duminică, 30 martie 2014

Cherhanaua din Jurilovca - imagini de odinioara din Delta Dunarii


Lacul Tarnita

Lacul Tarnita este un lac de acumulare care se situeaza intre comunele Gilau, Rasca si Marisel din judetul Cluj, in apropere de Lacurile Somesul Cald si Gilau. Este una din cele mai apreciate zone turistice din judetul Cluj.
Lacul tarnita are o suprafata de cca. 215 ha si o lungime de peste 8 km si o adancime maxima de peste 70 de metri. Este alimentat de apele Vaii Somesul Cald.
Barajul Tarnita este un baraj in arc, construit in anul 1974, cu o inaltime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, avand ca principal scop producerea de energie electrica
Pentru multi locuitori din zona dar mai ales pentru locuitorii municipiului Cluj Napoca, lacul Tarnita reprezinta si un important punct de agrement, existand foarte multe cabane, vile si pensiuni pe malul lacului.
Principalele activitati desfasurate pe lac sunt pescuitul, schi-ul nautic, inotul, plimbarile cu barca sau jetski-ul. Majoritatea se desfasoara in cadru neorganizat, ca si activitati de petrecere a timpului liber. Exista si asociatii cu profil sportiv care organizeaza periodic concursuri de inot sau pescuit sportiv.
Pescuitul
Tarnita este un lac natural cu un potential foarte mare in special pentru pasionati de pescuit la rapitor. Este un lac de suflet pentru multi dintre clujenii care merg la pescuit in acesta zona. Pentru a pescui pe acest lac iti trebuie doar permis conform legislatiei.
Lacul mai are mult peste, din pacate, ca si in alte locuri, si aici s-a braconat mult, insa intr-o zi buna te poti distra la clean. Foarte mult din ceea ce se prinde este clean si biban, dar pe langa acestia intr-o zi buna poti prinde pastrav de lac, lostrita, salau, mreana si chiar scobar. Datorita golirilor repetate numarul salmonidelor din lac a scazut. Se poate pescui si ziua si noaptea.
De pe mal nu prea poti pescui. Cea mai buna solutie e barca gonflabila. Pestele se prinde la mal pescuind din barca si lansand dinspre larg spre mal. Clenii stau de obicei pe langa mal, acolo unde copacii isi intind crengile pe deasupra apei, la 30-50 cm de aceasta. In acele locuri nu te poti deplasa in lungul malului. Acolo unde te poti deplasa nu prea este peste.
La clean poti sa ai capturi frumoase, cei de 1 - 1.5 kg nefiind deloc rari. Se mai prinde biban la bucatica. S-au raportat rezultate bune la pescuitul scobarului in lacul de acumulare Tarnita in zona submontana. In apropierea barajul pot fi vazuti cleni frumosi.
Descriere acces Lacul Tarnita:
Cluj Napoca – Floresti – Gilau. Din Gilau pe DJ 107P treceti de Lacul Gilau si ajungeti la lacul Tarnita

Nod Double Swiwel

Nodul Double Swiwel este un nod folosit in pescuit la realizarea liniilor duble. Este foarte util in legarea: agrafelor, vertejelor, sau agrafe rapide. Nodul rezultat este foarte simplu si foarte rezistent. Practic asigura linia de pescuit foarte bine. Acest nod este utilizat la realizarea monturilor precum montura fir de par.

sâmbătă, 29 martie 2014

Lacul Snagov

Lacul Snagov se situeaza la 35 de kilometri de Bucuresti, pe drumul national DN1 ce leaga capitala de orasul Ploiesti, se intinde pe o suprafata de 5,75 km² si are o adancime maxima de 9 m.
Este locul preferat atat de cei care vor sa petreaca o zi relaxata, cat si de cei care au la dispozitie un week-end in care vor sa se recreeze, datorita vegetatiei generoase si lipsa agitatiei oraselor.
Lacul Snagov este un liman fluviatil de pe cursul Ialomitei. Face parte din Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, cuprinzand peste 120 de specii rare protejate. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, platica, biban. Pe fundul lacului se dezvolta o bogata vegetatie de bradis iar pe luciul apei plutesc plauri, unii dintre ei atingand grosimi de 1,5 m.
Pe malurile lacului sunt amplasate urmatoarele localitatile componente ale comunei Snagov: pe malul nordic Tancabesti, Izvorani si Silistea Snagovului (in NE), iar pe malul sudic Vladiceasca, Ciofliceni, Ghermanesti, Snagov si Santu-Floresti.
In mijlocul lacului se afla o insula unde este construita Manastirea Snagov, ctitorita in secolul al XV-lea, manastire ce adaposteste mormantul domnitorului Vlad Dracula Tepes.

vineri, 28 martie 2014

Raul Bistrita

Raul Bistrita izvoraste din Muntii Rodnei in judetul Maramures, strabate Carpatii Orientali, apoi trece prin orasele Bicaz, Piatra Neamt, Roznov, Buhusi si Bacau pentru a se varsa in Siret in apropierea Bacaului.
Cursul superior al Bistritei, amonte de confluenta cu Raul Dorna la Vatra Dornei se numeste Bistrita Aurie.
Pe cursului raului se afla si barajul Izvorul Muntelui.
Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km2.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est .
Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

„Acesta e raul care a calauzit spre Baia, spre tara pe care el era sa o intemeieze ca Domnie, pe Voevodul Bogdan, pribeagul maramuresan, vanatorul de zimbri al povestii. Aceasta e mareata cale pustie pe care a trecut unul din intemeietorii vietii noastre istorice". N. Iorga

Raurile si Lacurile Judetului Prahova

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei.
Aproape un sfert din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare.
In schimb, o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.
Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov.
Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.
Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.
Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt: Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.
Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.
Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

