Pescuitul in apele de ses

Cea mai mare parte a apelor din Romania in care poate fi practicat pescuitul sportiv atat ca lungime, cat si ca suprafata este alcatuita din raurile si lacurile din regiunile de ses. Acestea cuprind in primul rand Dunarea (1072 km), care impreuna cu cele trei brate din Delta: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, totalizeaza peste 1500 km. Principalele rauri sunt: Muresul, Oltul, Somesul, Jiul, Siretul, Prutul etc., curg pe cele mai lungi portiuni si se varsa tot in regiunile de ses.

In zonele de ses se afla si majoritatea lacurilor: lagunele cu apa dulce din apropierea litoralului Marii Negre, din care fac parte si lacurile Razelm, Sinoe, Zmeica si Golovita; laculrile de acumulare din sistemele hidroenergetice de la Portile de Fier I si II; lacuri naturale, mai mici sau mai mari (Snagov, Caldarusani, Cernica, etc.), lacurile de acumulare (Varsolt, Surduc, Gilau etc.), balti naturale sau iazuri amenajate, lacuri de acumulare hidroenergetice pe Olt, Bistrita, Cibin etc.

Fiecare dintre tipurile de ape de ses enumerate are conditii hidrologice si hidrobiologice specifice, dispune de o anumita flora si fauna autohtone. Conditiile de mediu, caracteristice diferitelor tipuri de ape de ses, determina calitatea in ceea ce priveste speciile de pesti ce traiesc in aceste ape, dar si cantitatea in cadrul speciilor respective.
Pestele cel mai reprezentativ din portiunile de ses ale raurilor noastre este crapul (Cyprinus carpio), dar pe langa el se afla in numar mare si linul (Tinca tinca), carasul (Carassius auratus), platica (Abramis brama), cosacul cu bot ascutit (Abramis ballerus), cosacul (Abramis sapa), batca (Blicca bjoerkna), babusca (Rutilus rutilus), obletul (Alburnus alburnus), sabita (Pelecus cultratus). Viteza redusa a cursului raurilor din acest zone, precum si cantitatile mari de substante dizolvate in apa creeaza conditii optime pentru dezvoltarea organismelor vegetale (fitoplancton) si animale (zooplancton) care plutesc in rauri sau lacuri si care constituie hrana abundenta atat pentru puietul, cat si pentru exemplarele mature ale speciilor de pesti.
Lacurile, baltile, precum si celelalte tipuri de ape statatoare din regiunile de ses si raurile lent curgatoare, cu multe meandre, sunt marginite de o vegetatie acvatica luxurianta, formata din stuf, papura, pipirig etc. in multe locuri din Delta, aceste plante acopera suprafete intinse. Adancimea apei variaza, speciile mai mici de pesti abunda, motive pentru care si pestii rapitori gasesc aici conditii optime. Principalii reprezentanti ai acestora sunt: stiuca (Esox lucius), somnul (Silurus glanis), salaul (Stizostedion lucioperca), salaul vargat (Stizostedion volgense), bibanul (Perca fluviatilis), avatul (Aspius aspius), ghibortul (Acerina cernita), rasparul (Acerina schraetser), somnul pitic (Ictalurus nebulosus).
In afara de speciile amintite, aceste ape adapostesc inca multe alte specii, de obicei de talie mica si pasnice, care constituie, in parte, hrana pestilor rapitori (stiuca, salaul, somnul etc.). Amintim astfel obletul (Alburnus alburnus), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), vaduvita (Leuciscus idus), tiparul (Misgurnus fossilis), plevusca (Leucaspius delineatus), porcusorul (Gobio gobio), tiganusul (Umbra krameri).
Lacurile si baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, precum si lacurile din preajma tarmului marii sunt populate de ghidrin (Gasterosteus aculeatus), palamida de balta (Pungitius platygaster), moaca de bradis (Proterorhinus martnoratus), porcusorul de nisip (Gobius kessleri), guvidul de balta (Gobius fluviatilis).
Dintre speciile migratoare de pesti trebuie amintita anghila (Anguilla anguilla), care poate fi pescuita in Dunare si pe cursul inferior al unora dintre afluentii sai.
Cega (Acipenser ruthenus) constituie captura cea mai de pret, mai ales pentru pescarii profesionisti si sportivi de pe Dunare.
In apele de ses se pot pescui si alte specii: unele dintre acestea migreaza din mare si se stabilesc temporar (pentru a se reproduce sau pentru a petrece aici iarna) in Dunare. Astfel de pesti sunt: morunul (Huso huso), viza (Acipenser nudiventris), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus). Tot pentru a se reproduce scrumbia de Dunare (Alosa pontica) si rizeafca (Alosa caspia nordmani) migreaza primavara, in numar foarte mare din Marea Neagra in Dunare.

