Dunarea - De la Padurea Neagra la Marea Neagra

Lacul Valea Uzului

Valea Uzului este considerata una dintre cele mai frumoase zone turistice din judetul Bacau, amplasat intr-un loc de vis, binecuvantat de Dumnezeu. Raul Uz care strabate valea este o apa repede de munte, curata si cristalina ce isi croieste drum prin codrul tihnit. Omul i-a pus opreliste in cale si astfel a aparut alta atractie a vaii – Lacul de acumulare Valea Uzului, care face parte din Rezervatia Naturala Nemira.

Lacul de acumulare Valea Uzului este situat in apropiere de Salatruc si are ca scop principal alimentarea cu apa si producerea de energie electrica. Barajul in spatele caruia s-a format lacul este un baraj cu contraforti, unul dintre putinele baraje de acest fel din Romania. Barajul este inalt de 84 de m, lung de 507 m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafata de 334 hectare si un volum de 98 milioane metrii cubi.

Lacul Valea Uzului este un lac de acumulare aflat pe cursul inferior al raului Uz in amonte fata de orasul Darmanesti. Este situat intre varfurile Dealul Mare (909 m) si Farcu Mic (1364 m) din Muntii Nemira– aflate la sud si Piciorul Arsurii (1050 m) si Obcina Laposului (1337 m) din Muntii Ciucului – aflate la nord.

Intinderea de apa de la Valea Uzului aflata langa localitatea Salatruc a fost dezvoltata pentru a pune in valoare potentialul hidroenergetic al zonei. In plus, lacul asigura si alimentarea cu apa pentru satele invecinate.

Lacul a inceput sa se formeze in 1972, in spatele barajului inalt de 80 metri. Lung de aproape cinci kilometri, lacul se afla la 500 de metri altitudine fata de vale. Adancimea maxima masurata atinge 75 de metri.

In acest lac pitoresc traiesc mai multe specii de peste, asa incat este un loc ideal pentru amatorii de pescuit. Se plateste o taxa ca sa stai pe balta si sa iti incerci norocul, dar pasionatii nu vor regreta pentru ca pestele trage bine.

Daca pescuitul nu e punctul vostru forte, va puteti incumeta sa parcurgeti unele dintre traseele montane care ofera privelisti spectaculoase.

Iata cateva trasee spre Muntii Ciucului: Podul de Piatra – Darmanesti, Podul de Piatra – Valea Uzului (sat), Lacul Valea Uzului – Cascada Nasolea Mare, Lacul Valea Uzului – Varful Obcina Laposu, Lacul Valea Uzului – Varful Muierusu.

Mai puteti urca si in masivul Nemira pe una dintre aceste rute: Lacul Valea Uzului – Varful Fantanii – Lemnia (sat), Lacul Valea Uzului – Varful Nemira Mare, Lacul Valea Uzului – Rezervatia Nemira, de unde incep numeroase alte trasee, Lacul Valea Uzului – Varful Farcu, Lacul Balatau, amonte – Rezervatia Nemira.

 Localizare satelit

Stiuca sub asternut

Compozitie:

- Carne fiarta de stiuca 

- Legume: cartofi, morcov, sfecla rosie

- Maioneza

- Marar sau patrunjel dupa preferinta, sare si piper dupa gust

Sursa: www.infopescar.tv

Grindel (Noemacheilus Barbatulus)

Grindelul traieste in apele colinare, foarte putine exemplare urcand in apele de munte. Are corpul in forma de fus alungit, de culoare cafenie cu pete si puncte, ca si pastravul. Poate fi recunoscut dupa cele sase mustati din jurul botului, cu care adulmeca si simte hrana. Este un peste care poate fi prins la undita rareori in special pe apa tulbure
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.

Somn la tigaie cu morcovi in caramel

Compozitie:

- Rondele de somn

- Legume: morcovi, usturoi, ardei iute

- Unt, ulei de masline, zahar

- Patrunjel, frunze de dafin, lamaie, sare si piper dupa gust

Sursa: www.infopescar.tv

Salpa

Salpa, (Sarpa Salpa), este o specie recunoscuta pentru dungile aurii longitudinale, cu reflexii oranj. Este raspandita de la coasta Africii de Sud, pina in Tenerife, de asemenea in Mediterana pina in Arhipelagul Grecesc si Cipru. Rareori a fost reperat in largul coastelor engleze.

Raul Cris

             Raul Cris (in germana Kreisch, in maghiara Körös), numit si Raul Crisul Triplu este numele unui rau din estul Ungariei, cu o lungime de 91,3 km. Raul Cris constitue cursul inferior al sistemului hidrografic al Crisurilor. El se formeaza la confluenta raului Crisul Repede cu raul Crisul Dublu la nord de orasul Gyula si curge spre vest până la varsarea in raul Tisa, langa Csongrad.

             Sistemul hidrografic al Crisurilor are o suprafata a bazinului hidrogafic de 27.537 km2, din care 53% pe teritoriul României si 47% pe teritoriul Ungariei. Sistemul cuprinde următoarele cursuri de apa:

• raul Crisul Alb (in maghiara Fehér-Körös) - cu o lungime de 235,7 km, din care 9,8 km sunt pe teritoriul Ungariei;

• raul Crisul Negru (in maghiara Fekete-Körös) - cu o lungime de 168 km, din care 20,5 km sunt pe teritoriul Ungariei;

• raul Crisul Dublu (in maghiara Kettős-Körös) - cu o lungime de 37,3 km care se formeaza in aval de confluenta Crisului Alb cu Crisul Repede, la nord de orasul Gyula din Ungaria.

• raul Crisul Repede (in maghiara Sebes-Körös) - cu o lungime de 209 km, din care 58,6 km sunt pe teritoriul Ungariei.