Despre Barca Pescarului - Descriere

Orice pescar sportiv, viitor posesor al unei ambarcatiuni, trebuie sa cunoasca cateva elemente de baza referitoare la acestea. Mentionam ca in cele ce urmeaza vom prezenta doar notiuni legate de ambarcatiunile realizate din materiale rigide. Unele dintre aceste notiuni sunt insa valabile si pentru barcile gomflabile, despre care vom vorbi intr-un material viitor.
Structurarea unei ambarcatiuni:
• Prora – partea anterioara a unei ambarcatiuni;
• Pupa – partea posterioara a unei ambarcatiuni;
• Bordaj – partile laterale ale ambarcatiunii, realizate din material lemnos, metal sau fibra de sticla;
• Carena – partea exterioara a corpului unei ambarcatiuni, situata sub linia de plutire;
• Linie de plutire – linia pana unde o ambarcatiune se scufunda in apa, la capacitatea de incarcarcare proiectata. La unele ambarcatiuni aceasta linie este marcata pe exteriorul bordajului, de catre producator;
• Etambou (oglinda) – partea posterioara (pupa) a unei ambarcatiuni, de regula dreapta si deosebit de rezistenta. De el se fixeaza carma (la barcile cu rame) sau motorul exterior (outboard motor). In cazul barcilor din fibra de sticla, oglinda este de regula intarita cu o placa metalica, pentru fixarea motorului
Din punct de vedere al formei, oglinda poate fi de doua feluri:
- oglinda inalta, nedecupata – accepta doar motor cu cizma lunga; avantaj: pot fi
folosite motoare puternice; viteza mai mare, iar valul de pupa patrunde in barca doar in situatii exceptionale;
- oglinda joasa sau decupata – accepta si motor cu cizma scurta; dezavantaj: la viteza maxima valul de pupa poate introduce apa in barca. De mentionat ca la anumite tipuri de ambarcatiuni (caiac, canoe, lotca etc.) oglinda lipseste, atat prora cat si pupa avand forma ascutita coeficient de hidrodinamicitate maxim, deplasare mai lina fara val de pupa, mai usoara si mai rapida;
• Chila – elementul principal al scheletului unei ambarcatiuni, dispusa longitudinal la fundul acesteia, constituita dintr-o „grinda” rezistenta, de care se leaga etrava (la prora), etamboul sau oglinda (la pupa) si crivacele (transversal);
• Etrava – element de rezistenta, in continuarea chilei, care inchide corpul unei ambarcatiuni la extremitatea prorei; de regula extrem de rezistent, cu ajutorul ei barca deschizandu-si drumul prin apa;
• Crivac (crivace) – piesa de rezistenta din scheletul transversal al unei ambarcatiuni, legata de chila (in partea inferioara), de care se fixeaza bordajul; in cazul lotcilor traditionale, numarul crivacelor constituie indicativul de lungime al acestora;
• Copastie – element de rezistenta, in care se fixeaza capetele superioare ale crivacelor, constituind o bordura rigida (din lemn, metal, etc.) la partea superioara a bordajului unei ambarcatiuni;
• Punte – in cazul barcilor, partea acoperita a zonei prora, de extindere variabila; in cazul barcilor din fibra de sticla, in compartimentul puntii se afla unul din flotoarele obligatorii ale barcii (o masa de spuma poliuretanica) si uneori „camera ancorei”;
• Flotabilitatea sau starea de plutire – este una din principalele calitati nautice ale unei ambarcatiuni. Reprezinta capacitatea acesteia de a pluti cu o incarcatura data si la un pescaj determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei si aceea a volumului de apa dezlocuit de partea sa imersa.
Orice ambarcatiune dispune de o flotabilitate efectiva, asigurata de volumul etans al carenei corespunzator liniei de plutire de plina incarcare şi de o rezerva de flotabilitate, asigurata de spatiul etanş al operei moarte, determinat de bordul liber si destinata sigurantei in navigatie pe ape agitate si in cazuri de inundare partiala. Rezultanta fortelor de flotabilitate are punctul de aplicatie in centrul de flotabilitate, care este centrul de carena. In cazul barcilor din fibra de sticla, rezerva de flotabilitate asigura plutirea barcii si in cazul rasturnarii acesteia, prin „flotoarele obligatorii” situate in spatiul prora, pupa si in peretele bordajului sau al carenei (cerinta obligatorie prin lege);
• Pescaj – inaltimea de la chila pana la linia de plutire a unei ambarcatiuni.
• Ruliu – oscilatie de rotatie „laterala” a unei ambarcatiuni, in jurul axei sale longitudinale;
• Babord – partea din stanga unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
• Tribord – partea din dreapta unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);

marți, 25 martie 2014

Lacul Tarnita

Lacul Tarnita este un lac de acumulare care se situeaza intre comunele Gilau, Rasca si Marisel din judetul Cluj, in apropere de Lacurile Somesul Cald si Gilau. Este una din cele mai apreciate zone turistice din judetul Cluj.
Lacul tarnita are o suprafata de cca. 215 ha si o lungime de peste 8 km si o adancime maxima de peste 70 de metri. Este alimentat de apele Vaii Somesul Cald.
Barajul Tarnita este un baraj in arc, construit in anul 1974, cu o inaltime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, avand ca principal scop producerea de energie electrica
Pentru multi locuitori din zona dar mai ales pentru locuitorii municipiului Cluj Napoca, lacul Tarnita reprezinta si un important punct de agrement, existand foarte multe cabane, vile si pensiuni pe malul lacului.
Principalele activitati desfasurate pe lac sunt pescuitul, schi-ul nautic, inotul, plimbarile cu barca sau jetski-ul. Majoritatea se desfasoara in cadru neorganizat, ca si activitati de petrecere a timpului liber. Exista si asociatii cu profil sportiv care organizeaza periodic concursuri de inot sau pescuit sportiv.
Pescuitul
Tarnita este un lac natural cu un potential foarte mare in special pentru pasionati de pescuit la rapitor. Este un lac de suflet pentru multi dintre clujenii care merg la pescuit in acesta zona. Pentru a pescui pe acest lac iti trebuie doar permis conform legislatiei.
Lacul mai are mult peste, din pacate, ca si in alte locuri, si aici s-a braconat mult, insa intr-o zi buna te poti distra la clean. Foarte mult din ceea ce se prinde este clean si biban, dar pe langa acestia intr-o zi buna poti prinde pastrav de lac, lostrita, salau, mreana si chiar scobar. Datorita golirilor repetate numarul salmonidelor din lac a scazut. Se poate pescui si ziua si noaptea.
De pe mal nu prea poti pescui. Cea mai buna solutie e barca gonflabila. Pestele se prinde la mal pescuind din barca si lansand dinspre larg spre mal. Clenii stau de obicei pe langa mal, acolo unde copacii isi intind crengile pe deasupra apei, la 30-50 cm de aceasta. In acele locuri nu te poti deplasa in lungul malului. Acolo unde te poti deplasa nu prea este peste.
La clean poti sa ai capturi frumoase, cei de 1 - 1.5 kg nefiind deloc rari. Se mai prinde biban la bucatica. S-au raportat rezultate bune la pescuitul scobarului in lacul de acumulare Tarnita in zona submontana. In apropierea barajul pot fi vazuti cleni frumosi.
Descriere acces Lacul Tarnita:
Cluj Napoca – Floresti – Gilau. Din Gilau pe DJ 107P treceti de Lacul Gilau si ajungeti la lacul Tarnita

Lacul Uzlina

Se ajunge rapid daca esti cazat in satul Uzlina. Este un lac recunoscut pentru pescarii de stiuca. Recomandarea ghidului a fost sa tatonam malul dinspre canalul lui Branza (denumire locala) si intrarea in lacul Isac. Pentru o orientare mai buna, malul stang dinspre intrarea in lacul Isac, pana la primul canal. Se poate ajunge cu masina pana la Murighiol, unde se poate parca in siguranta, de aici trebuie sa mergeti cu barca pana in zona Uzlina unde va si puteti caza la pensiunile din zona. Din Uzlina se merge cu barca pe canalul cu acelas nume pana la lac.