Pescuitul Hanosului

Hanosul este un peste relict pontocaspic din Marca Neagra si Marea Azov. Este prezent pe tot litoralul romanesc si rar se intalneste in Razelm si in lacul Siutghiol.

Hanosul este un peste foarte vorace si pe aceasta proprietate a speciei se bazeaza si pescuitul sportiv. Se poate pescui aproape tot timpul anului, dar cele mai bune rezultate se obtin in perioada aprilie-noiembrie. Se pescuieste de pe tarm, cu o varga de 5-7 m lungime si cu un nailon de aceeasi lungime. Pe capatul firului se leaga un plumb de forma conica sau sferica, cu o greutate de 30-40 g. Deasupra plumbului se leaga doua carlige pe doua strune, fiecare lunga de 10-15 cm. Firul trebuie sa fie de 0,22-0,25, iar strunele mai subtiri, de 0,16-0,18. Daca ele se agata de fundul pietros, se rup, ceea ce permite pescarului sa recupereze o parte din fir. De obicei se agata numai un carlig, iar celalalt poate fi recuperat. Momelile folosite sunt de mai multe feluri: partea cartilaginoasa a scoicii midia, aterina sarata sau proaspata, hamsie sarata sau proaspata, bucati de guvizi, dar mai cu seama garizi (racusori mici cu corpul aproape transparent), care traiesc aproape de tarm, langa pietre. Garizii se prind cu minciogul cu ochiuri mici. Ca nada se mai utilizeaza carnea de vita si in special inima, care este taie si se rupe greu din carlig. Daca se folosesc bucati de peste, ele trebuie sa fie curatate in prealabil de piele. La pescuitul hanosului de pe mal se lasa undita in apa pana ce plumbul atinge fundul, iar firul se intinde complet. Hanosul aflat in apropiere, datorita lacomiei, inghite cu o muscatura ferma carligul nadit. La muscatura se ridica varga si este sigur ca hanosul nu mai poate scapa. Daca pescarul nu ridica imediat varga, pestele incearca sa scape, fugind spre sau sub stanci, unde se pierde cu carlig cu tot. In cazul in care carligul nu s-a agatat de piatra, pestele schimba in scurt timp locul de refugiu si iese de sub stanca, cand poate fi usor capturat. Locul optim de pescuit al hanosului, ca in general al guvizilor, este in zona tarmului, in golurile dintre pietrele digului, scobiturile din dig, gaurile si orificiile dintre pietre si stabilopozi, unde hanosul traieste in mici colonii locale. Cu sonda de plumb se masoara adancimea acestor scobituri sau gauri, pentru a afla locul unde stau pestii si pentru a oferi momeala la locul potrivit.
Hanosul, ca si celelalte specii de gobide, se pescuieste cu foarte bune rezultate si ceva mai departe de mal, din barca, cu o unealta denumita volta. Aceasta este compusa dintr-un fir mai gros, cu o lungime de 40-50 m, la capatul caruia se leaga un plumb de 50-80, chiar pana la 150-200 g, in functie de adancimea locului si de puterea curentilor marini, pentru a asigura firului o pozitie verticala in timpul pescuitului, in apropierea plumbului se leaga cele doua carlige cu strune mai subtiri decat firul. Plumbul mai greu are si rolul de a asigura apropierea carligului de pietrele de pe fundul apei, unde sta bancul de guvizi. La primele muscaturi se recupereaza firul, deoarece hanosul lacom, ca si guvizii, este agatat in mod sigur. La pescuitul la volta, barca se ancoreaza cu o greutate la un capat pentru a nu fi dusa in deriva de curenti si de vant, cu riscul de a indeparta pescarul de locul cunoscut. Aceasta metoda este foarte eficienta in special in lunile cu apa calda, daca este folosita la adancimile de 20-25 si chiar de 30-35 m.
La pescuitul sportiv in Marea Neagra, in conformitate cu legea, se folosesc doua undite sau doua lansete cu cate 10 carlige fiecare, ori doua taparine, fiecare cu cate 10 carlige.