• raul Cris sau Crisul Triplu (in maghiara Hármas-Körös) - cu o lungime de 91,3 km, care se formeaza la confluenta Crisului Repede cu Crisul Dublu

Sursa: wikipedia.org

Clasificarea pestilor

1. ORDINUL CLUPEIFORMES

Este vorba despre peşti de mărime variabilă, pesti fizostomi (fizostom = pesti la care vezica înotătoare este legată de esofag printr-un canal (DEX), cu caractere primitive avand craniul in mjoritate cartilaginos . Nu prezinta Aparatul lui Weber (un sistem de osicule din urechea interna care are ca rol perceperea tonurilor).  Corpul cu solzi cicloizi (cicloid = care este asemanator unui cerc (DEX), rar ctenoizi (ctenoid = in forma de pieptene (DEX). Prezinte o singură inotatoare dorsală, adesea există şi o înotătoare adipoasă; înotătoarele pectorale sunt pe partea ventrală; înotătoarele ventral cu poziţie abdominală. La toate înotătoarele au peste 6 radii moi şi segmentate .Ordinul cuprinde numeroase familii, majoritatea marine, puţine dulcicole.

Cele mai importante familii de la noi sunt : SALMONIDAE si THYMALLIDAE

Din familia salmonidelor (SALMONIDE = Familie de pesti rapitori  caracterizați printr-o a doua inotătoare dorsala adipoasa  (DEX)) fac parte :

PASTRAV INDIGEN (SALMO TRUTTA FARIO)

PASTRAVUL CURCUBEU (SALMO GAIRDNERI IRIDEUS)

LOSTRITA  (HUCHO HUCHO )

Din familia THYMALLIDAE  (THYMALLIDAE  = Pesti cu gura mica, transversala, cu dinti slab dezvoltati, dispusi pe  premaxilar, maxilar, dentar, prevomer, palatine, uneori si pe limba. Inotatoarea dorsala lungă, cu 18-25 radii simple, din care cel putin 17 sunt divizate.)

Cel mai de seama reprezentant este :

LIPANUL (THYMALLUS THYMALLUS

2. ORDINUL CYPRINIFORMES:

Pesti de forme variabile. Corpul cu solzi cicloizi, mai rar cu placi osoase sau fără solzi. Sunt pesti fizostomi  care prezinta Aparatul lui Weber in legatura cu vezica inotatoare si urechea interna. Inotatoarele perechi precum si cea dorsala si anala au radiile moi exceptand primele 2,3 care sunt tepoase.Ordinul cuprinde numeroase clase, dintre care numai două sunt marine .

Cea mai cunoscuta familie din acest ordin este clasa CYPRINIDAE (CYPRINIDAE =  Majoritatea speciilor sunt omnivore, putin pretentioase la alegerea hranei (insecte, viermi, larve, vegetale). Gura cu dinti faringieni (pe oasele faringiene inferioare, falciforme), dispusi în 1-3 randuri (cel mult câte 7 în rândul cel mai lung), care se schimba in fiecare an în perioada reproducerii. Corpul cu formă variabilă şi prevăzut cu solzi netezi (cicloizi), mai rar fara solzi.  Speciile dau numerosi hibrizi între ele.

Din aceasta familie amintim :

BOISTEANUL- PHOXINUS PHOXINUS

MREANA- BARBUS BARBUS

CLEANUL  - LEUCISCUS CEPHALUS

SCOBAR -CHONSTRODOMA NASUS

MORUNASUL- VIMBA VIMBA

PORCUSORUL -GOBIO

AVATUL -ASPIUS ASPIUS

VADUVITA- LEUCISCUS IDUS

ROSIOARA - SCARDINIUS ERYTHROPHTALMUS

BABUSCA- RUTILUS RUTILUS

OBLETELE-ALBURNUS ALBURNUS

PLATICA-ABRAMIS BRAMA

CARASUL-CARASSIUS CARASSIUS

CRAPUL-CYPRINUS CARPIO

LINUL – TINCA TINCA

Tot din acest ordin face parte si familia SILURIDAE (siluridele sunt definite ca fiind pesti ososi de apa dulce, de dimensiuni mari). Reprezentantul acestei familii de pesti in apele noastre este:

SOMNUL - SILURUS GLANIS

3. ORDINUL ESCOCIFORMES

Ordin de pesti teleosteeni cu corpul alungit, acoperit cu solzi marunti, cicloizi. Sunt pesti fizostomi, care au inotatoarea dorsala delpasata mult inapoia corpului, deasupra celei anale.

Familia ESOCIDAE (familie de pesti rapitori de apa dulce) este reprezentata in apele noastre de catre:

STIUCA- ESOX LUCIUS

4. ORDINUL GADIFORMES

Sunt pesti cu corpul alungit, mai mult gros decat turtit lateral, cu solzi mici, cicloizi (foarte rar ctenoizi), care acoperă corpul in intregime si o parte a capului. Gura mare, cu un"neg" sau o "mustacioară" pe "barbie"Au 2-3 inotatoare pe spate si una sau doua inotatoare anale. Nu au radii spinoase. Inotatoarele ventrale sunt plasate inaintea celor pectorale .

Din acest ordin vom discuta despre clasa GADIDAE  (familie de pesti marini si de rau), al carei reprezentant este:

MIHALTUL – LOTA LOTA

5. ORDINUL PERCIFORMES

Pesti cu forme variabile, cu corp oval , alungit si comprimat lateral. Solzii mai mult ctenoizi, la unele specii pot fi cicloizi, la altele lipsesc sau sunt transformati total sau partial in piese exoscheletice osificate. Doua inotatoare dorsale: prima tepoasă, a doua cu radii moi; cand sunt contopite, portiunea anterioară este tepoasă, iar cea posterioara cu radii moi; adesea, radiile primei dorsale sunt subtiri şi flexibile. Dorsala  şi anala sunt rar contopite cu codala (fam. Ophidiidae). Inotatoarele ventrale au pozitie toracică. Ordinul cuprinde numeroase familii marine si cateva dulcicole.

