La pescuit!

Despre Twister

La aparitia materialelor plastice, primele naluci confectionate pe baza acestora aveau avantajul copierii exacte a formei, consistentei si coloritului din natura-rame, viermi, broscute sau pestisori. Atul principal in cazul acestei generatii a nalucilor suple sau a twisterelor moderne care le fac sa tremure sa se miste la cea mai neinsemnata miscare, sub actiunea curentului sau tractiunii facute de pescar.

Rame scurtate la jumatate, dar cu coada lunga in secera, viermi cu doua cozi ori cu fusta, broscute cu corp burduhos cu doua seceri ca si cum ar fi doua picioare. Natura ofera diferite modele dar nici creatorii acestor naluci nu se lasa mai prejos.
Asaltul twisterelor nu se limiteaza numai la stimuli vibratori si optici,ci,pentru unele modele,se extinde si la cei olfaco-gustativi: rame cu gust de rama, pestisori impregnati cu extract de mucus.
Montate pe carlige lestate, de marime, culoare si greutate potrivita si capul poate servi drept stimulator optic, sau pe tije din sarma, cu alica in cap si bineinteles, carlig, simplu, dublu sau triplu, twisterele se preteaza oricarei tehnici.
- clasica recuperare in dinti de fierastrau
- pescuitul la trena
- evolutiei pe loc,in curent,folosind plumb de greutate adecvata
- pescuind pe verticala,in zone adanci si pline de hatisuri
Calitati twisterelor
- diversitatea de forme,marimi,culori si chiar nuante precum si a posibilitatilor de a le utiliza in prinderea rapitorilor de orice fel
- diminuarea numarului de agatari datorita pozitiei carligului
- stabilitatea in apa si mare rezistenta la lansari repetate
- usurinta de a le inlocui ori de a schimba lestul
Defecte twisterelor :
- tehnica de finete pentru a le face sa lucreze cum trebuie
- ratari dese la intepare,pestele apucand destul de des de coada
Mai trist este cand twisrerul se rupe si pestele se alege cu o gustare gratuita dar din cauciuc.

Fluviul Obi

Obi sau Ob, fluviul cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km latime si 10-12 m adancime, este situat in vestul Siberiei, Federația Rusa. Fluviul izvoraste din Muntii Altai, prin izvoarele Biia si Katun, si curge pe directia aproximativa S-N, prin intinsa campie a Siberiei de Vest, varsandu-se ca si Enisei in Marea Kara - Oceanul Inghetat, printr-un imens estuar. Fluviul are lungimea de 5.410 km.

Fluviul ia nastere prin unirea raurilor Biia si Katun, care vin din muntii Altai (Siberia de sud), se unesc langa orasul Biisk (în limba rusa Бийск), care are o populatie de 229.412 de locuitori. Fluviul traverseaza orasul Barnaul si lacul de acumulare Kamen, urmat de lacul de acumulare de la Novosibirsk. Obi isi continua cursul in directia nord-vest prin depresiunea Siberiei de vest, trecand prin orasele Nijnevartovsk, Surgut si Hantî-Mansiisk. De aici urmeaza cursul in aceeasi directie de nord-vest, la cca. 300 km de ultimul oras amintit se desparte pe o distanta de cca. 450 km cu un curs spre nord, in doua ramuri numite Obi cel Mare si cel Mic, un brat curge la nord, cealalalt brat la est de Muntii Ural, aceste rauri reunindu-se langa orasul Salehard (38.343 locuitori) situat in Siberia de nord, in apropiere de cercul polar. Detinutii politici au fost deportati in aceasta regiune in timpul lui Stalin. Dupa traversarea acestui oras, fluviul curge la nord si paralel cu cercul polar, varsandu-se in Marea Kara printr-un estuar lat de 80 km si lung de 800 km. Varsare in mare a unei cantitati enorme de apa determina formarea unui curent puternic marin spre nord.

Obi in Siberia de nord, Ienisei in Siberia centrala si Lena in Siberia de est reprezinta principalele cai navale din partea rasariteana a Rusiei. Sursa: ro.wikipedia.org

Balta Romanesti

Balta Romanesti este situata intr-o zona linistita, ferita de zgomot si poluare. Aici va puteti relaxa cu familia si prietenii la un gratar sau o plimbare. Pescuitul sportiv se poate practica tot timpul anului. Balta Romanesti nu este prevazuta cu iluminare pe timp de noapte momentan dar va fi in curind, iar pe timp de zi puteti sa stati linisti sub umbra salciilor sau pe ponton. Se poate intra cu masina foarte usor si se pot amplasa si corturi fara nici-o taxa in plus. De asemenea se poate planta cu barca personala sau cu navomodele fara o taxa speciala.
Taxa este de 50 Ron / zi. La 5 partide de pescuit primiti 1 partida de pescuit GRATUITA. La grupuri de peste 10 persoane, pretul taxei se negociaza. Nr de lansete/undite/persoana = 5. Femeile si copii sub 14 ani, pot pescuii GRATUIT in limita a 5 scule. Cantitatea de peste retinuta este de 20kg – diferenta se plateste. Puietul de crap nu se retine restul se poate lua in orice cantitate
Specii de pesti intalnite: babusca, biban, caras, clean, crap, rosioara. Telefon Contact: 0722927995.
Cale acces. Balta Romanesti se afla in com Potlogi satul Romanesti judetul Dambovita la o distanta de 35-40 km de Bucuresti. Accesul se poate face pe autostrada Bucuresti-Pitesti pana la km 30 dupa care se urmeaza traseul Palanca – Stoenesti -Carpenisu – Potlogi – Romanesti sau pe DN7 prin com: Lunguletu – Poiana – Romanesti

Montura pentru stiuca cu pluta fixa

In cazul pescuirii stiucii in ape putin adanci cu momeli vii, se recomanda folosirea plutelor fixe. O astfel de montura se comporta excelent atat in cazul in care pescuim in imediata apropiere a perdelelor de papura si stuf, cat si printre plauri sau in ochiuri de apa inconjurate de vegetatie abundenta. De asemenea, in cazul pescuirii cu pestisori vii va trebui sa verificam atent starea intregului ansamblu (pestisorul trebuie sa fie bine intepat/agatat, firul nu trebuie sa fie infasurat in jurul inelului de varf al lansetei sau intrat sub tamburul mulinetei, etc.) inainte de fiecare lansare, pentru a reduce riscul pierderii momelii sau chiar a intregii monturi. Cea mai mica si aparent neinsemnata neregula observata trebuie remediata in cel mai scurt timp. De asemenea este foarte important sa folosim o struna rezista, si fir metalic (nu textil, va spun din propria experinta) in partea finala a monturi in continuarea acului, pentru ca stiuca este un peste foarte nervos cu o dentitie extraordinara. Fir intins!

Pescuitul Bibanului cu Naluci

Pescuitul bibanului cu naluci este un sistem foarte atragator, dandu-ne in acelasi timp si posibilitatea sa prindem exemplare mari, pe care cu greu le-am putea ademeni cu momeala animala.

Dintre naluci, cea mai eficace este lingura mica, cu paleta lunga de 2-3 cm. Ea trebuie sa fie foarte sensibila, invartindu-se cu usurinta la cea mai mica tracţiune, sensibilitatea impusa de viteza redusa cu care tragem lingura prin apa, cand pescuim la bibani.

