la o anumita distanta depinde de puterea sursei de alimentare a traductorului si de frecventa semnalului de excitare a cristalului emitor. Frecventa este un parametru similar culorii luminii; pe timp de ceata alegem faruri albastre sau de alta culoare care este mai putin atenuata de ceata. In acest caz, undele cu frecventa mare dau rezolutie mare dar sunt puternic atenuate la distante mai mari, pe cand cele cu frecventa mica se propaga mai bine dar necesita surse de alimentare mai puternice (exercita o presiune sonica mai mica la aceeasi putere de emisie). Un traductor cu unghiul de 20 grade, alimentat la surse duale de 200kHz si 455 kHz, poate acoperi cam cele mai variate intrebuintari pentru pescuitul din tara noastra (pescuit din barca, de la mal, pescuit maritim). Asadar, nu cumparati orice sonar doar pentru ca scrie pe el sonar; verificati cu atentie tipul palpatorului, puterea si frecventa sursei precum si domeniul de utilizare recomandat de producator.

Lacul Tancabesti

Lacul Tancabesti 1 este lacul cu exemplare “record” de crap, somn si rapitori. Record lac: crap 24 kg si somn 60kg. Se afla in localitatea Tancabesti din judetul Ilfov la 30km de Bucuresti.
Specii de pesti intalnite: avat, biban, caras, clean, crap, cteno, novac, oblete, platica, rosioara, salau, somn, stiuca. Taxa este de 200lei. Detalii telefon 0726037389. Se poate pescui si noaptea.
Regulament:
• maxim 4 lansete
• fara inaintasi textil din 1 Ian 2010
• un singur ac , plumb pierdut
• saltea de primire, minciog ecologic
• minim 3 saci pentru peste (ecologici)
• vesta salvare daca se foloseste barca
• retinere crap sub 4 kg si eliberare in Tancabesti 2
• taxa este de 300 Ron/24 h(ponton inclus) si 200 Ron/12 h (fara ponton)
• pentru insotitori taxa este de 20 Ron / persoana.
• se poate rezerva locul de pescuit contra sumei de 10 Ron.
Cale acces. Pe drumul Bucuresti-Ploiesti la intrarea dupa podul din comuna Tancabesti se face un drum spre stanga care duce la lac.

miercuri, 14 noiembrie 2012

Coregon de 2,9 kg

Pescarul Josef Gamsjager a reusit o captura foarte frumoasa, un coregon in greutate de 2,9 kg si 67 de cm. Frumosul exemplar a fost capturat pe lacul Hallstatter din Austria, acest lac este considerat cel mai bun pentru pescuitul coregonului din Austria. Coregonul a fost capturat cu o nimfa. 

Fir textil sau nylon, avantaje - dezavantaje

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.
Avantaje nylon:
este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna;
umple bine mulineta, da siguranta lanseului;
rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate;
utilizabil la toate tipurile de inele.
Dezavantaje nylon:
rezistenta la frecare este limitata;
la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;
suporta destul de rau ultravioletele;
uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
Avantaje fir textil:
rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
rezistenta la uzura este foarte buna;
durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani);
coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;
Dezavantaje fir textil:
asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet);
rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate;
pretul este foarte ridicat.
Tinand cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.
Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

Cobra - bastoanele pentru nadit

Bastoanele de nadit Cobra nu sunt inventia unui pescar. Nu sunt nici macar inventia unui barbat.
Sunt inventia unei britanice, Nina Sansome, care a preluat designul unui instrument de aruncare folosit in jocul de pelota, numit chistera, un soi de cos lung si curbat, cu care mingea e pusa in in joc.
Rolul chisterei este asemanator cu cel al rachetei in tenis, mingea (pelota) fiind sferica, tare ca piatra, avand un diametru de 65 mm si atingand viteze de pana la 250-300km/ora!
Cobrele doamnei Sansome se multumeau cu viteze ceva mai modeste, 130 km/ora la iesirea boiliesului din teava, suficient insa pentru a produce o revolutie pe piata britanica, inlocuind bastoanele de nadit drepte si mai putin performante de pana atunci - despre care se crede ca fusesera create dupa un proiect al lui Rod Hutchinson.
Succesul bastoanelor Cobra a fost atat de mare, incat termenul a intrat in limbajul comun.
De la versiunea Mini, pentru aruncari in margine, la cel mult 40 de metri, pana la ciudata
1. Top Banana MkII, capabila sa atinga 120 de metri cu o bila de 22 mm,
2. de la Queen Cobra, folosita cu boilies de 16 mm ,
3. si pana la Joker-ul care lucreaza si cu boiliesuri de 30 mm, exista cel putin un model pentru fiecare.
Pescarii mai putin experimentati pot incepe cu bastoane usoare, ca Jack sau Ace, iar profesionistii nadirii pot teroriza crapii si pescarii de pe malul opus cu incredibilul Jumbo!
Totusi, vestea cea mai buna ramane alta - Cobrele se raspandesc acum si in Romania, la preturi cu nimic mai mari decat cele de pe piata britanica.

duminică, 11 noiembrie 2012

Lacul Pecineagu

Lacu Pecineagu este situat intr-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii Iezer-Papusa, pe cursul superior al raului Dambovita.
Barajul Pecineagu este un baraj de anrocamente de 107 m inaltine. Lacul de acumulare Pecineagu este utilizat pentru alimentari cu apa, productie de energie hidroelectrica si irigatii.
La baza mastii de etansare este executata o galerie perimetrala pe conturul careia au fost executate 50 de foraje verticale de drenaj.

Betaina

Arma secreta a pescarilor de crap din Anglia, betaina, este pe buna dreptate considerata unul dintre cei mai renumiti atractanti naturali responsabili pentru capturile de exceptie si sutele de concursuri castigate.
Adaugata in compozitia boiliesurilor sau nadelor, betaina cu o puritate de 98% va avea un real success si isi va dovedi cu siguranta eficienta in combinatie cu alte ingrediente naturale de mare atractie, folosite in pescuitul stationar.
Betaina este una dintre substantele care joaca rol de stimulent al apetitului de hranire la crap.

duminică, 4 noiembrie 2012

Pescuitul Sportiv in luna Noiembrie 2012

In luna noiembrie se obtin tot mai slabe rezultate la majoritatea speciilor de pesti pasnici, cu exceptia obletului, babustii, crapului si rosioarei. Pestii rapitori se prind foarte bine odata cu caderea bradisului. La munte, pescuitul este permis doar la lipan. In luna noiembrie avem cele mai slabe rezultate la pescuit comparate cu tot restul anului. Totusi, in luna noiembrie sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet. Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi; Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete; Cleanul si mreana - la fund cu rama alba; Scobarul - ca in octombrie; Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent. Crap - foarte rar mai maninca ceva in luna noiembrie si daca o face, poate fi prins numai cu momeli cu valori energetice mari. Ramele de gunoi groase pot fi bune. La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.