Din cadrul acestui ordin vom vorbi despre familia PERCIDAE. Peşti de apă dulce şi salmastră, carnivori şi foarte lacomi, cu corpul alungit, uşor turtit lateral, cu solzi (ctenoizi), mai mult sau mai puţin mari. Gura cu dinţi pe fălci şi pe cerul gurii; 6 sau 8 radii branhiostege. Linia laterală bine dezvoltată.

Cei mai deseama reprezentanti ai percidelor sunt:

SALAUL – SANDER LUCIOPERCA

BIBANUL- PERCA FLUVIATILIS

GHIBORTUL – ACERINA CERNUA

FUSUL – ZINGEL STREBER

Sursa: www.povestipescaresti.ro

Descoperiri interesante in Noua Zeelanda, pesti veniti parca din alta lume!

Noile specii de pesti descoperite la mare adancime in apele din Noua Zeelanda sunt printre cele mai ciudate creaturi de pe Terra. Pestii, extrem de rari, sunt atat de infricosatori, incat cei de la National Geographic ii sfatuiesc pe biologii marini care i-au descoperit se se uite bine la ei, sa-i analize, dupa care sa-i duca din nou unde i-au gasit! Cercetatorii au reusit sa captureze o multime de pesti dupa ce au intins opt navoade la diferite adancimi in zona Chatham Rise, parte dintr-un lant de platouri subacvatice, creste, canioane si campii abisale. "Stim atat de putine despre multitudinea de pesti si distributia lor in functie de adancimi" a spus Peter McMillan, de la New Zealand's National Institute of Water and Atmospheric Research (NIWA). Echipa de biologi marini a descoperit ca "pestele-balena" nu are cine stie ce companie la o adancime de 2,1 kilometri, unde doar un numar restrans de vietuitoare marine reusesc sa traiasca. Printre speciile nou-descoperite se numara calcani, pesti cu capul alunecos, grenadier de piatra si tipari.

 Pestele balena

Lung de 32 de centimeri, "pestele-balena" a fost descoperit la o adancime de 2,3 kilometri, fiind, totodata, cea mai adanca scufundare facuta vreodata de cei de la NIWA.

 Pestele fara ochi

Acesta este un tipar, prins la 2,4 kilometri adancime. Aceasta specie de tipar este mai scunda decat celelalte si este, mai degraba, un peste nocturn, care traieste pe fundul marii.

Grenadier de piatra

Pestele grenadier de piatra, desi se stia ca nu se afla in apele din Noua Zeelanda, a fost descoperit la o adancime de 2,6 kilometri.

Sursa: www.ziare.com, www.povestipescaresti.ro

Liliacul Pescar

In Mexic dar si in America de Sud si Centrala , traieste un liliac urias care se hraneste in special cu peste. El prinde pestii din ape cu ajutorul ghearelor sale lungi. Are si o "ruda" de talie mai mica care se hraneste cu insecte acvatice.

Sursa:  www.povestipescaresti.ro

Lacul Lesu

Lacul Lesu este un lac de acumulare situat langa localitatea Lesu pe Valea Iadului in Muntii Apuseni, judetul Bihor.

Zona de agrement este situat pe Valea Lesului, iar lacul de acumulare fiind pe Valea Iadului la 20 km de DN 1, soseaua trecand prin Beius, apoi pe un drum forestier spre Stana de Vale, prin care s-a realizat un acces spre Masivul Bihor-Vladeasa.
Este un lac de acumulare cu o suprafata de 148 hectare, volumul de apa realizat prin construirea barajului pe Valea Iadului este de 28,3 milioane m³.
Lacul a fost dat in folosinta in anul 1973, iar apa lacului alimenteaza hidrocentrala Lesu, care s-a dat in folosita cu patru ani mai tarziu, in anul 1977.
Zona de agrement preferata este Coada Lacului care a devenit in sezonul de vara un sat de vacanta – Satul de vacanta – Coada Lacului Lesu.

Morunul

Este cel mai mare sturion, atingand in mod obisnuit 1,8-3m lungime si 80-150kg, exceptional 7m si 1.800 kg. Media de varta este de 60 de ani, dar poate ajunge chiar si la 100 de ani. Este un peste de apa sarata, urcand pe fluvii sau rauri doar pe distante scurte si doar pentru depunerea icrelor. Corpul alungit, gros, aproape cilindric este ‘placat’ pe partile laterale cu scuturi mici, iar pe partea dorsala cu scuturi mari, partial ingropate in piele. Exemplarele tinere au botul alungit, ascutit spre varf, dar odata cu inaintarea in varsta, acesta devine din ce in ce mai scurt , conic si comprimat pe verticala. Gura este mare, inferioara, buza inferioara continua, iar mustatile sunt turtite lateral, nefranjurate.

Partea dorsala si lateralele sunt brun-cenusii, chiar negricioase, iar abdomenul alb-galbui. Coloritul morunilor din Dunare este mai deschis decat al celor din Marea Neagra.
Este un peste rapitor, hranindu-se in principal cu peste (caras, crap, platica, babusca, guvid, hamsie, aterina), dar si cu moluste, crustacei, chiar si pasari.
Se reproduce in lunile aprilie-mai, cand migreaza din mare in Dunare. Femelele depun pe substratul nisipos sau pietos intre 500.000 si 5.000.000 de icre. Icrele negre ale morunului sunt foarte apreciate.
Populeaza Marea Caspica, Marea Azov, Marea Neagra si pe distante mici, in jurul gurilor de varsare, fluviile si raurile aferente. In bazinul fluviului Amur (situate la granita dintre Rusia si China) traieste o ruda apropiata a morunului, si anume caluga (Huso dauricius).
Acesta poate ajunge pana la 1.200kg si poate depune pana la 4.000.000 de icre.
Este o specie solitara care prefera substratul pietros sau nisipos si adancimi de peste 70m. Se pescuieste cu carmace in imediata apropiere a confluentei dintre fluvii, rauri si mare.