Lingura va fi armata cu un mic carlig triplu nr 7-9; ciucurele rosu de langa, cu care obisnuesc unii pescari sa-si impodobeascs csrligul, s-a dovedit fara nici un fel de utilitate practica. Cu un pestisor mare de lemn, verificat dinainte ca vibreazăa bine in apa, vom putea obtine catiodata rezultate foarte bune.
Dimensiunea lui nu trebuie sa depasească 5 cm; carligul -nr .7-9, iar culoarea cea mai potrivita va fi rosie-portocali.
Pescuind cu naluci, vom lansa de-a lungul tarmului, tragand naluca incet si explorand toate locurile ce ni se par bune, pe langa si sub maluri, langa margini de stuf, cocioace etc.
Din cand in cand, viteza nalucii trebuie variata, deseori vom vedea bibanii cum urmaresc evolutia nalucii prin apa si nu o ataca decat atunci cand ii acceleram alura.
Ca si cu momeala naturala, vom pescui si intre ape, si mai spre fund. In acest scop vom imprima nalucii miscari ascensionale si de scufundare, dovedite ca foarte atatatoare pentru firea curioasa a bibanului .
Lupta bibanului este scurta, trebuie sa fim foarte atenti csnd lusm un biban mare sau potrivit de mare in mana, pentru ca isi ridica aripa de pe spate si ne putem intepa rau in acele sale. Fir intins!

Un crap de 20 de kile

- ... si am prins mancati-as un crap de vreo 20 de kile saptamana trecuta, stiti cum era... stati un pic... Da iubito.. da, cu baietii la o bere, acum ajung acasa... te pup... Da ma, si ce ziceam ?
- I-ai pus picioarele pe gat...
- Asa... si da-i si da-i...

Pescuitul Stiucii cu plumb pe fund

Pescuitul stiucii pe fund cu plumb greu, este folosit in spatii deschise unde avem adancimi mai mari de 2 m, in gropi, sau cand vrem sa aruncam la distanta. Flotorul va mentine pestisorul deasupra fundului nelasind pestisorul sa se ascunda in ierburile sau pietrele de pe fund.

Noutatea este mica bucata de cauciuc de 5 per 5 mm, care se infige in varful carligului fixandu-l bine. Pestisorul nu mai poate sa scape din carlig.
La montura cu doua carlige in serie, al doilea carlig este cu ochet, si fixat pe fir cu sarma de cupru de 0,5 mm . Este folosit pentru pestisori robusti mai mari de 15 cm. Carligele sunt nr. 1/0, 2/0, Introduceti o bucatica de cauciuc pe fiecare carlig pentru fixare.
La montajul cu ancora firul este tras pe sub pielea pestelui impreuna cu tija ancorei, si doar unul din brate intra in pestisor.. La pescuitul cu plumb greu pe Dunare folosim montajul cu margica si agrafa intre doua alice. Struna din kevlar are un flotor rosu langa paleta carligului. Plumbul este plat intre 60-120 g.

Vacanta pe un lac

O pereche, sot si sotie, pleaca in vacanta pe un lac unde se putea pescui. Lui ii placea sa pescuiasca in zori, ea adora lectura. Intr-o dimineata, el se intoarse dupa cateva ore de pescuit si hotari sa traga un pui de somn. Desi lacul nu-i era familiar, ea se hotari sa iasa cu barca. Vasli putin, apoi relua lectura.
Dupa putin timp, apare paznicul in barca lui:
- Buna ziua, ce faceti aici?
- Citesc, raspunse ea, desi gandea ca e evident.
- Sunteti intr-o zona unde pescuitul este interzis!
- Dar nu pescuiesc, nu se vede?
- Da, dar aveti tot ce va trebuie. Trebuie sa ma urmati si va trebui sa va amendez.
- Daca o faceti, va denunt pentru tentativa de viol.
- Dar nici macar nu v-am atins!
- Da, dar aveti cu dvs. tot ce va trebuie!

Louis de Funes la pescuit!

Mulinetele de baitcasting

Mulinetele de baitcasting sunt mulinete de apa dulce cu tambur rotativ, care la origine au fost concepute pentru pescuitul Bass-ului American. Aceste mulinete s-au raspandit si in Europa fiind in general folosite pentru pescuitul somnului sau pentru specii de sturioni ce depasesc adesea lungimi de 1,5 - 2m, deoarece sunt foarte robuste, iar angrenajul cu dinti in fata dezvolta o mare putere de tractiune.

Mulinetele de baitcasting prin constructie, au tamburul perpendicular pe axa lansetei, in comparatie cu cele de spinning care au tamburul paralel. Aceasta ducand automat la necesitatea rotirii tamburului atat pentru lansare cat si pentru recuprare. La aceste mulinete tamburul necesita ungerea din abundenta, iar lipsa ungerii duce la scaderea dramatica a distantei de lansare. Tehica de lansare este mai dificila si se dobandeste in timp.

Mulinetele de baitcasting se monteza pe lanseta deasupra, necesitand lansete special concepute pentru acest scop. Exista doua forme constructive: cu design suplu si rotunde. Mulinetele de baitcasting au intotdeauna doua tipuri de frane, frana de lansare si frana de dril.

Unele mulinete de baitcasting pot avea un sistem de ghidare al firului. Ghidul este conectat la un sistem de roti dintate sincronzat cu tamburul. In acest fel la fiecare rotatie a tamburului ghidul se va deplasa la stanga sau la dreapta ajutand la mulinarea uniforma a firului pe tambur. Din pacate, ghidul poate influenta negativ distanta de lansare. Sursa: pentru.pescari.net

Mustele Artificiale

Mustele artificiale sunt o creatie a pescarilor sportivi. Initial, le-au fost confectionate cu scop de a imita mustele naturale care ademenesc pastravul si lipanul. In afara de mustele care imita speciile naturale, fantezia creatoare a pescarilor sportivi a nascocit si alte "musculite", care nu se aseamana cu nici un fel de insecta sau larva, dar care sunt foarte ademenitoare ca momeli. Acestea sunt asa zisele "muste de fantezie".

Mustele artificiale se impart in 2 categorii: muste uscate si muste scufundate. Numarul categoriilor cu muste artificiale este destul de mare, iara denumirile acestora - majoritatea in limba engleza si germana-numai cu greu pot fi memorate. In cele ce urmeaza citam cateva muste artificiale, desi numarul acestora este extrem de mare.
La pescuitul pastravului si lipanului se recomanda urmatoarele muste artificiale: Goat Fly, Red Palmer, Black Doctor, White Moth, Light Professor, Baxmann, Hofland.
La confectionare mustelor artificiale mari se folosesc carligele nr 10-12, iar la cele mai mici, carligele 12- 14.
Pentru confectionarea mustelor artificiale care se folosesc la pescuitul lipanului se utilizeaza carligele 14-16.
La pescuitul cleanului si avatului se folosesc urmatoarele muste artificial: Solidier Palmer, Silver Doctor, Black Palmer.
La confectionarea mustelor artificiale care se folosesc pentru pescuitul cleanului si avatului se utilizeaza carligele nr 2 si 7.

Crapul zburator!

La Pescuit!