Fluviul Obi

Obi sau Ob, fluviul cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km latime si 10-12 m adancime, este situat in vestul Siberiei, Federația Rusa. Fluviul izvoraste din Muntii Altai, prin izvoarele Biia si Katun, si curge pe directia aproximativa S-N, prin intinsa campie a Siberiei de Vest, varsandu-se ca si Enisei in Marea Kara - Oceanul Inghetat, printr-un imens estuar. Fluviul are lungimea de 5.410 km.

Fluviul ia nastere prin unirea raurilor Biia si Katun, care vin din muntii Altai (Siberia de sud), se unesc langa orasul Biisk (în limba rusa Бийск), care are o populatie de 229.412 de locuitori. Fluviul traverseaza orasul Barnaul si lacul de acumulare Kamen, urmat de lacul de acumulare de la Novosibirsk. Obi isi continua cursul in directia nord-vest prin depresiunea Siberiei de vest, trecand prin orasele Nijnevartovsk, Surgut si Hantî-Mansiisk. De aici urmeaza cursul in aceeasi directie de nord-vest, la cca. 300 km de ultimul oras amintit se desparte pe o distanta de cca. 450 km cu un curs spre nord, in doua ramuri numite Obi cel Mare si cel Mic, un brat curge la nord, cealalalt brat la est de Muntii Ural, aceste rauri reunindu-se langa orasul Salehard (38.343 locuitori) situat in Siberia de nord, in apropiere de cercul polar. Detinutii politici au fost deportati in aceasta regiune in timpul lui Stalin. Dupa traversarea acestui oras, fluviul curge la nord si paralel cu cercul polar, varsandu-se in Marea Kara printr-un estuar lat de 80 km si lung de 800 km. Varsare in mare a unei cantitati enorme de apa determina formarea unui curent puternic marin spre nord.

Obi in Siberia de nord, Ienisei in Siberia centrala si Lena in Siberia de est reprezinta principalele cai navale din partea rasariteana a Rusiei. Sursa: ro.wikipedia.org

Taparina

Taparina este o montura folosita la pescuitul pestilor marini cum ar fi chefalul, stavridul,etc. Aceasta montura se compune dintr-un fir principal, cu o lungime cuprinsa intre 1.5 si 2 metri, din monofilament cu diametrul 0.25 sau 0.3 si mai multe carlige legate de acesta, cu fir scurt 5-8 cm la distante de 15 cm. Uzual se folosesc mai mult de 5 carlige, pana la 15. La ambele capete ale firului principal se pot lega agrafe sau varteje, pentru fixarea plumbului si pentru atasarea ei pe linie. Carligele folosite sunt cele cu ochet, nr 4-5 pe care se matiseaza cate o pana alba de rata sau una colorata de cocos. Plumbul folosit va fi de forma cilindrica sau picatura, cu greutate variabila in functie de puterea lansetei, intre 50 si 80gr. Grosimea firelor este pur orientativa, dvs puteti folosi fire mai groase sau mai subtiri.

Montura cu Pluta "Franglaise"

La realizarea acestei monturi se recomanda folosirea unei plute culisante aparte, formata dintr-o parte alungita (corpul plutei), lestata, pentru lansari facile la distante apreciabile si o antena lunga, fina, care prezinta multiple gradatii multicolore, capabila sa detecteze cele mai fine trasaturi. Pentru lansari mai lungi vom folosi ca linie principala un monofilament scufundator cu diametrul de 0,12mm de care vom atasa un inaintas cu o lungime de 5-6m dintr-un monofilament scufundator de gros (0,14mm).