Judetul Tulcea

Judetul Tulcea, se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, in Dobrogea, fiind traversat de paralela 45, la vest, la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentand 3,5% din suprafata totala a Romaniei.
Judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se disting doua grupe geografice: Horstul Dobrogean, care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa si padurea) si zona umeda formata din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe, teren inca in formare.
Clima este temperat continentala cu veri calde si ierni reci, cu precipitatii reduse cantitativ, cu vanturi dominante din nord si nord-est.
Reteaua hidrogafica este dominata de Fluviul Dunarea, rauri mici ( Telita, Taita, Slava) ce se varsa fie in Dunare, fie in numeroasele lacuri de pe teritoriul judetului.
Arheologic, se constata locuirea acestui teritoriu de peste 110.000 ani, prin vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor geto-dacice si marilor constructii edilitare romane.
Administrativ, judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale , din care: Tulcea , resedinta de judet – cu o treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune.
Din punct de vedere al populatiei, conform datelor recensamantului din anul 2002, pe teritoriul judetului Tulcea convietuiesc circa 17 etnii din care 90% persone de etnie romana si 10% de alta etnie, cele mai reprezentative grupuri etnice fiind de rusi si lipoveni – 6,3% din populatia stabila, turci si tatari – 1,4%, rromi – 0,9%, greci – 0,7%. Densitatea locuitorilor /kmp este cea mai mica din tara, 30,4 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, fapt datorat suprefetei mari de apa (Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe) ce se desfasoara in judet, 3446 kmp dintr-un total de 8499 kmp. Sursa: www.info-delta.ro

Cetatea Enisala - judetul Tulcea

Cetatea de la Enisala, se numara printre monumentele de arhitectura militara de pe teritoriul Romaniei, ridicata in evul mediu care se remarca prin conceptie planimetrica, sistem de fortificatii, tehnica constructiva, elemente arhitectonice. Fortificatia a fost construita in a doua jumatate a sec. al XIV-lea de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii. Pe baza tehnicilor constructive, s-a emis ipoteza ca singurii interesati de ridicarea unei cetati situata in cadrul sistemului de fortificatii din nordul Dobrogei, orientata spre mare pentru supravegherea traficului navelor, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani castigate din comert si erau detinatorii monopolului navigatiei pe Marea Neagra.
Fortificatia de la Enisala a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele din Delta – Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurile Nistrului, Caffa in sudul Crimeei. Intre 1397-1416 cetatea de la Enisala a facut parte din sistemul defensiv al Tarii Romanesti in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci la 1419-1420, in cetate s-a instalat o garnizoana militara otomana.
Ulterior, datorita inaintarii stapanirii turcesti dincolo de gurile Dunarii pana la Cetatea Alba si Chilia (1484), si a formarii cordoanelor de nisip ce separa lacul Razim de Marea Neagra, cetatea a fost abandonata in sec al XVI-lea, pentru ca nu mai corespundea intereselor strategice si economice turcesti.
Zidurile de incinta ale cetatii se pastreaza in cea mai mare parte la o inaltime de 5-10 m si pot fi observate cu usurinta de la mari distante. Incinta de vest-sud-vest a fost construita pe marginea abrupta a promontoriului. Cetatea are forma unui trapez sau patrulater neregulat, cu latura de vest-sud-vest distrusa aproape in intregime, lunga de peste 100 m; laturile de est si de nord sunt de cca. 50 m, iar cea de sud are aproape 30 m. Zidul de incinta este gros de 1,50 m - 1,85 m, prezinta la exterior, opt turnuri de aparare cu cate trei, patru si cinci laturi
Atat zidul de incinta, cat si turnurile, sunt construite din piatra de calcar cioplita, fasonata, de forma cubica, de dimensiuni mici si mijlocii. Intrarea (pe latura de sud) se facea printr-o poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla si aparata de un bastion masiv pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei aflat pe partea de nord-est este prevazut cu turnuri patrate si triunghiulare. Dupa 1991 zidurile naruite de intemperii ale cetatii au fost restaurate, Enisala devenind un important punct turistic.
Numele cetatii nu s-a pastrat, iar denumirea actuala a satului, si implicit a monumentului, vine de la cuvantul turcesc Yeni Sale care inseamna „Sat nou”. In sec. XV cand Dobrogea a intrat sub stapanire otomana, localitatea era populata de romani. Cercetarile arheologice din punctul “La Biserica” au dus la descoperirea unui cimitir din sec. XV-XVIII atribuit acestei populatii romanesti crestine. Sursa: www.info-delta.ro

luni, 24 martie 2014

Nodul Blood

Folosit in special pentru a lega 2 tipuri de linie de dimensiuni asemantoare, nodul blood si-a gasit adepti foarte multi printre pescarii de crap. Motivul este simplu - legarea inaintasului de linia principala. Exista mai multe metode de legare, cea mai intalnita fiind explicata vizual mai jos.

Lacul Cernica

Cernica este un lac antropic amenajat pe raul Colentina. Este localizat la o distanţă de 14 km E Bucureşti, in arealul comunei Cernica. Pe malul lacului se află localităţile: Cernica si Caldararu, iar pe mai multe ostroave, legate atat intre ele, cat si de uscat, Manastirea Cernica.
Lacul Cernica este un lac cu o suprafata foarte de mare. Pe malul de langa padure pescuitul este interzis. Pescuitul pe balta Cernica este permis doar in zonele special marcate.
Specii de pesti gasite sunt : oblete, caras, platica, rosioara, somn, crap, stiuca, biban romanesc, biban soare, mai sunt si raci. Nu se poate pescui nocturn. Regimul de pescuit impus: se poate opta intre sistemul C&R (prinde si elibereaza) si sistemul retin ce prind (in limita cantitatii admise).
Cale de acces. Din Bucuresti, Pantelimon, iesirea spre centura, se face dreapta spre manastire, urmandu-se drumul spre Caldarari. Cand se iese din Cernica, se face dreapta si dupa 1 km se face iar dreapta chiar in dreptul statiei de autobuz. Drumul da in balta. Ultima portiune este drum de pamant. Drumul este bun, dar accesul pe dig este limitat.