Monitorul Tutty

Momitorul Tutty este o noutate mondiala, revolutionara, in domeniul nadirii de fund, de mare precizie. Este un dispozitiv simplu si eficient care imprastie nada din momitor generand un nor de 4 - 5 ori mai mare decat cel obtinut prin folosirea momitoarelor clasice. Modul de functionare este, cum am mai spus, foarte simplu. Se umple momitorul cu nada, dupa tragerea arcului in pozitia comprimat, apoi impingem tubul de plastic inapoi prin nada, pentru a creea un canal de drenaj. Un alt avantaj ar fi faptul ca este prevazut cu 2 fante speciale pentru forfacurile cu carlige, garantand astfel ca si carligele vor ajunge acolo unde ajunge si nada impiedicandu-le sa se incurce intre ele in timpul lanseului. Specialistii recomanda introducerea de momeli vii in nada din momitor pentru marirea eficacitatii si pentru disiparea mai rapida a nadei.

Stiucile de altadata!

Raurile si Lacurile Judetului Constanta

In partea estica a judetului Constanta se afla Marea Neagra, ceas mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare continentala.

Suprafata Marii Negere este de 411.540 km patrati iar adancimea maxima este mai mare de 2.211 m. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei iar in adancime ajunge pana la 28 la mie.

Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu apropierea de tarm (pentru ca se varsa multe ape dulci in mare).

Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele marine.

De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigatii din Valea Cerasu.

Balta Izvoarele

Balta Izvoarele are o suprafata de aprox. 15 ha. Accesul pana la balta Izvoarele se face in conditii foarte bune si pe timp de ploaie, drumul fiind asfaltat. Este permisa camparea pe timp de noapte dar nu se poate pescui insa se poate face gratar, iar pescarul poate fi insotit de familie dar fara sa pescuieasca. Este permis plantatul cu navomodele.
Taxa este de 100 Ron / zi, intre orele 5:00 si 21:00. Balta Izvoarele este deschisa doar Sambata si Duminica, in cursul saptamanii este deschisa doar de Sarbatorile Legale. Se pot retine 5 kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap.

Cale de acces. Mergeti din Bucuresti spre Oltenita (DN4), la km. 31 faceti dreapta spre comuna Hotarele si din centrul comunei virati drepta spre comuna Izvoarele. Din localitatea Izvoarele mai aveti maxim 500 m pana la balta Izvoarele.

Nodul Longline

Nodul Longline este un nod pescaresc sub forma de bucla care este adesea folosit pentru a atasa carlige de linia principala. De mentionat aici faptul ca acest nod nu va aluneca pe linia principala. Nu uitati sa umeziti firele pentru un nod mai bun.

Echipamentul pentru Stiuca

Stiuca este una dintre cele mai cunoscute specii din apele noastre si mai preferata de catre pescarii sportivi.

E un peste foarte lacom, de aceea i se mai spune si lupul baltilor desi traieste in lacuri, in apele curgatoare de ses sau in unele lagune litorale.

Lanseta: Daca pescuiti din barca nu aveti nevoie de o lanseta mai lunga de 2,10 m, cele mai indicate fiind 1,8 – 2,1 m. La actiunea lansetei parerile sunt impartite, unii vor nuiele altii pari, e vorba de gusturi. Oricum eu m-am luat dupa recomandarile specialistilor americani, am testat mai multe tipuri de actiuni si am ajuns sa folosesc pentru lingura o lanseta de 2m (6'6") de putere 7-18 g (1/4-5/8 oz) moderata, iar la vobler una de 2,1m (7'), aceeasi putere dar mai moale pe varf.

De pe mal puteti folosi si o lanseta de 2,4 m dar pierdeti din sensibilitate.

Mulineta trebuie in primul rand sa se echilibreze foarte bine pe varga, altfel pescuitul va fi prea obsitor pentru a fi placut. O mulineta pe care sa incapa 100 m de 0,25-0,30 este foarte buna. Raportul de recuperare nu trebuie sa fie prea mare, stiuca este un peste mai lenes. Un raport de 1:5 este limita maxima.

Firul pe care il folositi trebuie sa fie in primul rand foarte matasos, de culoare verde deschis sau transparent, nu folositi fire fluo sau culori inchise.

Cel mai important lucru la alegerea grosimii firului este sa stiti cu ce naluci pescuiti si sa alegeti grosimea optima pentru fiecare in parte sau pentru o clasa de naluci (este esential sa stiti care este puterea lansetei si sa incadrati nalucile si firul in acesti parametrii)

Agrafele recomandate pentru naluci sunt obligatoriu rotunde si nu cu unghiuri, mie cel mai mult imi plac cele "duolock".

Cascatorul este un obiect foarte practic, in special pentru incepatorii care nu sunt obisnuiti cu manevrarea unei stiuci.

Pensa sau chiar un patent sunt obligatorii, va asigur ca nu este prea placut sa umblati cu degetele goale prin gura unei stiuci ca sa va recuperati naluca.

Nalucile folosite in acest pescuit sunt cele clasice pentru pescuitul stiucii: oscilante, rotative, voblere, soft plastics (twistere) si spinner bait.

Raul Cris

             Raul Cris (in germana Kreisch, in maghiara Körös), numit si Raul Crisul Triplu este numele unui rau din estul Ungariei, cu o lungime de 91,3 km. Raul Cris constitue cursul inferior al sistemului hidrografic al Crisurilor. El se formeaza la confluenta raului Crisul Repede cu raul Crisul Dublu la nord de orasul Gyula si curge spre vest până la varsarea in raul Tisa, langa Csongrad.

             Sistemul hidrografic al Crisurilor are o suprafata a bazinului hidrogafic de 27.537 km2, din care 53% pe teritoriul României si 47% pe teritoriul Ungariei. Sistemul cuprinde următoarele cursuri de apa:

• raul Crisul Alb (in maghiara Fehér-Körös) - cu o lungime de 235,7 km, din care 9,8 km sunt pe teritoriul Ungariei;

• raul Crisul Negru (in maghiara Fekete-Körös) - cu o lungime de 168 km, din care 20,5 km sunt pe teritoriul Ungariei;

• raul Crisul Dublu (in maghiara Kettős-Körös) - cu o lungime de 37,3 km care se formeaza in aval de confluenta Crisului Alb cu Crisul Repede, la nord de orasul Gyula din Ungaria.

• raul Crisul Repede (in maghiara Sebes-Körös) - cu o lungime de 209 km, din care 58,6 km sunt pe teritoriul Ungariei.

• raul Cris sau Crisul Triplu (in maghiara Hármas-Körös) - cu o lungime de 91,3 km, care se formeaza la confluenta Crisului Repede cu Crisul Dublu

Sursa: wikipedia.org

Pescuitul Pastravului Indigen

Datele statistice din intreaga lume atesta ca pastravul indigen are cei mai multi adepti in randurile pescarilor sportivi. Explicatia este relativ simpla: capturarea "fair-play" a acestui "cavaler" al raurilor montane constituie scoala cea mai inalta a pescuitului sportiv. Potrivit unei zicale englezesti de larga raspandire, pescuitul pastravului este de trei ori mai frumos decat al altor pesti deoarece: pestele este frumos, modul de capturare este frumos, ca si peisajul in care se desfasoara pescuitul.