In locul alicii semnalizatoare (plumbul despicat situat imediat deasupra strunei cu care este legat carligul) putem folosi un vartej nr 16. Fiind alcatuita din componente extreme de sensibile, aceasta montura se foloseste in special in pescuirea albiturii (oblete, rosioara, platica, etc.).

Record! Cel mai mare rechin prins in libertate!

Un pescar profesionist din Statele Unite pe numele sau Jason Johnston a reusit o captura istorica, cel mai mare rechin.

Jason Johnston se afla la pescuit intre statiunile Huntington Beach si Santa Catalina. El a avut nevoie de mai multe ore ca sa poata sa captureze frumosul exemplar. Rechinul cantareste peste 600 de kg si are o lungime de aproape 4 metri.

Jason Johnston a donat rechinul cercetatorilor, exemplarul fiind cel mai mare prins pana acum in libertate.

Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Lacul Izvorul Muntelui

Lacul Izvorul Muntelui (cunoscut şi sub denumirea de Lacul Bicaz) este un lac de acumulare aflat pe râul Bistriţa la câţiva kilometri în amonte faţă de oraşul Bicaz. Apa acumulată în lac este folosită pentru producerea de energie electrică în centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru”. Centrala are o capacitate de 210 MW.
Barajul uneşte Muntele Gicovanu cu Obcina Horştei. A fost construit între 1950 şi 1960, are o înălţime de 127 m, o lungime de 435 m şi o lăţime maximă la bază de 119 m. Lacul în sine are o lungime de 40 km, o suprafaţă de 33 km² şi un volum maxim de apă de 1.250 milioane m³.
Lacul de acumulare Izvorul Muntelui este situat la 4 km de orasul Bicaz si la 35 km de municipiul Piatra Neamt. Lacul Izvorul Muntelui este cel mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare din Romania. Totodata, lacul reprezinta locul unde se oglindeste Muntele Ceahlau in zilele insorite.
Suprafata lacului Izvorul Muntelui variaza in functie de regimul de exploatare, cota maxima fiind situata la 516 m altitudine, iar cea minima la 434 m altitudine. In medie, perimetrul lacului este de aproximativ 71 km iar lungimea sa de 40 km. Lacul se afla intr-o zona cu un potential turistic deosebit, in apropiere de parcul Cheile Bicazului – Hasmasu!
Fauna lacului cuprinde o gama variata de specii, si anume: mreana, clean, lostrita, scobar, moioaga, babusca, pastrav indigen, pastrav de lac şi pastrav curcubeu, oblet, porcusor, platica.
Pe malul Lacului Izvorul Muntelui sunt amenajate cateva crescatorii de pastrav. Cea mai mare si veche pastravarie este Statiunea Piscicola Potoci in aproprierea localitatatii Potoci condusa de ing. silvic Sorin Chitoi, unde iubitorii de peste pot servi un pastrav proaspat prins din lac si deasemenea pot cumpara pastrav.
Tot aici se afla si Statiunea de Cercetari Biologice Potoci-Bicaz a Universitatii “Al. I. Cuza” – Iasi, singurul loc din Moldova unde se pot face scufundari.
In anul 1993 celebrul J. Y. Cousteau, insotit de o parte din echipa sa, s-a aflat pentru cateva zile la Statiunea Potoci, unde a efectuat cateva scufundari in lacul Bicaz.