duminică, 23 martie 2014

Barajul Valea Uzului

Cazanele Dunarii

Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la trecerea prin Munţii Carpaţi. Au o lungime de circa 9 de km. În unele locuri Dunărea se îngustează până la 230 m, îngreunând navigaţia. Fluviul este mărginit de pereţi verticali, stâncoşi. Adâncimi maxime de circa 75 m. În sectorul Cazanelor viteza de scurgere a apei depăşeşte 5 m/s.
Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) şi Veliki Strbac (Serbia).
La baza peretelui de calcar ce flanchează această porţiune a Cazanelor Mari există două cavităţi: peşterile Gura Ponicovei şi Veterani.
Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind sunt pozitionate între masivele Ciucarul Mic (România) şi Mali Strbac (Serbia).
Cazanele Dunării şi masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porţile de Fier. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat in stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 40 m - inălţime şi 25 m - lăţime.
Pescuitul in zona Cazanelor Dunarii este diferit fata de pescuitul pe Dunarea “clasica”.
Adancimea apei este foarte mare in zona respectiva iar curentul este pe masura. Recomandat sa se foloseasca plumbi grei, ace mari si fire groase. Ca specii de pesti cele mai intalnite ar fi somnul, intalnit cel mai des, dar si crapul. Ca momeala, pentru somn, ar fi rama neagra, mate de macrou sau ficat imputit, iar pentru crap cel mai eficient ar fi patratica de mamaliga cat mai mare.
Un loc de pescuit interesant ar fi in fata orasului Orsova este o intinsura mare de apa, unde se gaseste somnul. De tinut minte ca in aceasta zona a Cazanelor Dunarii este bine de folosit fire cat mai groase si ace maricele, pentru ca este o zona cu peste ceva mai mare.
Cum se ajunge in Cazane:
1. cu autoturismul, de la Orsova (aproximativ 20 km de Drobeta Turnu-Severin) se merge pe drumul spre Moldova Noua. Trecem prin Ieselnita, Dubova. In total, aproape 25 km.
2. cu vaporul din Orsova.

Lacul Trei Ape

Lacul Trei Ape (lac de acumulare, lac antropic), se afla la 37 KM de Resita, in depresiunea Garana, la o altitudine de aproximativ 835m, pe o intindere 53 de hectare. Zona este ideala pentru popasuri, drumetii, de cateva ore, pe trasee bine marcate si sigure. Pe perioada verii se poate sta cu cortul, fiind zone special amenajate pentru campare, iar in perioada iernii, datorita climatului montan, se poate schia.
Lacul de acumulare Trei Ape are o suprafaţa de 45 ha şi se află la confluenţa a trei pâraie, iar aici se poate practica înotul, pescuitul. Pentru cazare la Lacul Trei Ape, exista cateva cabane, casute, pensiuni si un hotel, in statiunea turistica cu acelasi nume. Drumul este relativ bun pana la lac, cu mici serpentine. Zona nu este foarte aglomerata, astfel va puteti bucura de liniste. Pentru pescuitul recreativ sportiv se gasesc urmatoarele specii de pesti: salau, caras, pastrav, create, clean. Pescuitul se poate desfasura pe baza de permis de pescuit. Din orasul Resita se merge cu masina pe un drum asfaltat (destul de bun), 37 km, trecand prin localitatile Secu, Valiug, Brebu Nou si Garana. Lacul Trei Ape se afla in arealul comunei Brebu Nou, fiind foarte usor de zarit din drum. Lacul Trei Ape s-a format prin construirea barajului care a fost asezat in calea a trei pâraie: Brebu, Grădiştea şi Semenic.
Acest lac este considerat izvorul raului Timis, care incepe sa curga de la deversorul barajului. Pe malul lacului Trei Ape a fost construit complexul turistic Statiunea Trei Ape unde se gasesc un hotel de 3 stele, unul de 2 stele, mai multe bungalow-uri, un restaurant cu terasa, un bar in aer liber, parcare, pontoane, debarcader si locuri de plaja. Lacul de acumulare ofera conditii excelente pentru sporturile nautice. Daca nu veniti cu ambarcatiulnile proprii puteti inchiria hidrobiciclete sau barci. In perioadele mai reci se pot face drumetii pe trasee bine marcate sau se pot vizita localitatile Garana si Brebu Nou locuite candva de etnici germani. In prezent majoritatea caselor au fost cumparate si transformate in case de vacanta sau pensiuni, dar aspectul si specificul caselor nemtesti s-a pastrat. In apropiere se gaseste si tabara de sculptura de la Garana, iar la 10 km se afla Statiunea Semenic.
Cale de acces. Resita – Slatina Tmis (DJ 582). Din Resita se merge spre Semenic. Se trece prin localitatile Valiug, Garana. Dupa aproximativ 2 km de la iesirea din Garana se ajunge la coada lacului.

Balta Valter Maracineanu - Giurgiu



Balta Valter Maracineanu este populata cu crap romanesc, fitofag si caras. Peisajul este foarte frumos, balta se afla intre dealuri si vai intinse. Localizare: Localitatea Valter Maracineanu din judetul Giurgiu la 37 km de Bucuresti. Specii de pesti intalnite: caras, crap, fitofag.

Regulament balta Valter Maracineanu:

  • Taxa este de: 60 Ron / 12 h
  • Se pot retine 10 kg de peste

  • Nr de lansete/undite = 5.

Cale de acces.
Porniti pe  soseaua Bucuresti-Alexandria si urmariti ruta Bragadiru – Cornetu – Mihailesti – Stalpu. La 2.5km dupa localitatea  Stalpu o luati spre stanga la indicator, spre Valter Maracineanu iar la 1.5km dreapta prin sat ajungeti pe balta.

sâmbătă, 22 martie 2014

Nodul Knotless

Nodul pescaresc Knotless este un nod folosit pentru formarea rigurilor (monturi pentru boiles) ce se foloseste in special la pescuitul crapului. Acest nod s-a dovedit a avea un succes in randul pescarilor mai ales cand vine vorba de legarea firelor textile.

Pescar din frageda pruncie!