Localitatea Mila 23 - Judetul Tulcea

Localitate ce apartine de comuna Crisan, situata in judetul Tulcea, la o distanta de 5,5 mile fata de resedinta de comuna.

Denumirea satului vine de la mila marina ce marca distanta pe vechiul parcurs al bratului Sulina.

In localitatea Mila 23 se afla un Centru Etnografic - Arhitectura populara, arta populara. Structura traditionala a satului este de tip pescaresc; port popular traditional (lipovenesc). Casele locuitorilor sunt asezate pe grindul ingust de-a lungul Dunarii Vechi, intr-un singur rand.

Localnicii sunt in majoritate pescari, de diverse etnii: ucraineni, rusi, lipoveni si cativa turci.

In acest sat s-a nascut, la 26 noiembrie 1949, cel mai mare canoist din toate timpurile Ivan Patzaichin , campion olimpic, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vara de la Munchen din anul 1972 si la Olimpiada de la Moscova din anul 1980.

Acces in localitate: Accesul in localitate se face numai pe apa.

Puncte de interes turistic: punct de plecare in Delta Dunarii, spre Lacul Fortuna, Lacul Gorgova, Garla Papadia, Garla Sontea, Canal Litcov etc. Sursa: www.info-delta.ro

Balta Podari

Balta Podari se intinde pe o suprafata de 26 ha si este impartita printr-o plasa in 2 sectoare. Un sector al baltii este populat cu caras, crap si somn iar al doilea sector este populat cu crap si caras. Balta Podari ofera promotii ca de exemplu la 4 partide urmatoarea este gratuita iar grupurile mari de pescari pot beneficia de oferte speciale.

Regulament:

• taxa de 25 Ron/12 h pentru balta cu caras

• taxa de 50 Ron/12h si 100 Ron/24 h pentur balta cu peste mare

• se pot retine 5 kg de peste mare pentru un bon

• carasul nu are limita de retinere

• cine depaseste 5 kg, ori achizitioneaza al doilea bon ori trebuie sa se mute in zona baltii cu caras

• se poate pescui cu 5 lansete si o undita. Telefon contact Balta Podari: 0761262663

Cale de acces. Din Bucuresti mergeti spre Fundulea ori pe A2 ori pe drumul vechi care trece prin Pantelimon, Branesti (DN3). Din Fundulea mergeti spre Tamadau, Calareti, Florica. In Florica faceti la dreapta (vezi harta) spre satul Podari, treceti prin sat si o sa vedeti balta Podari.

Sfaturi pentru pescuitul stiucii la copca

Gasirea stiucii este una, dar, sa ii atragi atentia este alta. O modalitate foarte buna de capturare in timpul iernii este cea de folosire a unui pestisor viu. Unii pescari va vor spune ca nu este chiar cea mai buna metoda, dar va pot asigura ca ea functioneaza chiar foarte bine. De ce este indicat un pestisor viu? Nu este bine sa lasi stiuca sa vina sa muste momeala, ea este atrasa mereu de miscare si prin urmare intotdeauna va fi tentata sa alerge dupa hrana sa o prinda. Asa ca daca are ce sa vaneze, sigur nu va ezita sa o faca.

Stiuca va sta in ape de adancime mai mica decat pe timpul verii. Veti gasii stiuca in ape si de 50 cm. Dar daca pescuiesti la copca nu este bine totusi sa stai pe langa buturugi sau vegetatie, deoarece in aceste locuri gheata poate fi subtire si nu va rezista la greutatea corpului tau. Totusi apele cu adancimi mici si vegetatie sunt cele cu sansele cele mai mari de a gasi stiuca.
Utilizeaza momeala vie. Stiuca este un pradator, asa ca va fi mereu atrasa de miscarea din jurul sau. De asemenea nu trebuie sa ignoram faptul ca ii place sa ucida. Chiar si daca folosesti momeala artificiala, utilizeaza una care sa produca cat mai multe vibratii si miscare sub apa.
Trebuie sa oferi momeala chiar in zona de atac a stiucii, pentru aceasta, alege o suprafata pe ghiata, unde sa poti estima cat de cat adancimea apei. Foloseste o freza si realizeaza doua gauri la distanta de 3-4 pasi una de alta. Arunca in fiecare gaura cate o linie cu momeala. Daca a muscat la una din undite, dupa ce esti sigur ca s-a agatat, poti fugii repede la cea de adoua gaura lasand prima undita in apa, oricum stiuca este agatata. Stiuca vaneaza de multe ori si in carduri mici asa ca ai mari sanse ca la a doua undita sa atace alta, asa ca poti avea doua capturi in cateva minute.Găsirea stiucii este una, dar, sa ii atragi atentia este alta. O modalitate foarte buna de capturare in timpul iernii este cea de folosire a unui pestisor viu. Unii pescari va vor spune ca nu este chiar cea mai buna metoda, dar va pot asigura ca ea functioneaza chiar foarte bine. De ce este indicat un pestisor viu? Nu este bine sa lasi stiuca sa vina sa muste momeala, ea este atrasa mereu de miscare si prin urmare intotdeauna va fi tentata sa alerge dupa hrana sa o prinda. Asa ca daca are ce sa vaneze, sigur nu va ezita sa o faca.
Stiuca va sta in ape de adancime mai mica decat pe timpul verii. Veti gasii stiuca in ape si de 50 cm. Dar daca pescuiesti la copca nu este bine totusi sa stai pe langa buturugi sau vegetatie, deoarece in aceste locuri gheata poate fi subtire si nu va rezista la greutatea corpului tau. Totusi apele cu adancimi mici si vegetatie sunt cele cu sansele cele mai mari de a gasi stiuca.
Utilizeaza momeala vie. Stiuca este un pradator, asa ca va fi mereu atrasa de miscarea din jurul sau. De asemenea nu trebuie sa ignoram faptul ca ii place sa ucida. Chiar si daca folosesti momeala artificiala, utilizeaza una care sa produca cat mai multe vibratii si miscare sub apa.
Trebuie sa oferi momeala chiar in zona de atac a stiucii, pentru aceasta, alege o suprafata pe ghiata, unde sa poti estima cat de cat adancimea apei. Foloseste o freza si realizeaza doua gauri la distanta de 3-4 pasi una de alta. Arunca in fiecare gaura cate o linie cu momeala. Daca a muscat la una din undite, dupa ce esti sigur ca s-a agatat, poti fugii repede la cea de adoua gaura lasand prima undita in apa, oricum stiuca este agatata. Stiuca vaneaza de multe ori si in carduri mici asa ca ai mari sanse ca la a doua undita sa atace alta, asa ca poti avea doua capturi in cateva minute.