Metoda corecta de prindere a pastravului indigen este pescuitul cu ajutorul mustei artificiale, care se potriveste foarte bine cu nobletea pestelui. Daca intelegem aceasta, putem considera toate celelalte metode drept neetice, grosolane si chiar daunatoare. Unii localnici si lucratori din exploatarile forestiere au provocat mari daune populatiei de pastravi din unele rauri prin zagazuirea si schimbarea cursului apei, prinzand apoi cu mana pastravii ramasi neajutorati in vechea albie uscata. Tot o metoda barbara de vanare a pastravului este si prinderea sa cu sulite sau furci, pe timp de noapte, la lumina tortelor ori a reflectoarelor sau cu ajutorul curentului electric. Prinderea pastravului cu mana pe sub pietrele sau stancile din rauri constituie de asemenea o metoda nesportiva. Utilizarea tuturor acestor metode este interzisa prin lege, iar contravenientii sunt amendati sau pedepsiti prin privatiune de libertate conform legii pescuitului.

De asemenea, legea pedepseste aspru si pe cei ce aseaza cosuri impletite din nuiele, plase sau alte mijloace asemanatoare in apele de sub cascade sau de sub morile cladite pe cursul raurilor montane. Pescuitul tuturor peatilor, deci si al pastravului indigen, cu ajutorul substantelor chimice, al narcoticelor sau al materialelor explozive este si el strict interzis prin lege. Toti pescarii sportivi si toti iubitorii naturii au datoria sa avertizeze imediat forurile competente ori de cate ori sunt martori cand distrugatori iresponsabili ai naturii nimicesc prin metode nepermise pastravul indigen, acest tezaur al apelor montane.

Pescuitul acestei specii este permis numai cu ajutorul unei singure undite, tinuta exclusiv in mana. Este interzisa utilizarea simultana a doua sau mai multe undite. Este interzisa de asemenea si asezarea unditei, cu carligul in apa, pe mal sau pe pietrele din imprejurimile malului. Ca si la celelalte specii, pescuitul pastravului indigen este permis numai ziua, incepand cu rasaritul soarelui si pana la apus.

In legatura cu echipamentul pescarului sportiv care da la pastrav, trebuie sa mentionam aici ca este de preferat ca intregul sau echipament sa fie cit mai usor, iar varga, mulineta si firul sa constituie impreuna un tot unitar armonios constituit. Numai asa se poate concepe capturarea, obosirea acestui peste gustos, nemaivorbind de oboseala pe care o provoaca aruncarile repetate.

Rezultatele cele mai frumoase le poate obtine acel pescar sportiv care cunoaste perfect, in amanunt, toate caracteristicile cursului de apa respectiv. Pastravul indigen, mai ales exemplarele mai batrane si mai experimentate, are locurile lui preferate, de regula permanente, locuri pe care pescarul sportiv trebuie sa le descopere. Portiunile de apa din jurul bolovanilor, stancilor mai mari, unde raul curge mai linistit, locurile mai adanci, unde de asemenea apele parca isi incetinesc usor curgerea, iata locurile cautate cu predilectie de pastravi. Cand vremea este insorita, apropindu-ne cu grija de asemenea locuri, putem vedea adesea cate un exemplar mai mare de pastrav indigen care pluteste pe loc, aproape nemiscat, in asteptarea prazii aduse de apele raului. Capturarea unor astfel de exemplare mari necesita o mare rabdare si o foarte buna pregatire de specialitate, intrucat orice gest iute, nechibzuit, fie cat de neinsemnat, sperie imediat acest peste extrem de precaut.

Pe vreme insorita se poate incerca metoda cu musca "uscata", prin care se lasa musca artificiala sa pluteasca putin pe suprafata apei, oferind-o pastravului ca si cum ar fi o insecta cazuta in apa (tantar, molie, libelula, viespe, musculita etc.). Daca pestii sunt infometati, captura poate fi destul de bogata, mai ales in iunie-iulie, perioada in care o specie de fluturasi fumurii de 2,5-3 cm obisnuiesc sa roiasca deasupra raurilor cu pastravi. Luna august ofera deja rezultate mai putin spectaculoase cu aceasta metoda, probabil din cauza scaderii temperaturii apei.

Metoda "umeda" cu musca artificiala da rezultate frumoase mai ales in zilele innorate, cu vant, imediat inainte si dupa ploaie, dupa-amiaza tarziu, pe inserate, in cazul utilizarii acestei metode, pe struna se leaga o musca artificiala, iar pe cele doua strune auxiliare altele doua. Prin miscarea usoara a acestora, imitand insectele cazute in apa, fara viata deja, provocam pastravul sa muste. Secretul reusitei consta si aici din conducerea cat mai naturala a momelii prin apa, lasarea sa in adanc si ridicarea, dirijarea dupa cateva clipe de nemiscare spre stanga sau dreapta. Este absolut necesar ca momeala sa nu fie miscata niciodata cu o viteza superioara vitezei de curgere a raului. In cazul metodei umede, faptul ca pestele a muscat se observa prin intinderea gutei, pe cand la metoda uscata acest lucru poate fi sesizat privind cu atentie musca artificiala. Atat pentru metoda umeda, cat si pentru cea uscata, astazi se fabrica muste "fantezi", care nu seamana cu nici o insecta din natura. Meritul lor este acela de a incita pastravii prin coloritul bizar, prin forma neobisnuita si aripioarele oarecum iesite din comun.

Cei mai multi pescari sportivi experimentati, odata ajunsi la fata locului, scutura mai intai tufele din apropierea malului pentru a vedea ce fel de insecte isi iau zborul de acolo. Apoi utilizeaza ei insisi musca artificiala care prezinta cea mai mare asemanare cu acestea. De cele mai multe ori metoda da rezultate, insa exista imprejurari in care roadele se obtin tocmai cu musca artificiala cu forma si coloritul total diferite de insectele naturale respective. Pe de alta parte, se poate intampla ca, in ciuda unui intreg arsenal de muste artificiale oferite pastravului, sa nu reusim sa-l provocam nicicum la atac. In aceste cazuri, pestele este cel mai probabil satul sau cine stie ce alt capriciu il determina sa ramana pasiv.

Aruncarea trebuie efectuata de asa maniera incat numai momeala sa atinga suprafata apei, nu si guta. In caz contrar, in momentul impactului cu apa, guta cu momeala emit un zgomot oarecum asemanator pocnetului de bici, ceea ce sperie imediat pestele si deterioreaza si musca artificiala. Daca pastravul se arunca avid asupra momelii care atinge suprafata apei, trebuie sa intepam imediat, scurt si iute carligul. Dupa aceasta urmeaza obosirea pestelui. Cand pescarul se afla pe malul apei, este indicat ca obosirea pastravului sa coincida cu dirijarea treptata catre mal. Minciogul trebuie indreptat totdeauna dinspre capul pastravului prins. Daca in clipa in care momeala a atins suprafata apei pastravul nu a muscat, nu trebuie sa ne pierdem sperantele, intrucat dupa cum am mai spus pescuitul pastravului consta dintr-un sir aproape interminabil de aruncari repetate, intre timp putem sa schimbam locul, observand cu atentie locurile cu vartejuri mai mari, locurile cu ape mai linistite etc.