Barajul de la Bicaz, a fost construit intre anii 1950-1960 si uneste Muntele Gicovanu cu Obcina Horstei. Este construit din 30 de ploturi separate prin rosturi etansate amonte cu pene de beton armat si tole de cupru si strabatut de kilometrii de galerii, puturi de aerisire si nise de vizitare. Barajul se prezinta ca un adevarat munte artificial, avand o lungime de 435 m, inaltime de 127 m si o latime la baza de 119 m.
In apropierea barajului exista un port amenajat de unde turistii se pot bucura de agrement pe lacul Izvorul Muntelui: se pot face mini-croaziere cu vaporasul pe lac sau se pot inchiria barci, salupe si hidro-biciclete. De asemenea, cei pasionati de pescuit vor gasi aici destule locuri special amenajate. Turistii au posibilitatea sa se cazeze pe malul lacului sau la una din pensiunile din Izvorul Muntelui.
Locurile cele mai bune de pescuit pe Lacul Izvorul Muntelui:
La tunel, acesta fiind situat la aproximativ 5 km de baraj spre Izvorul Alb, acest tunel are aproximativ 4m latime si iese dintr-unul din malurile lacului, din el izvorand un curs de apa care ajunge in lac. Daca este scazut nivelul lacului aici se formeaza o cascada la baza careia se aduna numerosi pesti datorita oxigenarii puternice a apei.
La Potoci, aici avem mai multe variante, ori coboram la lac pe la pastravarie si pescuim in imediata ei apropiere ori coboram prin sat si ajungem intr-un golf in care se varsa paraul Potoci, oricare ar fi varianta ambele locuri sunt excelente. Locurile de pescuit pe acest lac sunt nenumarate, pe 35 km de lac variantele sunt multiple, ramanand la latitudinea fiecaruia dintre noi.
Pastravii de aici au marimi impresionante, cei de 2-3 kg fiind frecventi, “legenda” spune ca ar exista si pastravi de 15 kg. Bibanul ajunge si el la dimensiuni record, unii ajungand la aproape 2 kg, cei de dimensiuni modeste gasindu-se din belsug. Platica este si ea mare si multa, inca, pentru ca la Hangu cand este in “bataie” este pur si simplu decimata, sute de kg fiind pescuite cu plase. Obletele ofera adevarate spectacole vara la suprafata apei, el umbla in bancuri numeroase “muscarind” si sarind afara din apa, de aici tragandui-se si numele de şui, asa cum i se spune in zona Moldovei. Deasemenea si el ajunge la dimensiuni impresionante pentru specia lui. Porcusorul si boisteanul il gasim in toate paraiele care alimenteaza lacul, porcusorul fiind si un indicator al calitatii apei, daca intalnim acest pestisor inseamna ca acea apa nu este poluata.
Cai de acces: Piatra Neamţ - pe DN 15 - Alexandru cel Bun - Pângăraţi - Tarcău - Bicaz sau venind de la Târgul Neamţ - DN 15 B - Vânători Neamţ - Piprig - Poiana Teiului - Hangu - Bicaz sau de la Durău - Ceahlău
Obiective turistice vecine: Cheile Bicazului, Lacul Roşu, muzeul de istorie de la Bicaz, păstrăvăria de la Potoci, mănăstirea Buhalniţa - Hangu (1626), staţiunea Durău, Izvorul Muntelui, Masivul Ceahlau