La pescuit! :)

Migratiile pestiilor

Putini pesti duc o viată sedentară si pot fi găsiti întodeauna în apropierea acelorasi locuri . Cei mai multi dintre ei întreprind deplasări, uneori in carduri sau chiar in masa, provocate, fie de cautarea locurilor pentru hrana mai abundenta, fie pentru reproducere, fie in vederea iernatului.
Nu este vorba aici de pestii migratori: morunul , nisetrul , pastruga, scumbria de Dunare etc, ce traiesc in apele Marii Negre, dar care, manati de instinctul reproducerii, intra primavara in Dunare, urca in susul fluviului, iar dupa clocire se reantorc, pui si adulti. in mare.
Dar acum ne vom ocupa numai de pestii de undită:
1. Migratia pentru reproducere. Pestii de apa dulce fac, in general, deplasari mici in vederea reproducerii.
Crapul migreaza, in fiecare an, din Dunare sau raurile mari in baltile acestora, gasind acolo conditii mai favorabile pentru depunerea icrelor si clocire. Plecarea catre aceste locuri este determinata de temperatura apei si anume, când ea atinge 18° C.
Pastravul porneste in calatorie toamna, cand urca in susul paraielor de munte spre izvoare, unde gaseste o apa mai rece si mai bine oxigenata, prielnica reproducerii.
Mreana si scobarul urca primăvara, in carduri, pana in zona pastravului, reproducerea avand loc in ape clare si repezi, cu fundul pietros sau nisipos.
Stiuca are deplasari scurte, indreptandu-se primavara, o data cu viiturile, spre apele mai mici si linistite, ferite de curenti si revarsari, unde isi depune icrele.
Bibanul, insa, ramane pe loc in apa linistita a lacurilor, in care duce tot timpul o viata sedentara.
2. Migratiile pentru hrana ale pestilor de apa dulce se produc, de obicei, in apropierea acelorasi locuri . Ele sunt determinate in special de cautarea microorganismelor, ce formeaza hrana de capetenie a multor specii, mai ales a puietului.
Rapitorii, care se hranesc de obicei cu prada vie, se vor duce acolo unde apa le va aduce mai usor hrana la indemana.
Stiuca si avatul se vor gasi mereu in locurile unde se deplaseaza masele de puiet ce constituie hrana lor obisnuita.
3. Migratiile pentru iernat sunt intreprinse de catre multi pesti din apele noastre dulci : crap, caras, salau, biban etc .Acestia se deplaseaza in locurile mai adanci sau cu gropi maloase. Aici, dupa ce se acopera cu un strat gros, protector, de mucus, ierneaza lancezand, aproape imobili, intrun fel de somn, ce dureaza cateva luni.
Primavara, o data cu incalzirea apei, parasesc locurile de iernat, se apropie de tarm sau intra, o data cu viiturile, in balti, unde se pregateste pentru reproducere. Cunoasterea cauzelor ce produc migratiile pestilor intereseaza pescuitului si, in spcial, pescuitul industrial.

La pescuit!

Lacul Cernica

Cernica este un lac antropic amenajat pe raul Colentina. Este localizat la o distanţă de 14 km E Bucureşti, in arealul comunei Cernica. Pe malul lacului se află localităţile: Cernica si Caldararu, iar pe mai multe ostroave, legate atat intre ele, cat si de uscat, Manastirea Cernica.

Lacul Cernica este un lac cu o suprafata foarte de mare. Pe malul de langa padure pescuitul este interzis. Pescuitul pe balta Cernica este permis doar in zonele special marcate.

Specii de pesti gasite sunt : oblete, caras, platica, rosioara, somn, crap, stiuca, biban romanesc, biban soare, mai sunt si raci. Nu se poate pescui nocturn. Regimul de pescuit impus: se poate opta intre sistemul C&R (prinde si elibereaza) si sistemul retin ce prind (in limita cantitatii admise).

Cale de acces. Din Bucuresti, Pantelimon, iesirea spre centura, se face dreapta spre manastire, urmandu-se drumul spre Caldarari. Cand se iese din Cernica, se face dreapta si dupa 1 km se face iar dreapta chiar in dreptul statiei de autobuz. Drumul da in balta. Ultima portiune este drum de pamant. Drumul este bun, dar accesul pe dig este limitat.