Experienta a demonstrat ca pastravii mari, musca rareori la muste artificiale, deci trag cu precadere spre o prada mai substantiala, in cazul de fata lingura metalica, blinkerul sau voblerele mici. Pescarii sportivi din unele tari utilizeaza in aceste cazuri boisteanul, un peste mic care constituie hrana preferata a pastravilor mari. Aceasta momeala este fixata pe carligul numarul 3, cu coada lunga, trecut mai intai prin coada boisteanului si introdus din nou in corpul momelii mai sus, in directia capului (conform lungimii cirligului). Undita este de 2,70 m iar guta de obicei de 0,30, cea de 0,20 fiind utilizata mai rar.

O alta metoda folosita in apele care abunda in pastrav este cea de prindere cu voblerul, lingura, sau cu ajutorul combinatiei lingura-musca artificiala. Lingura este fixata pe struna fara a se utiliza vartejul, intrucat atentia pastravului ar fi atrasa de acesta si nu de lingura in sine; pastravul mare musca cu putere lingura. Imediat dupa agatarea carligului trebuie sa inceapa obosirea lui, preferabil prin dirijarea spre ape mai domoale si lipsite de obstacole. Cu lingura si voblerul se obtin rezultate deosebite in lacurile montane naturale sau baraje.

Unele tratate de specialitate straine amintesc si asa numita metoda de pescuire "prin pipaire" a pastravului, care are ca scop capturarea exemplarelor mai mari prin fixarea unei lacuste, a unei viespi sau a unui fluture pe carligul de 7-10. Carligul astfel prevazut cu momeala naturala nu este aruncat departe si nici plutit pe suprafata apei, ci este lasat sa cada in repetate randuri pe suprafata apei "pipaind-o", in timp ce pescarul sta la mal, ascuns printre tufe. Metoda prin pipaire se poate practica eficient indeosebi acolo unde, pe malul raului, se afla o bogata vegetatie, tufe, multi copaci. Pastravii, mai ales exemplarele mai mari, se vor repezi asupra momelii cu salturi superbe, datoria pescarului fiind aceea de a agata imediat carligul, nu insa excesiv de brusc. In aceste portiuni acoperite de tufe, obosirea si prinderea cu minciogul a pestelui agatat in cirlig este adesea anevoioasa.

Perioada in care pescuitul pastravului indigen este permis se intinde de la 1 mai pana la 15 septembrie, in timp ce perioada sa de reproducere, cand pescuitul este deci interzis, tine de la 15 septembrie pana la 30 martie.

Zilele cand pescuitul pastravului este permis, precum si numarul admis de pastravi prinsi poate varia de la rau la rau.

Somn de 100 kg!

Doi pescari sportive din Slovacia sunt eroi dupa ce au prins un somn care cantarea aproape 100 de kg, o adevarata captura!.

Juraj Petrovaj si Peter Caklos spun despre ei ca sunt specialisti in pescuit. Recent, au reusit sa scoata din apa un somn de aproape 100 de kg si de peste 2 metri si jumatate lungime. Pentru asta, au folosit o tija facuta manual si au scos frumosul exemplar din apa dupa ce s-au luptat cu el mai bine de o ora.

Lacul Morii

Lacul Morii se afla in Bucuresti, intre Militari si Crangasi. Suprafaţa lacului este de 246 ha, iar volumul lacului este de 14,7 milioane m³. Lacul Morii este un lac de acumulare executat în principal pentru protecţia municipiului Bucureşti împotriva inundaţiilor.

Din Militari, la Piata Gorjului se face la dreapta, apoi se merge drept inainte pana cand se ajunge la lac.

Ca specii de pesti putem intalnii: caras, crap (ciortan), salau, biban, ten, novac, etc

Pe acest lac nu se percepe taxa de pescuit, insa aveti nevoie de permis de pescuit sportiv, desii controalele nu sunt prea dese, e bines a aveti permis. Lacul Morii are o, adancime mare, de pana in 10 m. In partea de nord lacul are o insulita, de pe care se poate pescui

Lacul Morii este un loc unde se poate face un pescuit de divertisment si avand in vedere accesul foarte facil, se poate pescui in orice zi a saptamanii, mai ales pentru pescarii bucuresteni care vor sa evadeze rapid la o partida de pescuit.

Captura neobisnuita pe Dunare. Pestisorul de aur chiar exista!

     Participantii la primul concurs de pescuit extrem pe Dunare, "Boat Fishing Challenge", au avut parte de o surpriza de proportii. In asteptarea pestilor mari, pe o vreme mohorata de toamnă, unul dintre echipaje a uimit inclusiv echipa de arbitri printr-un exemplar de doar 6 cm. Pestisorul capturat de ei are culoarea aurie, pigment exotic si total neobisnuit pentru speciile care traiesc la noi in tara.

     Echipa organizatorilor de la HartaPescar.ro a facut primele cercetari si se pare ca micutul care indeplineste dorinte este un "caras auriu" (Carassius Auratus), specie extrem de rara la noi in tara si specifică, mai degrabă, acvaristicii. Nu se stie inca daca este vorba despre o captura accidentală a unui peste de acvariu eliberat in Dunare, dar dacă este vorba de asa ceva, pestişorul auriu ar fi trebuit sa călatoreasca mai mult de 8 km in curent pentru a ajunge la zona salbatica in care a fost prins. La finalul competitiei micutul a fost eliberat, insa cei care l-au prins vor pastra in taina cele trei dorinte pe care si le-au rostit in gand.

Sursa: www.ziarulring.ro

Lacul Paltinu

Barajul Paltinu este situat in Valea Doftanei din jutetul Prahova, pe cursul raului Doftana. Barajul Paltinu este situat la cota 645 m. si are o inaltime de 108m si o lungime de 455m. Constructia barajului a inceput in 1966 iar in anul 1971 a fost dat in folosinta, barajul a mai fost consolidat intre anii 1976 si 1982. Barajul serveste la alimentarea cu apa potabila a localitatilor Campina si Ploiesti, la producerea de energie hidroelectrica dar si pentru irigatul zonei Baicoi-Ploiesti.

Lac de acumulare, foarte adanc, cu un ridicat risc de agatare pe fund. Din DN 1 se traverseaza orasul Campina pe directia Valea Doftanei, se circula pe soseaua care merge pe langa raul Doftana pana la baraj, exista si un mijloc de transport, un autobuz, care trece pe langa lac spre Valea Doftanei.

Barajul Paltinu este situat intr-o zona superba, ideala pentru relaxare, plimbari si aer curat. Se poate pescui pe partea dreapta a barajului, nu se poate accede pe baraj fiind pazit de jandarmi. Lacul este foarte bun pentru pescuitul pestilor rapitori: biban, stiuca si clean. Lacul de acumulare Paltinu este foarte adanc, pericolului de inec este foarte ridicat datorita curentilor, facand astfel scaldatul interzis. Din ultimile date pe care le avem, lacul este in proprietatea AGVPS.

In sectiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronuntata. Pe malul stang, se afla o terasa cu o latime de circa 100 m. Roca de baza este formata din gresie cu intercalatii de sisturi marnoase si argiloase. Roca de baza este traversata de mai multe falii si un sistem complex de fisuri.

Nadele praf

Nadele praf au la baza un amestec de fainuri de diferite granulozitati Aceste nade nu contin seminte sau particule ci numai prafuri . Nadele se pot obtine prin fierbere sau pur si simplu prin umezirea acestor fainurilor cu apa din balta. Aceste nade praf contin acelasi ingrediente ca si grund-baits-urile doar ca ingredientele (semintele) sunt macinate. Toate aceste nade praf se bazeaza pe principiul dispersiei rapide in apa , odata ajunse in apa acestea produc un norde nada acesta fiind deosebit de atractiv in special pt cipride.