Iazul "La Strainasi" - Judetul Iasi

Din data 14 iulie s-a deschis cel mai nou iaz din judetul Iasi denumit “La Strainasi” la aproximativ 28 km de municipiul Iasi, la jumatatea distantei dintre orasul Podu Iloaiei si comuna Popesti pe DJ 282 D pe partea dreapta. Iazul are o suprafata de 1 hectar cu o adancime minima de 1m si maxima de 3,5-4 m.
Este amenajat cu pontoane, umbrele, foisoare, gratare, cosuri de gunoi, WC, cherhana, cabana etc. Balta a fost populata in 2012 cu crap (romanesc, oglinda, topless) cu greutate intre 800g si 3 kg.
La baza sportiva veti putea gasi echipament pentru protejarea pestelui si pentru manipularea cat mai in siguranta a capturii: saltele de receptie, cantar, sac de cantarire si spray antiseptic.
Baza detine o cabana, cherhana si bar unde se pot servi bauturi alcoolice si nonalcoolice, preparate din peste la gratar/ceaun, miel/tap/vitel la protap. Produse eco- lactate, legume, fructe etc.
Se pot organiza pentru firme/grupuri concursuri de pescuit in regim C&R, pachete personalizate de team-building in functie de numarul de persoane si preferintele participantilor.
Taxa de pescuit sportive: 50 lei pentru 12 ore C&R sau 100 lei pentru 12 ore cu retinerea a 5 KG de peste.
Se ofera si un sistem de abonamente:
Abonament “Standard 5kg ” include: 10 partide de pescuit = 800 ron (netransmisibil);
Abonament “Standard C&R” include: 10 partide de pescuit = 400 ron (netransmisibil);
Regulament Iaz “La Strainasi” comuna Popesti, judetul Iasi.
1. Pe Iazul “La Strainasi” se poate practica pescuitul sportiv.
2. Inainte de instalarea pe locul de pescuit pescarul va consulta prezentul regulament si va achita taxa corespunzatoare pentru pescuit numai in cazul in care este de acord cu aceste reguli !
3. Pescarul care va fi gasit ca nu respecta unul din punctele de mai jos, va fi scos imediat de pe bazin, primind interdicitie pe balta.
4. Toate autovehiculele, fara exceptie, se parcheaza obligatoriu in parcarea special amenajata pe partea dreapta a drumului judetean (DJ 282D).
5. Sotia sau copilul (varsta maxim 15 ani) pescarului, au dreptul sa pescuiasca cu o undita sau o lanseta, dar numai in dreptul standului pe care il ocupa pescarul.
6. Pe toata durata partidei de pescuit personalul amenajarii piscicole are dreptul sa controleze si sa cantareasca pestele capturat de pescari !
7. Pescarul poate sa pescuiasca cu maxim 2 scule (lansete sau undite), dotate obligatoriu cu 1 singur carlig si plumb sau naditor pierdut (posibilitatea eliberarii plumbului sau naditorului, in cazul ruperii firului principal)!
8. Fiecare pescar este obligat sa se aseze numai in dreptul locului marcat si numerotat pentru pescuit!
9. Surplusul de crap se elibereaza imediat sau poate fi cumparat la pretul de 18 ron/kg. Este interzisa retinerea mai multor exemplare de crap mai mult timp in juvelnic in cazul in care pescarul nu intentioneaza achizitionarea lui, evitandu-se astfel desolzarea si ranirea pestilor. Deasemenea este interzisa retinerea pestilor pe mal in cazul in care nu se intentioneaza achizitionarea lor. Manipularea pestilor capturati se va face cu grija, evitandu-se apucarea lor de zona branhiilor. In caz contrar, daca paznicul constata ca viata pestelui a fost pusa in pericol sau sanatatea lui a fost grav periclitata, pescarul va fi obligat sa plateasca contravaloarea pestelui.
10. Este strict interzisa punerea pestilor in acelasi juvelnic de catre 2 sau mai multi pescari, precum si cedarea pestilor prinsi de catre un pescar la alti pescari!
11. Pescarul nu are voie sa schimbe pestele, pe care l-a retinut si care a fost pastrat in juvelnic, cu altul prins ulterior.
12. Insotitorul nu are voie sa se atinga de sculele pescarului, in afara de minciog.
13. Fiecare pescar va trebui sa fie dotat obligatoriu cu saltea de primire, spray dezinfectant (cel care nu are asa ceva, poate cere si primi de la paznicul iazului)
14. Crapul sub 1 kg se elibereaza.
15. Pescuit = 12 ore (pescuit de zi) poate fi practicat numai in timpul zilei intre orele 06.00 – 18.00.
16. Pescarul este obligat sa anunte administratia lacului daca doreste sa paraseasca lacul mai devreme de orele 18.00 , indiferent pentru ce problema aparuta si se va supune orcarui control din partea administratiei pentru bagajul pe care-l are. Pescarul care paraseste lacul mai devreme de orele 18.00 , fara sa anunte administratia lacului indiferent de justificare nu va mai avea acces pe lac si drept de pescuit!
17. Pe acest bazin sunt interzise manelele, injuriile, chefurile si oricare alte activitati care pot deranja ceilalti pescari aflati pe balta. Pescarul poate face un gratar sau sa bea o bere, dar sa o faca in asa fel incit sa nu deranjeze pe ceilalti pescari. Este strict interzis focul deschis direct pe sol ci numai in spatiile special amenajate.
18. Pentru pescuitul de noapte, pescarul trebuie sa obtina aprobare de la administratorul baltii.
19. Atat pescarii cat si insotitorii lor sunt rugati sa pastreze curatenia la locul de pescuit.
20. Regulamentul de pescuit va fi inmanat pescarului odata cu bonul, iar acesta va semna de luare la cunostinta.

vineri, 21 martie 2014

Morun la Sfantu Gheorghe, Delta Dunarii

Foto din arhiva: Eduard Acsente

Balta Nana - Calarasi



Balta Nana are 17 ha de luciu de apa cu multe salcii pe margine, locuri destule de pescuit, loc de campare, gratar, curent electric. Drumul de acces este foarte bun se iese si in caz de ploaie. Balta Nana a fost despartita printr-un gard metalic (1/3 din suprafata) unde s-a creat un bazin nou populat cu crap si cteno(4-12 kg) unde este o alta taxa: 100RON/12 ore/4 scule de pescuit cantitate retinuta 5 kg crap/cten (carasul si alte specii nu au limita).Nu se retin capturile de crap sub 1 kg. Telefon Contact: 0765.719.987.
Regulament balta Nana:

  • taxa balta 1 este de 50 Ron/12h si 100 Ron/24h
  •  taxa balta 2 este de 100 Ron/12h 
  •  se pescuieste cu maxim 4 scule
  •  nu se pot retine exemplare de crap sub 1 kg 
  •  se pot retine maxim 5 kg de crap/cteno, carasul si alte specii nu au limita

Cale de acces.
Din Bucuresti (sud DN 4 spre oltenita) mergeti spre Popesti Leordeni – Frumusani – Gruiu – Budesti – Negoiesti – Soldanu (stanga spre Calarasi) – Luica (stanga spre Nana) / Nana (inainte de intrarea in comuna exista un indicatorul , indicatorul este situat pe un plop pe marginea soselei pe partea dreapta. 