Painea - momeala

Folosirea painii la pescuitul pestilor pasnici nu este ceva nou. Multi dintre pescari cunosc si folosesc painea ca nada si/sau momeala in sezonul cald, in special atunci cand momelile de origine vegetala (mamaliga, boaba de porumb) nu dau randamentul dorit. Dar sunt si destui pescari, mai ales dintre incepatori, care cunosc suficient de bine modalitatile in care putem folosi aceasta - materie prima - ieftina, si la indemana oricui.
Painea se poate folosi ca atare, in combinatia unor paste, ca principal ingredient, sub forma de pesmet, sau ca nada.
Cubul de paine
Paine cea mai buna este cea coapta pe vatra , utilizand partea de jos, (cu coaja groasa). Se taie cuburi avand latura de 1/2cm cu un cutit bine ascutit sau cutter.
Carligul se infige prin coaja, se rasuceste si apoi se ingroapa in partea cu miez. Este o momeala buna pentru crap, mai ales in baltile cu fund malos, pentru ca miezul de paine tinde sa se ridice, si o data cu el si carligul.
Cea mai buna paine este cea neagra, apoi intermediara si cu cartofi. Dar cum pe piata au aparut si alte sortimente, (de secara, cu adaos de seminte de in, de boabe de grau zdrobite, etc.) este bine sa incercam o gama cat mai diversa. De preferat fabricata altfel decat industrial.
Pasta
Pentru a obtine o pasta de consistenta plastelinei, miezul trebuie framantat indelung cu mana, adaugandu-se din cand in cand putina apa. In functie de specia de peste pe care o vizam, se poate combina cu alte ingrediente, cum ar fi:
- frunze de spanac taiate fin - pentru crap, amur, (cteno);
- miez de rosie pasat - pentru crap, amur;
- galbenus de ou - pentru crap, caras, platica, albitura; Atentie! Aceasta combinatie se intareste foarte repede!
- mamaliga - pentru crap, caras, platica, lin, albitura;
- halva - pentru crap;
- pudra din boilies pisate - pentru crap, caras.
Putem adauga dupa inspiratie sau stiinta diferiti coloranti, arome, (anason, miere, vanilie), indulcitori.
Pesmetul, (painea uscata)
Pesmetul se utilizeaza ca ingredient in alcatuirea unor nade sub forma de pudra. Intra in componenta nadelor pentru ciprinide, (combinat cu diferite fainuri vegetale si animale), sau la prepararea de boilies.
Din feliile de paine uscata se modeleaza sfere de dimensiunea 5-10 mm, pe care le gaurim ca pe boilies. Dupa ce le atasam de carlig, le acoperim cu pasta. Se obtine astfel o momeala asemanatoare cu pop-ups-urile. Sursa: www.ghidpescuit.ro

Montura Caras pentru copca

Pentru a nu da gresi in pescuitul la copca si tot odata a compromite partida, trebuie sa tineti cont de cateva reguli. Gheata sa transparenta si cel putin 10 CM. Gheata trebuie sa fie formata prin inghetarea apei ci nu prin acumularea zapezii si inghetul acesteia. Daca grosimea ghetii este la limita, va recomandam folosirea talpicilor pentru distribuirea greutatii pe o suprafata mai mare. Daca gheata este mai subtire la mal incercati sa intrati pe o bucata de “blana”(scandura).

Varga scurta, intre 1,5-2m cu o linie fixa a carei lungime sa fie in functie de locul unde pescuim, echipata cu un fir de 0.10-0.12.

Pluta trebuie sa fie una sensibila , scurta si fara antena. Majoritatea pescarilor folosesc plutele para, cu coada in jos care raman la suprafata apei iar posibilitatea inghetului fiind redusa. Apa se scruge pe langa pluta iar crusta de gheata care s-ar forma ar ingreuna-o. Pentru a nu ingheta apa din copca si a sesiza mai bine miscarea fina a plutei puneti putin ulei in apa.

Carligul trebuie sa fie unul de marime mica 16-18, nichelat, subtire, de culoare rosie sau aurie.

Momeala libelule, virmusi, rame subtiri dar acestea trebuie tinute in buzunar la cald pentru a nu ingheta si implucit murii. Pestii iarna sunt foarte lenesi si de acea ne trebuie acest tip de momeala care sa faca senzatie in apa. Aceasta momeala poate fi amestecata cu nada care ar trebuii sa fie bogata in faina de carne si alte proteine.

Lacul Candeasca

Localizare, iesire prin Pantelimon spre Constanta, apoi Branesti - Islaz si in dreptul unei balti care se vede din sosea se face stanga spre Belciugatele. Se merge prin comuna pana in dreptul primariei unde se face dreapta, se trece de cele doua balti pe podet si imediat se face dreapta apoi se merge cum tine drumul pana ce la un moment dat drumul face stanga (exista un semn minuscul pe care e scris balta Candeasca) se continua drumul pana la iesirea din sat, se trece de o troita la iesirea din sat apoi urmeaza un teren de fotbal si urmand drumul care devine pietruit se coboara la balta. Cea din stanga are ten, ciortan, caras salau, chinezesc frumos amenajata cu umbrelute din trestie si pontoane din lemn - in curand vor fi ceva cabanute pentru cei care vor sa traga la somn, cea din dreapta in care se pescuiesta mai ales la undita din cauza ramasitelor de trestie care se afla pe mijlocul lacului. Specii de pesti: aici predomina ciortanul la 500g, 1 kg si caraselul destul de mic, ten si cam atat. Capturi destul de frumoase pentru o balta noua, ten 6kg, crap 4 kg, caras 500g. Se pot lua 5 kg pe zi, paznici niste baieti de treaba, se poate cumpara direct de la cabana bere rece si alte bauturi, cipsuri etc.

Cazanele Dunarii!

Istoria Pescuitului in Romania

Pescuitul a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si vanatul. Din vremuri imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda pestii din apele pe malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche, a pescuitului a fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in paraiele de munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind pastravi si zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor din albie.