Exemple ingrediente: faina de canepa , faina de griu , faina de alune , faina de orez , pelete macinate , mixuri de baza , srot etc sunt tot atitea componente pentru alcatuirea unei combinatii de fainuri hranitoare . Exista pe piata o multime de nade praf cu pretentii de atractivitate pentru pescuitul crapului in special sau pentru ciprinide in modul general . Nadele praf - elaborate de Ultrabaits , Dynamite, Sensas , Big carp si multe altele. Nada praf se recomanda a fii folosita in baltile necunoscute , in care dorim sa ne semnalizam prezenta in mod foarte rapid si eficace . Nada praf se va dizolva repede in apa si va oferi un norisor hranitor, nor care va atrage in zona multi pesti.

Se recomanda sa combinati metodele nadire - in care sparturile boiles, pelletele sau boabele de mix method(canepa, grau, porumb, alune tigrate) sa fie amestecate in bulgari obtinuti dintr-un groundbait. Nada praf se dizolva asigurand o dispersie rapida si formand un nor atractor atractie rapida in zona nadita, restul de ingredinte method mix (semintele sau boabele) se vor desprinde si vor ramine pe fundul apei, crapi odata adusi in zona de hranire vor incepe sa dezguste din semintele cazute din bulgari asigurand ca acestia vor ramane o perioada. Este foarte important sa gasiti combinatia potrivita intre nada praf si particulele de nada, aceasta combinatie se obtine prin experimentare. O mare atentie trebuie acordata si aromelor daca se doreste folosirea acestora.

Balta Fantanita Craiesei

Complexul Fantanita Craiesei ofera cazare la hotel sau camping, restaurant, facilitati pentru echitatie si binenteles pescuit. Baltile de la Fantanita Craiesei cuprinde in total 10 ha luciu de apa. Baltile sunt populate preponderent cu crap.

Taxa pentru un permis de pescuit este de 50 lei/zi. Parcarea masinilor se va face in spatiul special amenajat. Pentru fiecare taxa de pescuit se admit doar 3 undite cu maxim 2 carlige fiecare. Nadirea se face de pe mal si este interzisa intrarea in apa, sub orice motiv. Specii de pesti intalnite: caras, crap. Taxa pentru balta este de 50 lei. Telefon Contact: 0720339922.

Cale de acces. Balta Fantanita Craiesei este situat la marginea orasului Fagaras, jud Brasov, pe DN 1 la 65 km distanta de Brasov si 80 km de Sibiu. Zona mai este cunoscuta si sub numele de Lacurile Beclean.

Nodul San Diego

Denumit adesea si Reverse Clinch sa Nodul Heiliger este un nod foarte popular folosit de foarte multi pescari. Acest nod poate fi lolosit la toate tipurile de linii nomofilare cat si impletite dar in deosebi atunci cand se folosesc moleli grele. Sursa: www.pescuit-sportiv.ro

Raul Timis

      Timisul (in sarba Тамиш, Tamis, in germana Temesch, in maghiara Temes) este cel mai mare rau interior al Banatului, care isi are izvoarele pe versantii estici ai Muntilor Semenic, în judetul Caras-Severin. Raul se formeaza la confluenta a trei brate: Semenic, Gradiste si Brebu.

       Depasind barajul de la Trei Ape, raul curge vijelios intr-o albie ingusta orientata NV - SE. De la Teregova cursul Timisului ia directia sud-nord, iar de la Caransebes, datorita scaderii pantei, raul descrie meandre largi. Traverseaza tot judetul Timis, apoi trece in Serbia unde se varsa in Dunare, la Panciova. Pe o portiune de 3,3 km raul marcheaza frontiera romano-sarbeasca. In perioada romana Timisul a fost numit Tibisis sau Tibiscus. Sursa: wikipedia.org

Raul Jijia

Raul Jijia izvorste din regiunea Cernauti a Ucrainei, in apropiere de frontiera cu Romania, la o altitudine de 410 metri si curge spre sud-est in judetul Botosani prin orasul Dorohoi, varsandu-se in Prut pe teritoriul judetului Iasi.

Are o lungime de 275 km si un bazin hidrografic de 5.757 km². Printre afluentii cei mai importanti se numara raurile Sitna, Miletin si Bahlui. Initial, Jijia se varsa in Prut in dreptul localitatii Gura Bohotin (comuna Gorban, judetul Iasi), intr-o regiune mlastinoasa cu statut de rezervatie, numita "Delta Jijiei".

Pentru reducerea efectului inundatiilor si extinderea suprafetelor agricole, au fost efectuate mai multe lucrari de regularizare a cursului raului Jijia. Astfel, in aval de localitatea Chiperesti, apare o bifurcatie (nod hidrotehnic) a Jijiei, o parte din debite (asa-numita "Jijia veche") pornind spre Gorban si altele ("Jijia noua") - pe albia noua – spre Moreni.

Incepand din dreptul localitatii Chiperesti, a fost deviat cursul raului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusive Bahluiul) direct spre Prut in amonte de Moreni. Aici a fost amenajata o albie noua, cuprinsa intre doua diguri.

Cursul vechi al Jijiei, foarte meandrat de la Chiperesti in aval, are o lungime de 56 km si este cursul natural al raului. Cursul inferior a fost modificat, taindu-se diferite coturi ale raului si efectuandu-se lucrari de regularizare mai importante in zona Costuleni. Partea inferioara a cursului vechii Jijii a fost si ea indiguita. Jijia veche nu mai pare a fi legata astazi de cursul superior al Jijiei, avand exclusiv rolul de a colecta debitele a patru afluenti mai mici ai Jijiei de pe cursul inferior si de a le conduce in Prut la Gorban. Sursa: wikipedia.org

Raul Buzau

            Buzaul este cea mai importanta apa curgatoare care strabate judetul Buzau. Izvoraste ddin Carpatii de Curbura din Muntii Ciucas si se varsa in Siret. Vechea denumire in limba greaca veche a raului Buzău si a orasului Buzau, atestata in secolul IV i. Hr., a fost Mousaios (Μουσαίος).

       In sectorul montan, dinamica raului este deosebit de mare, mai ales la viituri. In sectorul subcarpatic si cel montan, afluentii mai importanti sunt: Raul Basca Roziliei, raul Basca Chiojdului, Panatau, Slanic si Calnau. In sectorul de campie, Buzaul primeste un numar redus de afluenti si de o importanta minora.

       Pe cursul Buzaului sunt doua amenajari hidroenergetice: Barajul si Acumularea Siriu, cu centrala hidroelectrica de la Nehoiasu si barajul Candesti, cu amenajarea hidroenergetica Candesti-Vernesti-Simileasca. Sursa: wikipedia.org

Raul Jiu

     Raul Jiu, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu Jiul de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului, prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.

       In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, fo rmand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential.

      Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcub/s, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim de 7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar in 1950.

Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in perioada viiturilor.

      In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul hidroenergetic Cerna (din afara bazinului) – Motru -Tismana – Bistrita, in care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna (124 mil. mcub), cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei si Izvarna constituie obiective turistice demne de a fi vizitate.