Caricatura: Sonarul Perfect! :)


Balta Chiroiu 4 - Ialomita

Balta Chiroiu 4 face parte din salba de lacuri a Vaii Colceagului, alimentata cu apa din acumularea Dridu. Balta Chiroi 4 are o suprafata de 26 ha si un perimetru de 8 km. Adancimea baltii varieaza intre 1,5 m si 3,5 m, iar in unele locuri apa are adancimea si de 5 m. Balta Chiroiu 4 a fost deschisa de curand pescuitului sportiv, in intervalul 2005-2009 fiind inchisa pentru lucrari de amenajare. Pe balta Chiroiu 4 sunt construite 6 pontoane incapatoare dotate cu casute pentru 2 pescari.

Regulament balta Chioroiu 4

A. Pescuit la crap

  • Se pescuieste cu maxim 4 lansete de pescar/post 
  •  Se poate pescui in echipa de 2, dar pe un singur post 
  •  Este interzis pescuitul la rapitor, capturile accidentale se elibereaza imediat
  •  Plantatul cu navomodele sau barca este permis fara taxa suplimentara 
  •  Este interzisa nadirea cu seminte, cereale sau alune in stare uscata
  •  Se pescuieste exclusiv cu un singur carlig, cu momeala pe fir de par si fara inaintas 
  •  Pescarii trebuie sa fie dotati cu saltea de primire, spray dezinfectant
  •  In standurile din zona de protectie in care cuibaresc pasarile, accesul se face cu barca, cu ajutorul personalului baltii 
  •  Inaintea venirii pe balta se face rezervare telefonica
  •  Pentru pescuitul de noapte este obligatorie o recomandare din partea unui club sau a unei persoane “cunoscute” administratiei lacului 
  •  Contra sumei de 20 ron pescarul poate pescui la undita  si retine 5kg caras
Taxe pescuit la crap:

  • 30 ron / 12 ore –exclusiv ziua – pescuit C&R
  •  50 ron / 24 ore – recomandare – pescuit C&R 
  •  80 ron 12 ore – exclusiv ziua – pescuit cu retinere 5 kg crap, ten
  •  40 ron /24 ore –membrii clubului Green Lake 
  •  Sunt disponibile 10 abonamente anuale cu nr. nelimitat de partide – 400  €
  •  se permite plantatul doar cu navomodelul contra sumei de 20 ron
B. Pescuit la undita

  • Se pescuieste cu maxim 3 undite, cu un carlig pe linie
  •  Se poate pescui doar de pe mal – este interzisa intrarea in apa 
  •  Este interzisa folosirea firelor textile
  •  Capturile de stiuca si salau prinse accidental se elibereaza imediat 
  •  Pescuitul este interzis pe timp de noapte
  •  Taxa este de 30 RON, iar pescarul poate retine 10 kg de caras si albitura.
C. Spinning
Pe balta se intra numai pe langa biserica iar masinile vor fi parcate la intrarea pe balta la cabana.
Se pescuieste din barca sau de pe mal. Sunt permise motoarele electrice. Se pot retine 4 kg de peste (stiuca salau), ce depaseste se poate achizitiona contra 15 ron/kg. Capturile ce depasesc 4 kg se elibereaza. Este interzis pescuitul stationar cu pestisor. Taxa este de: 30 ron pe zi + 10 ron pt pescuitul din barca

Cale de acces. 
Aveti 2 variante ca sa ajungeti din Bucuresti la balta Chiroiu 4:
Mergeti din Bucuresti spre Urziceni (E60) pana la Movilita unde aproape de iesirea din localitatea faceti dreapta in dreptul unei cruci de piatra si mai mergeti inca 5 km pana in Rosiori si inca 3 km pana in comuna comuna Chiroiu-Pamanteni. Inainte de intrarea in comuna faceti stanga, treceti podul si mergeti tot inainte, balta Chiroiu 4 este a 2-ua balta pe partea stanga.
Mergeti din Bucuresti pe drumul vechi spre mare prin Pantelimon, Branesti, Islaz, apoi stanga spre Belciugatele si tot inainte pe drumul principal spre Candeasca, Mariuta, Dragoesti, Chiroiu-Pamanteni.



Sortarea pestelui la cherhanaua din Sfantu Gheorghe, imagine de odinioara din Delta Dunarii

Foto din arhiva: Eduard Acsente

Pescuitul Stiucii cu plumb pe fund

Pescuitul stiucii pe fund cu plumb greu, este folosit in spatii deschise unde avem adancimi mai mari de 2 m, in gropi, sau cand vrem sa aruncam la distanta. Flotorul va mentine pestisorul deasupra fundului nelasind pestisorul sa se ascunda in ierburile sau pietrele de pe fund.
Noutatea este mica bucata de cauciuc de 5 per 5 mm, care se infige in varful carligului fixandu-l bine. Pestisorul nu mai poate sa scape din carlig.
La montura cu doua carlige in serie, al doilea carlig este cu ochet, si fixat pe fir cu sarma de cupru de 0,5 mm . Este folosit pentru pestisori robusti mai mari de 15 cm. Carligele sunt nr. 1/0, 2/0, Introduceti o bucatica de cauciuc pe fiecare carlig pentru fixare.
La montajul cu ancora firul este tras pe sub pielea pestelui impreuna cu tija ancorei, si doar unul din brate intra in pestisor.. La pescuitul cu plumb greu pe Dunare folosim montajul cu margica si agrafa intre doua alice. Struna din kevlar are un flotor rosu langa paleta carligului. Plumbul este plat intre 60-120 g.

Lacul Sacalaia

Lacul Sacalaia este supranumit si “Lacul Stiucilor” datorita numeroaselor exemplare de stiuci mari. Lacul Sacalaia este rezervatie naturala. Datorita vegetatiei dese nu se poate pescui de pe mal ci doar din barca. Toamna cand se degaja sulful de pe fundul baltii fenomen care tine cateva zile, pescuitul este interzis. Apa este destul de adanca, chiar si la mal iar adancimea maxima este de 18m.
Pescuitul este gratuit pentru toti cei care au permis de pescuit vizat pe anul in curs, pentru cei care nu au permis de pescuit se va achita o taxa/zi, nu se pot retine exemplarele de stiuca prinse. Specii de pesti intalnite: biban, stiuca.
Cale de acces. Lacul Sacalaia se afla in Judetul Cluj la aproximativ 65 de km de Cluj-Napoca. Din Cluj mergi pe drumul spre Dej pana in Gherla (E576), dupa centru mergeti la drepta catre localitatea Nicula cca. 2km (109D). Dupa ce treceti de Nicula o sa vedeti lacul Sacalaia pe partea drepta.