Pescuitul a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si vanatul. Din vremuri imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda pestii din apele pe malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche, a pescuitului a fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in paraiele de munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind pastravi si zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor din albie.
O forma mai inaintata a acestui pescuit stravechi, primitiv, a fost aceea cand omul s-a ajutat de un bat ascutit cu care strapungea sau tintuia pestele in apa. Experienta l-a invatat apoi, vazand ca uneori pestele izbutea sa scape, sa adauge varfului ascutit o „ureche” sau un carlig pentru ca pestele sa nu mai scape. Era prima forma a harponului, unealta care i-a fost de mare ajutor omului preistoric la pescuit.
Datorita catorva resturi de scoici si pesti gasite in stratul paleolitic in urma cercetarilor si a sapaturilor arheologice, este sigur ca inca din paleolitic locuitorii tarii noastre, asezati in preajma cursurilor de apa, s-au indeletnicit cu pescuitul. In urma sapaturilor arheologice, de la Baile Herculane, de pe langa Bahlui, din lunca Dunarii, de prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, etc., s-au gasit numeroase harpoane facute din corn de cerb sau din oase din epoca neolitica, dar si resturi de scoici si oase de peste (crap, avat, somn, lipan, etc.). Este de asemenea sigur ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit plasa, ceea ce inseamna un progres considerabil. Plasa a fost facuta la inceput din fire toarse din parul si lana animalelor, apoi din fibre vegetale
, dar au fost descoperite si cantitati mari de plase din lut. In Moldova,in asezarea de la Izvoare, s-a gasit o undita din os, plata, lucrata cu ingrijire, avand varful bine ascutit si prevazuta cu o gaura prin care se trecea sfoara. Doua undite din arama s-au gasit in asezarea neolitica de la Dealul Fantanilor, langa raul Bistrita.
Datorita trecerii timpului pescuitul a capatat amploare in epoca bronzului si a fierului, pestele ne mai fiind utilizat doar pentru hrana omului ci si pentru comert. Din epoca fierului apar si primele marturi scrise despre apele tinutului romanesc, adica despre Dunare si principalii ei afluenti, prima marturie fiind a lui Herodot, continuand spre prezent cu marturi ale istoricilor, ale calatorilor straini, geografi ai lumi vechi, naturalisti, etc. Ei fac referiri in oprele lor asupra speciilor de pesti, precum sturionii, somnul, scrumbii, crap, etc., asupra raurilor, Dunarii, Deltei si a Marii Negre si asupra marimea pestiilor si multimea lor in apele din tinuturile romanesti. De exemplu, naturalistul Pliniu vorbeste despre Dunare si gurile ei de varsare in numar de 6, despre lacurile Histria, Halmyris-actualele lacuri Sinoe si Razim, despre pesti mari prinsi, printre care somnii prinsi cu harpoane si trasi afara din apa cu boii, etc. Marturiile cele mai importante si valoroase privind pescuitul la gurile Dunarii si pe mare sunt cele de la cetatea Histria, unde se practica pescuitul si comertul cu peste sarat liber, adica fara a se pune taxe si impozite. In aceste marturi de la Histria sunt precizate locuri de pescuit(Peuce,Chilia,etc.) si specii de pesti de mare (calcan, stavrizi, barbuni) si de apa dulce (crap, somn), dar in general se vorbeste despre pescuitul sturionilor.
Fiind pescari vechi si numerosi, asa cum spune cronicarul lui Alexandru cel Mare, este normal ca getii sau dacii sa fi avut un bogat lexic in legatura cu numele pestilor, cu uneltele de pescuit si alte aspecte ale acestei indeletniciri. Se admite azi ca ar fi de origine dacica termeni urmatori: mal, parau, carlig, balta, etc. Dar mai bogat este lexicul romanesc de origine latina cum ar fi termeni urmatori: peste(piscis)-a format in limba romana o familie intreaga de cuvinte (pescar, pescuit, pescut, pestisor, etc.), lapti(lactes), solz(solidus), basica-inotatoarea (bassica), crap(crapum), somn(somnus), sacul(saccus), arcul, coarda, plasa (oria), etc.
Populatia din tinutul carpato-dunarean si-a continuat indeletnicirile ei esentiale: agricultura, cresterea vitelor, pescuitul, viticultura si mineritul pe parcursul timpului in epoca migratiilor, epoca feudalismului timpuriu si dezvoltat, precum si in perioada de dupa sec.XV pana in prezent. Pentru oameni de pe marginea cursurilor de apa, pestele reprezenta sursa de hrana si de comert pentru a obtine bani pentru achitarea taxelor si cumpararea celor necesare traiului, iar ca indeletnicire, la majoritatea locuitorilor din astfel de regiuni, era pescuitul pe langa altele.
Odata cu trecerea timpului pescuitul sa modernizat, au aparut unelte noi de pescuit, tehnicile s-au dezvoltat, astfel ca prindera pestelui in ziua de azi nu mai e asa de complicata cum era in trecut. In ziua de azi avem o gama foarte mare de produse si tehnici care fac viata unui pescar mult mai usoara.

Frumusetile Romaniei!

Pescuitul la copca

Cum in cea mai parte a iernii baltile sunt inghetate formand poduri de gheata, peste care uneori mergi si cu sania trasa de cai, singurul procedeu de pescuit accesibil in acest anotimp este pescuitul la copca. Acest gen de pescuit este deosebit de atractiv, fiind foarte apreciat de pescarii care suporta in conditii onorabile gerurile iernii. Iar cand gerul se intrece cu gluma, un ceai fiebinte si o tuica fiarta - bauta cu masura - reprezinta catalizatori de nelipsit pentru o partida reusita. Din punct de vedere al echipamentelor necesare, pescuitul la copca nu este foarte pretentios, fiind suficiente 2-3 undite de cca. 1-1.5 m lungime, din trestie clasica, din bambus sau din materiale compozite moderne - dupa cum are omu'. Mai aveti nevoie de fir subtire 0.12-0.18, cam 1.5-3 m pentru fiecare undita, in functie de capturile pe care estimati sa le obtineti. Plutele vor fi mici, cu antena subtire, viu colorata. Daca apa unde pescuiti este foarte adanca puteti folosi si o mulineta pentru recuperarea firului. Mulineta poate fi cu tambur mobil, din plastic, de asemenea fara mari pretentii. In sfarsit, carligul, va fi subtire si rezistent, numere mici si foarte mici, cu tija ceva mai lunga pentru a-l putea extrage mai usor din gura capturilor mai dolofane.