Pescuitul pe Vant

Ca pescari cazurile cand mergem la pescuit si incepe sa bata vantul sunt foarte dese, provocand nemultumirea pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub luciul apei, vantul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala.

Ne gandim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul patrunzator, nici arsita. Anumite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vant de nord, vant de sud, vant de ploaie). Insa vantul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta apar si primele capturi frumoase. Am remarcat ca atunci cand vantul nici macar nu adie putine sunt sansele de a ne umple juvelnicul cu peste.

Problema este ca, din pacate, pe timp de vant pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este totusi grav pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vantului transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vant veti dori sa aveti noroc de vant. Pe timp de vant s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca, devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea vintului.

Multi pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind "calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vantului. In continuare este necesar sa determinam efectul vantului pe suprafata iazului dar si in straturile mai profunde. Lansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta este indicatorul fortei vantului in stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adancime care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. Aparenta poate fi inselatoare; asadar este important sa facem cateva mici teste si experimentari intotdeauna cand avem de-a face cu vantul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vant pana la o adancime agala cu jumatatea distantei dintre varfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vantului puternic. Vom analiza acum cazul vantului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti folosirea plutelor lungi dar cu varf subtire.

Vant din spate

In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vantul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului.

Vant din fata

In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor daca este fortata prea tare, mai ales cand plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are predilectie pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa decat in larg. Se recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cat mai lunga.

Vant din lateral

Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. Mai mult, o pozitie incorecta poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect plasat pe apa. Daca nu este turbulent, vantul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cand este violent si in rafale trebuie sa avem grija sa stapanim varga utilizind un suport adecvat iar varful va trebui sa fie pus in pozitie submersa (pana la 5 cm) pentru a scufunda firul si a-l feri de furia vantului. Aici, o pluta lunga cu varf filiform este foarte utila iar pescuitul la fundul apei da rezultate bune.

Raul Mures

Inca din perioada antichitatii, raul Mures a fost o cale navigabila foarte intens folosita atat pentru traficul comercial cat si în scop strategic, devenind o adevarata autostrada a zonei de la Nord de Dunare. Mentionat de Herodot inca din anul 484 i.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Matasii”), sub denumirea de Maris, Muresul este, dupa Dunare, al doilea rau al Romaniei ca lungime (761 km) si ca suprafata hidrografica (27.890 kmp).

Muresul (in latina Maris, in maghiara Maros, in germana Mieresch) este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa. Muresul izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita - Deda, traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei, strabate culoarul Alba-Iulia - Turda, in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile de Vest, Campia de Vest trecand prin municipiul Arad în Ungaria, unde se varsa in raul Tisa. Pentru 22,3 km raul marcheaza frontiera romano-ungara.

Afluenti: Tarnava Mare, Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judeţul Alba, Sebes, Strei (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).

Amenajari hidroenergetice: pe Raul Mare si Sebes.

Orase principale: Reghin, Targu Mures, Alba Iulia, Deva, Arad.

Tehnica Feeder

Aceasta tehnica a fost inventata de englezi, de unde si numele care provine de la verbul „to feed” care inseamna a manca, a se hrani.

Printre pescarii de stationar aceasta tehnica, in ultima perioada de timp, a devenit tot mai populara datorita faptului ca poate fi folosita la mai toate speciile de pesti pasnici, atat pe lacuri, cat si pe rauri cu curenti lenti sau puternici.

Pescuitul la feeder este un pescuit de finete, astfel ca la acest pescuit folosim:

• lanseta cu lungime cuprinsa intre 3m si 4,2m formata din mai multe sectiuni si in dotarea careia se afla mai multe tipuri de varfuri de diferite culori si grosimi, care au diferite tipuri de actiune, realizate din matreiale diferite: carbon sau fibra de sticla.

• mulineta trebuie sa fie de marime medie, tambur fix si sa fie echipata cu frana posterioara si/sau frana frontala reglata atent.

• firul folosit sa fie un monofilament cu diametru de pana la 0.25 mm, in functie de tipul pestelui pe care vrem sal prindem, astfel ca daca vizam pestii mai mici putem folosi linie principala de 0.16-0.14 si forfac de 0.12-0.8, iar daca vizam pestii mari o linie principala intre 0.25-0.20 si forfac de 0.18-0.16.

• carligul ales pentru aceasta tehnicatrebuie sa fie rezistent si o marime mai mica, de exemplu: nr. 16-18 Mustad sau nr. 14 Maruto.

• feeder-ul sau momitorul se alege in functie de puterea curentului apeica si gramaj, iar ca forma in functie de nada pe care o avem la dispozitie dar si in functie de pestele vizat, acestea se gasesc pe piata in diferite forme si marimi.

• precum si accesoriile: agrafa cu vartej, amortizor de cauciuc, suportul, minciogul(de preferat unul telescopic de 3-4m), juvelnicul, etc.

• nada folosita trebuie sa fie colorata, rezistenta traversarii aerului in timpul lansarii si a apei pana pe substrat si doar apoi sa se desfaca. Nada inainte de folosire este bine sa stea cam 15 min ca sa absoarba destula apa sau diferitele arome utilizate.

• Nadirea se poate face la distanta dorita cu prastia sau cu cateva lanseuri inainte de inceperea partidei de pescuit propriuzise. La nadirea cu lanseta nada nu trebuie presata tare pentru a se putea desface repede, in cateva secunde.

• forfacul, fiind de diametru mai mic fata de linia principala, se face deobicei de o lungime de 60-80 cm, dar acest lucru nu este stabil se poate micsora sau mari, putandu-se pescui si cu 2 forfacuri de diferite lungimi.

Un lucru de care trebuie sa tinem cant este realizarea unui echilibru intre grosimea firului, actiunea si modul de incarcare al lansetei astfel trebuie sa obtineti o greutate optima, pentru ca sa nu avem surprinderea de a se rupe firul ceea ce va duce la pierderea monturii si nu in ultimul rand si cel mai neplacut lucru ruperea lansetei.

Aceasta tehnica prsupune o cuntinua activitate, lanseurile fiind dese, ceea ce face ca pestii sa se obisnuiasca cu zgomotul produs de momitor.

Raurile si Lacurile Judetului Mehedinti

Microclimatul mehedintean este influentat si de aparitia celor 700 km2 de lac de acumulare intins pe o lungime de peste 230 km amonte de hidrocentrala Portile de Fier I si a celor aproximativ 130 km2 de lac de acumulare format in amonte de hidrocentrala Portile de Fier II.
Pe teritoriul judetului se afla o reţea hidrografica cu o lungime de 1604 km si o bogată retea de ape subterane a caror adancime se afla intre 2 si 40 m. Principalele cursuri de apa din judet sunt: Dunarea, Motru, Drincea, Cosustea, Blahnita, Husnita, Topolniţa, Bahna, Brebina.

Delta Dunarii - Curiozitati

Delta Dunarii este ultimul dar pe care apele acestui mare fluviu al Europei il ofera uscatului, inainte de a-l parasi definitiv. In preajma ei au inflorit si au pierit civilizatii. Pe aici au trecut sau au trait figuri cunoscute ale lumii antice, conducatori de osti, navigatori, pirati, poeti si cercetatori pasionati.