Influenta ploii si a vantului in pescuitul crapului

Multi pescari s-au intrebat de ce dupa o ploaie buna de vara crapul mananca nebuneste mai bine ca oricand. In general este o intrebare pe care si-o pun multi pescari si anume cum influenteaza ploaia regimul alimentar al pestilor.
Se stie ca ploaia afecteaza considerabil comportamentul crapului pentru ca modifica atat caracteristicile fizice cat si chimice ale apei. Una din beneficiile cele mai importante ale ploii (in oricare anotimp) este efectul chimic al apei si anume cresterea nivelului de oxigen in volumul global de apa sau cel putin in stratul superior al apei. In alte cuvinte o apa foarte bine oxigenata stimuleaza pozitiv apetitul crapului si lungeste considerabil timpul ce il dedica pentru hranire.
In lunile calde din vara ploaia rapida nu face altceva decat sa urce temperatura apei iar rezultatul va fi foarte pozitiv. Dupa o furtuna de vara romaneasca in care cade o cantitate considerabila de apa crapii devin foarte activi si se hranesc intr-un mod foarte agresiv. In lunile reci ale toamnei si inceputul iernii ploaia care de obicei este indelungata poate duce la scaderea accentuata a temperaturi apei ceea ce va avea ca rezultat diminuarea apetitului de hranire.
O alta modificare chimica importanta a apei in urma unei ploi este schimbarea ph-ului apei. In termeni simpli acesta reprezinta aciditatea unei substante si este determinata de numarul de ioni de hidrogen intr-o substanta. Ph-ul apei poate varia intre 0 si 14. Cand ph-ul apei este mai mic de 7 avem o apa acida iar cand acesta depaseste 7 putem zice ca avem o apa alcalina. O apa neutra este considerata cea care are ph-ul 7.
Ph-ul apei din mediul acvatic se invarte in jurul acestei cifre ce reprezinta neutralitatea. Crapul se adapteaza la ph-ul apei dar nivelul optim este cand ph-ul este 7. Ploaia normala este acida in jurul cifrei de 5,5 insa poluatia din aer o face mult mai acida. Daca ph-ul apei scade brusc sub 5 activitatea normala a crapului va fi afectata iar acesta nu se va mai alimenta.
Ploaia vine aproape intodeauna insotita de vant iar acesta are o mare influenta in comportamentul alimentar al crapului. Indiferent din ce parte vine vantul va oxigena suprafata apei ceea ce este foarte favorabil in excitarea apetitului la crap. Cand vantul bate spre noi valurile formate de acesta cand ating malul se scufunda formand un curent de apa ce se va indrepta in sens invers adica spre mijlocul lacului.De aceasta forma aromele nadei noastre va strabate distante mai mari atragand mult mai repede atentia crapului.Curentii aflati la suprafata produsi de vant va atrage pe apa foarte multe insecte si seminte ce fac parte din dieta crapului:cu cat vantul va fi mai mare cu atat acesta va aduce mai multe insecte si seminte si va oxigena mai multa apa.
La sfarsitul verii oxigenul in apa este mult mai rar si din acest motiv crapul va cauta malurile in care vantul bate cu mai mare frecventa.
In perioadele de vant datorita miscari nada va strabate distante mai mari intr-un interval mai scurt de timp.
Atentie la furtuni acestea sunt insotite de descarcari electrice iar majoritatea pescarilor detin bete de carbon iar acest material este un bun conductor electric atragand electricitatea. In cazul ca suntem surprinsi de o furtuna recomandabil este sa strangem betele sa le asezam la o distanta sigura de noi eventual acoperite cu un material/panza etc.
Rezumand un pic putem spune ca nu totdeauna ploaia inseamna ca trebuie sa stam in casa si sa lasam pescuitul pentru zilele in care soarele isi face mai des aparitia. Cu echipamentul adecvat (haine impermeabile, cizme sau bacanci) impotriva ploii putem avea parte de cele mai bune rezultate si de ce nu de capturi record exact in aceste zile ploioase.

joi, 20 martie 2014

Boabe de porumb

Porumbul nou, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie, anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, la platica sau pentru alte specii de pesti pasnici, fiind nelipsit la pescuitul crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. Exista mai multe moduri de fixare a boabelor de porumb in ac, cea mai eficienta fiind cea numita "la fir de par".
Porumbul folosit ca momeala se poate folosi ca atare, uscat sau inmuiat in apa cu 48 de ore inainte de partida de pescuit. Trebuie remarcat ca acest tip de momeala nu da rezultate bune decat in cazul crapilor mari, care detin o dentitie solida. In cazul exemplarelor mai mici de crap, porumbul uscat nu este recomandat, preferandu-se mamaliga, porumbul crud (de lapte) sau porumbul fiert/conservat. Conservele de porumb special pentru pescuit sunt insa relativ scumpe. Acestea pot avea arome de anason (cu cele mai bune rezultate), de miere, de scoica, de vanilie, de ciocolata etc. La nevoie se pot folosi conservele de porumb comestibile. Acestea contin diverse arome, conservant ... si par a suplini cu succes conservele speciale pentru pescuit.
Iata in continuare si cateva retete verificate, cu ajutorul carora ne putem constitui singuri rezervele necesare de porumb pentru pescuit:
1. Porumb de lapte - acesta se poate procura incepand cu sfarsitul lunii iulie, pana la inceputul lunii septembrie. In aceasta perioada putem folosi porumb proaspat cu rezultatele cele mai bune. Dupa caz, boabele se pot lasa 24-48 de ore in apa cu diverse arome (anason, miere, vanilie) dupa care se pot folosi direct;
2. Porumb congelat - este cea mai la indemana metoda de conservare a porumbului de la un an la altul. In acest caz se curata porumbul proaspat, crud, fara sa spargem boaba, dupa care acesta se pune in mai multe pungi mai mici (portii care ajung pentru o partida de pescuit) si se congeleaza. Pe tot parcursul anului boabele se pot folosi cu rezultate deosebit de bune. Observatie: boabele decongelate nu mai pot fi recongelate a doua oara pentru ca se strica; deci, vom avea grija sa luam la noi doar cantitatea de porumb de care avem nevoie intr-o partida de pescuit, cu toleranta de rigoare.
3. Porumb conservat - se curata porumbul crud (de lapte) fara sa-i spargem boaba si se pune in borcane de 200-250 g, dupa care punem apa pana acoperim porumbul complet. In functie de preferinte se adauga si arome: miere, vanilie, boabe de anason (20-30 boabe) etc. Dupa aceea se capsuleaza borcanele cu capace. Cel mai bine este sa folosim borcanele cu capace pe filet. Borcanele se pun intr-un vas cu apa (un fel de cratita mai mare, joasa) si punem apa pana le acoperim in proportie de 75-80 % ; apoi le punem sa fiarba la foc moderat. In timpul fierberii vom acoperi borcanele cu o carpa umeda pentru a le mentine in aburi fierbinti. Procesul de fierbere dureaza cam 60-90 min (valorile mici pentru porumb foarte crud).
4. Porumb fiert si conservat - daca am pierdut ocazia sa ne facem conserve cand inca se gasea porumbul crud nu ne ramane decat sa fierbem porumbul uscat intr-o oala sub presiune timp de cca. 40 -60 min. la foc normal, dupa care folosim tehnologia descrisa la punctul 3.
Utilizand metodele descrise mai sus vom fi siguri ca pe tot timpul anului vom avea propriile noastre rezerve de porumb pentru nada sau momeala, la costuri rezonabile. Retetele sunt verificate, cu precizarea ca timpii de fierbere la pct. 4) pot fi usor diferiti in functie si de soiul de porumb disponibil, de gradul sau de uscare.