Momeala cea mai eficienta este, in mod cert, fragila dar mult ravnita larva de libelula, de culoare rosie si corp segmentat. In acest caz carligele cu tija subtire si lunga, de culoare rosie, sunt recomandate. Rezultate acceptabile dau si viermusii clasici, de culoare alba sau roza. Sunt balti unde capturile de crap si caras nu sunt deloc intamplatoare, rezultate multumitoare obtinandu-se si la mamaliga. In aceste cazuri este bine sa va alegeti fire si carlige mai rezistente. Foarte des am intalnit situatia in care copca era prea stramta, raportat la dimensiunea capturii. Aici chiar ca este o problema, la care trebuie sa va ganditi din timp. Este bine sa tineti minte ca pestele mare prefera sa manance mai ales pe fundul apei, in apropierea namolului in care deseori se afunda pentru a se feri de frig. Explicatia este aceea ca, din punct de vedere fizic, apa prezinta o anomalie conform careia densitatea si temperatura nu sunt direct proportionale. Densitatea apei este maxima la temperatura de + 4 grade C. Din acest motiv, stratul de densitate maxima se gaseste la fundul albiei si nu poate avea decat +4 grade C, evident pentru un bazin cu adancime aflata in limite normale. La aceasta adancime umbla si rosioara, obletele, bibanul, micii sau marii rapitori, acestia din urma fiind mult mai bine adaptati sa supravietuiasca in apele reci, de unde si posibilitatea obtinerii unor capturi in zonele de suprafata a apei.

De cele mai multe ori problema cea mai delicata apare cand ajungem pe gheata, ne alegem un loc si ne pregatim sa facem copca. Cu ce si cum o facem ? In mod traditional copca se face cu un toporas, prin cioplirea ghetii pana rezulta o copca de forma neregulata dar in care putem pescui. De la caz la caz se poate folosi si o dalta si un ciocanel cu care ne putem da eventual si peste degete. Metoda este putin cam incomoda si cam zgomotoasa. Altii prefera sa faca un mic foculet, bine concentrat pe gheata care se topeste incetul cu incetul, preferabil in perimetrul gaurii nu si al zonei in care vom sta cu picioarele. O solutie inspirata consta in utilizarea unei freze speciale pentru gheata. Aceasta va realiza o gaura de diametru fix, fara efort mare chiar si in cazul cand gheata este groasa. Este bine ca freza sa aiba si o spirala de evacuare a ghetii razuite, pentru ca aceasta sa nu ramana in copca si sa pluteasca alaturi de pluta.

Ce trebuie sa stim cand mergem la o partida de pescuit la copca ?

1. In primul rand trebuie sa ne asiguram ca gheata rezista. Daca mai sunt si altii la pescuit sunt sanse sa nu avem surprize. Primii pasi trebuie sa-i faceti cu mare grija. La malul apei, in zonele adiacente stufurilor sau in zonele cu apa curgatoare (zona podurilor) gheata este mai subtire si poate sa cedeze brusc;

2. Feriti-va sa va adunati prea multi pescari intr-o zona restransa daca gheata nu este suficient de groasa;

3. Cercetati cu atentie zonele acoperite cu zapada, unde pot exista copci mari facute de lucratorii piscicoli pentru aerisirea baltii si evitarea sufocarii pestilor;

4. Cand gheata trosneste, mai ales dimineata si seara, este semn ca aceasta ia proportii sub actiunea gerului. Aceeasi anomalie fizica, de care am pomenit mai sus, spune ca densitatea ghetii scade odata cu scaderea temperaturii ceea ce se traduce prin cresterea volumului acesteia, cu posibilitatea aparitiei unor fisuri pe lungimi de zeci de metri. Nu va faceti probleme, sunteti in siguranta;

5. Nu uitati de regula ca frigul te ia de la extremitati; feriti-va nasul si urechile de gerul aspru al iernii. Luati-va manusi calduroase, cu un singur deget. Incaltamintea trebuie sa fie de asemenea calduroasa, preferabil din piele imblanita, nu prea stramta, fiind obligatoriu sa folositi sosete din bumbac sau lana;

6. Un termos cu ceai fierbinte este ideal pentru a compensa caldura pierduta de organism. Alcolul si tutunul dau senzatia ca te incalzesc. Este adevarat ca la nivel de zecimi de grad C asa se intampla. Pe de alta parte nu uitati ca vasodilatatia provocata de alcool are ca efect de durata pierderea unei cantitati suplimentare de caldura, deci efectul in timp este negativ;

7. Evitati sa pescuiti pe timp geros, cand bate vantul.

Pescuitul Sportiv in luna Februarie 2012

        De regula, in aceasta luna, incalzirea progresiva a vremii provoaca topirea sau subtierea ghetii pe lacuri, iazuri si balti, pescuitul la copca devenind periculos sau imposibil. Pestii pasnici, obletul, babusca, rosioara, platica chiar si crapul, incep sa se hraneasca mai intens, pregatindu-se pentru perioada de reproducere care se aproprie. Pestii rapitori raspund bine l amomeli naturale, dar si artificiale.

         In luna februarie, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.
- Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
- Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
- Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
- Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
- Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
- Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
- Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
- Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
- Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
- Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandin

Solunar Pescar Februarie 2014

Solunar Pescar Februarie 2014
Du	Lu	Ma	Mi	Jo	Vi	Sa
						1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28

Sanse foarte bune

Snse bune

Sanse slabe

Geneza si Istoria Deltei Dunarii

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte. O faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala. O faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Solunar Pescar Ianuarie 2014

Solunar Pescar Ianuarie 2014
Du	Lu	Ma	Mi	Jo	Vi	Sa
			1	2	3	4
5	6	7	8	9	10	11
12	13	14	15	16	17	18
19	20	21	22	23	24	25
26	27	28	29	30	31

Sanse foarte bune

Sanse bune

Sanse slabe