Dupa cateva incercari nereusite de a ajunge la mare pe un drum mai scurt (prin apropierea lacului Greaca si mai tarziu pe Valea Carasu) Dunarea curgea linistita, urmand traseul actual, spre mare. Nivelul apelor Marii Negre fiind la aproximativ 80m sub cel de azi, cursul apelor fluviului isi continua drumul pana la o departare de circa 200 km de tarmul ei de astazi.

Pe malurile acestei campii strabatute de fluviu traiau nestingheriti mamuti si rinoceri, ale caror fosile au fost dezgropate odata cu saparea si adancirea canalului Sulina, in dreptul marelui M, in apropiere de Crisan. Se crede ca evenimentul care a provocat o schimbare radicala in aceasta regiune a fost prabusirea Bosforului, prin care au patruns apele din Marea Mediterana in Marea Neagra. Cresterea nivelului apelor Marii Negre a determinat umplerea albiilor fluviilor care se varsau in ea. Valurile apelor s-au intins pana undeva in apropiere de Galati. De aici a inceput construirea acestui sistem hidrografic al acestei portiuni a Dunarii si deltei sale.

Cand marele istoric si calator Herodot a vizitat acum 2400 ani aceasta regiune, privelistea care i se infatisa inaintea ochilor era mult diferita de actualul tablou al deltei; spatiile acoperite de vegetatie erau mult mai reduse, pe locul suprafetelor cu stuf, balti si grinduri, ochii lui Herodot au vazut un imens estuar. Dinspre nord cobora o limba de pamant, cu tendinta certa de a separa marea neospitaliera (cum o numeau grecii) de Dunare (Istros).

Configuratia vechilor albii ale raurilor care se varsau in Dunare se mai poate distinge ici colo pe actuala harta a deltei. Ele nu au disparut cu desavarsire de pe tabloul general al deltei si unele dintre ele sunt folosite si astazi pentru navigatie. Este de remarcat faptul ca opera de formare a deltei nu s-a terminat si ca ea continua cu o vigoare neslabita. Am putea spune ca acesta este raspunsul pe care il da uscatul atacului navalnic al apelor, care cu mii de ani in urma au cautat sa-l cucereasca prin surprindere.

Autor: Serban Constantin

Va urma

Material bibliografic:
- Geografia Fizica a Romaniei, prof.univ.dr. G.Posea
- Delta Dunarii, Eugen Panaghiant

Boiliesuri Solubile

Daca s-au inventat in Romania sau nu, este mai putin important. Pentru cei ce totusi sunt curiosi, probabil ca doar denumirea de 'solubil' este romaneasca 100%. Cert e ca sunt boilies-uri cu factor de dizolvare sporit, extrem de atractive pentru crap din mai multe motive.

Unul ar fi ca evitand fierberea, mare parte din nutrienti, arome sau aditivi raman in bila, nefiind spalati de apa. Altul, ca in momentul contactului cu apa, bila incepe sa se desfaca, straturi succesive de mix cazand pe substrat, prin dizolvare creand un nor plin de sedimente, super atractiv pentru peste.
In fapt, parte din numele lor si anume cuvantul solubil este cheia aici.
Un alt mare avantaj ar fi ca prin evitarea in mare masura a oului, rezistenta in timp creste, conservarea facandu-se perfect, fara ca bila sa fie alterata. Ma refer aici la faptul ca dupa manufacturare, bilele pot fi pastrate si un an, fara ca oxidarea diversilor componenti sa apara sau sa fie vizibil deranjanta pentru peste.
Solubilitatea vine din inlocuirea oului cu un liant. In cazul autohton, cu lapte de porumb, denumirea fiind destul de generica.
Componenta laptelui in cauza este relativa, lichidul vascos neavand nimic de a face cu asa-zisul aliment.
Reteta este simpla, fiind la indemana oricui. Mixului construit pentru boilies i se vor adauga o proportie egala, lapte de porumb si apa. Amestecat bine, se va trage in bile, acestea lasandu-se la uscat minim 72 de ore, intr-un loc uscat, ferite de lumina si umezeala.
Rezultatul, boilies solubile cu factor de dizolvare neutru, standard. Spun neutru, fiindca acesta depinde si de tipul si natura apei in care veti pescui.
Generalist vorbind, respectand proportiile recomandate de producatorii de lapte de porumb, o bila solubila ar trebui sa reziste pe carlig sau pe patul de nada aproximativ 3-4h. In cazul in care doriti sa micsorati timpul de dizolvare(dispersie sustinuta si rapida) micsorati cantitatea de lapte de porumb utilizata. Daca optati pentru 8-10 ore de dizolvare(dispersie rapida sustinuta|), adaugarea unui ou amestecului lichid si marirea cantitatii de lapte vor face posibil acest lucru.
Proportiile sunt variabile si sunt in directa interdependenta cu tipul si granulatia mixului folosit. Un mix fin se va rula mai bine si se va dizolva mai greu pe cand unul grosier, se va lega mai greu si se va dizolva mai repede.
Merita stiut ca boilies-urile solubile au si un dezavantaj. Pe baltile cu populatie ciprinida de dimensiuni varibile(mult peste, mic si mare) veti prinde absolut orice - pornind de la caras, trecand pe la platica si oprindu-va la crap. La capatul opus, pe lacurile unde nu se pescuieste la boilies in mod curent sunt o optiune primordiala, explozia de arome, uleiuri si substante nutritive fiind devastatoare pentru crap.
Boilies-urile solubile sunt momeli cu care poti incepe si 'duce' cu succes o partida de pescuit chiar daca necesita foarte multa munca atat in producere precum si in nadire. Deasemenea, puteti pescui cu boilies-uri tari pe un pat de nada solubila sau invers.

Balta Fitofagu

Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu. Pentru a pune in valoare cat mai bine aceasta frumoasa si linistita zona din judetul Arges, incepand cu toamna anului 2010 ne-am propus sa dezvoltam turismul, pescuitul de agrement si sportiv.

Balta a fost reamenajata si modernizata special in acest scop. A fost construit un minidig, nivelare, decolmatarea malurilor, construirea unui minibar cu terasa si foisoare, loc amenajat pentru gratar, pregatirea zonei pentru cabanute cu cazare pentru a oferi conditii deosebite pentru pescari.
Balta de pescuit Fitofagu (Arges) are o suprafata de peste 30 HA de luciu de apa.
Taxa pentru balta este de 80 lei. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, somn. Telefon contact: 0723.516.964.
Cale de acces. Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu, comuna Negrasi, la doar 35 de km. de municipiul Pitesti.
1. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Teiu/Cateasca (benzinarie Petrom) si intrati pe drumul spre Teiu (drum judetean 508). Urmeaza satul Buta si apoi satul Barlogu (intrare pe drumul judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
2. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Oarja si intrati pe drumul spre Oarja (drum judetean 503). Traversati localitatea Rociu si intersectati varianta 1, intrand pe drumul spre Buta (drum judetean 508, apoi drum judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
Drumul este asfaltat pana in satul Barlogu, iar indicatoarele cu “Balta pescuit Barlogu (Fitofagu)” va vor ajuta sa va orientati exact catre drumul care duce la balta. Drumul de acces de la drumul judetean pana la locatia noastra este in stare foarte buna, fiind recent pietruit.