Saci solubili

Cunoscuti sub denumirea de PVA(polly vinyl alcohool), sacii solubili au devenit aproape nelipsiti din cutia cu accesorii a pescarului de crap. Proprietatea acestor pungi este ca odata ajunsi in apa dureaza cateva minute pana se vor dizolva complet depunand un pat de particule in imediata apropiere a carligului cu momeala atasata.
Utilizarea acestora este relativ simpla. Carligul cu momeala atasata se introduce intr-un asemanea saculet, dupa care se incarca saculetul cu particule(boabe porumb, boabe canepa, pelete, boilessuri sfaramate, etc) dupa care se leaga gura saculetului executand un nod simplu sau se utilizeaza un snur confectionat tot din pva si se lanseaza.
Unii pescari prefera sa introduca plumbul in saculet si sa ataseze carligul superficial, intepand usor sacul solubil, asta dupa ce a fost incarcat cu particule fireste. Cei de la Korda vand saci solubili din plasa de PVA, foarte elastica si ai avantajul ca poti sa-ti faci sculetul cat de mare vrei in functie de actiunea lansetei si particulele incarcate. Personal sugerez folosirea a patru cinci particule diferite in acelasi saculet.

Greierul - Momeala

Greierul este o momeala de sezon folosita in special la prinderea cleanului. Greierele are doua perechi de aripi: aripile dinspre exterior sunt groase, tari si folosesc pentru a proteja a doua pereche de aripi transparente. Aripile subtiri se misca atunci cand insecta zboara iar aripile groase raman nemiscate. Cand aripile subtri nu sunt folosite le pliaza ca un evantai si stau asezate sub aripile groase. Greierii au trei perechi de picioare ce sunt foarte eficiente pentru sarituri. Picioarele din fata si de la mijloc sunt scurte.
Picioarele din spate sunt mailungi decat intregul corp si foarte puternice. Ii gasiti practic in orice loc unde exista finete. Pentru a prinde greierii luati un fir de iarba sau fir de fin mai lung si cautati gaurile, de grosimea unui deget, in care se adapostesc. Introduceti firul usor in gaura cat mai adanc si faceti o miscare fina de inainte inapoi si veti observa cum greierele va iesi afara din gaura.

Laguna Verde

Complexul turistic Laguna Verde este ideal atat pentru pescarii profesionisti, cat si pentru pescarii amatori.

Aptitudinile de pescar va vor fi puse la incercare cu diverse specii de peste: crap, cteno, caras, somn, salau, stiuca, novac si altele.
Sezonul de pescuit se deschide de obicei incepand cu luna Martie cand are loc si popularea cu peste a baltii.

Regulamentul Complexul Laguna Verde:

Se pot retine pana la 6 kg de peste, iar capturile sub 1 kg se elibereaza. Sunt permise pana la 6 linii la apa, numai de la mal. Taxa de pescuit se aplica pentru un pescar cu maxim un insotitor. Orice adult suplimentar trebuie sa plateasca o taxa de agrement. Este interzis pescuitul la japca. Este permis pescuitul si in perioada de prohibitie.

Se interzice perturbarea linistii, complexul avand dreptul de a impune parasirea locatiei celor in cauza. Se interzice consumul excesiv de alcool, complexul avand dreptul de a impune parasirea locatiei celor in cauza. Se interzice aprinderea focului la sol. Sumele achitate in avans, pentru serviciile alese, nu se restituie. Clientul trebuie sa pastreze dovada achitarii serviciilor pe toata durata desfasurarii acestora. In cazul distrugerii bunurilor complexului, clientul va achita contravaloarea acestora, contravaloare stabilita de personalul Laguna Verde. Pentru orice nelamurire, sesizare sau constatare de neconcordanta cu facilitatile oferite, clientul se va adresa catre complexul Laguna Verde. In cazul in care nu se cunoaste natura obiectelor inconjuratoare sau modalitatea de utilizare, clientul se va adresa in prealabil personalului Laguna Verde.

Tariful pentru pescuit este de 80 RON/12 h zi si 80 RON/12 h noapte si este valabil pentru un pescar cu un insotitor. Orice adult suplimentar trebuie sa platească o taxă de agrement de 10 RON/persoana/12 h.

Se pot inchiria si foisoare dar doar cu pescuit. Tariful este de 50 RON/24 h.

Aici se pescarii se pot si caza la vilele si casutele complexului care ofera 40 de locuri de cazare in total. Vila Cristian: 360 RON/24 h/camera si 400 RON/24 h/apartament. Vila Sabina: 360 RON/24 h/camera. Casute VIP: 310 RON/24 h/casuta. Rulota rustica: 310 RON/24 h/rulotă. Casuta normala: 260 RON/24 h/căsuță

Informatii si rezervari: 0733 079 091, contact@lagunaverde.ro.

Sursa: www.lagunaverde.ro

Solunar August 2013

SOLUNAR AUGUST 2013
LUNI	MARTI	MIERCURI	JOI	VINERI	SAMBATA	DUMINICA
			1	2	3	4
5	6	7	8	9	10	11
12	13	14	15	16	17	18
19	20	21	22	23	24	25
26	27	28	29	30	31

REZULTATE SLABE     
REZULTATE SCHIMBATOARE      
REZULTATE BUNE