Iarna la Pescuit :)


Nisetru in Delta Dunarii la Sfantu Gheorghe - fotografie de odinioara!

Foto din arhiva: Eduard Acsente

Guvidul de Mare

Aceasta specie traieste numai in Marea Neagra si in Marea Azov, precum si in lagunele si lacurile litorale din jurul celor doua mari. Este o specie endemica, relicta pontocaspica. In apele noastre se gaseste de-a lungul intregului litoral marin si in lacurile Razelm si Siutghiol, unde patrunde din mare.
Guvidul de mare are corpul alungit si cilindric in partea anterioara si comprimat lateral in cea posterioara, acoperit cu solzi ctenoizi. Capul este mare, putin comprimat dorso-ventral, cu o gura mare, terminala, putin oblica, cu buzele groase si carnoase. Cele doua inotatoare dorsale sunt concrescute la baza. Ventuza ventrala este de lungime variabila. Solzii acopera pieptul si istmul pestelui.
Mediul acvatic ambiant are o mare influenta asupra coloritului pestelui, astfel incat acesta este foarte variat in cazul respectivei specii. Partea superioara a dorsalei si a capului este de culoare intunecata, de multe ori de un brun-ocru sau brun negricios, cu multe pete inchise, de forma variata si neregulata. Pe opercule si bot prezinta multe pete si marmoratii. Partea ventrala a pestelui este cenusiu deschisa. Acest colorit de baza variaza in multe nuante, in functie de mediul acvatic. Dorsalele sunt cenusii, cu dungi longitudinale negre intrerupte. Anala, caudala si pectoralele au pete mai intunecate sau mai deschise la culoare, nu insa si inotatoarea ventrala.
Lungimea obisnuita este de 20 cm, dar atinge si 24 cm, in Marea Azov s-au semnalat si exemplare de 28 cm.
Guvidul de mare este o specie marina care intra si in lacurile salmastre, dar niciodata nu s-a semnalat in ape dulci, in Marea Neagra traieste pe fundul pietros, unde se hraneste cu crabi, creveti, amfipode, uneori si cu puiet de peste de alte specii. Consuma si scoici mici, culese din zona pietrisului unde traieste. Are carne gustoasa, motiv pentru care este un peste cautat. Uneltele si metodele de pescuit sunt comune cu cele practicate in cazul hanosului.

Pescuitul Pastravului Indigen

Datele statistice din intreaga lume atesta ca pastravul indigen are cei mai multi adepti in randurile pescarilor sportivi. Explicatia este relativ simpla: capturarea "fair-play" a acestui "cavaler" al raurilor montane constituie scoala cea mai inalta a pescuitului sportiv. Potrivit unei zicale englezesti de larga raspandire, pescuitul pastravului este de trei ori mai frumos decat al altor pesti deoarece: pestele este frumos, modul de capturare este frumos, ca si peisajul in care se desfasoara pescuitul.
Metoda corecta de prindere a pastravului indigen este pescuitul cu ajutorul mustei artificiale, care se potriveste foarte bine cu nobletea pestelui. Daca intelegem aceasta, putem considera toate celelalte metode drept neetice, grosolane si chiar daunatoare. Unii localnici si lucratori din exploatarile forestiere au provocat mari daune populatiei de pastravi din unele rauri prin zagazuirea si schimbarea cursului apei, prinzand apoi cu mana pastravii ramasi neajutorati in vechea albie uscata. Tot o metoda barbara de vanare a pastravului este si prinderea sa cu sulite sau furci, pe timp de noapte, la lumina tortelor ori a reflectoarelor sau cu ajutorul curentului electric. Prinderea pastravului cu mana pe sub pietrele sau stancile din rauri constituie de asemenea o metoda nesportiva. Utilizarea tuturor acestor metode este interzisa prin lege, iar contravenientii sunt amendati sau pedepsiti prin privatiune de libertate conform legii pescuitului.
De asemenea, legea pedepseste aspru si pe cei ce aseaza cosuri impletite din nuiele, plase sau alte mijloace asemanatoare in apele de sub cascade sau de sub morile cladite pe cursul raurilor montane. Pescuitul tuturor peatilor, deci si al pastravului indigen, cu ajutorul substantelor chimice, al narcoticelor sau al materialelor explozive este si el strict interzis prin lege. Toti pescarii sportivi si toti iubitorii naturii au datoria sa avertizeze imediat forurile competente ori de cate ori sunt martori cand distrugatori iresponsabili ai naturii nimicesc prin metode nepermise pastravul indigen, acest tezaur al apelor montane.
Pescuitul acestei specii este permis numai cu ajutorul unei singure undite, tinuta exclusiv in mana. Este interzisa utilizarea simultana a doua sau mai multe undite. Este interzisa de asemenea si asezarea unditei, cu carligul in apa, pe mal sau pe pietrele din imprejurimile malului. Ca si la celelalte specii, pescuitul pastravului indigen este permis numai ziua, incepand cu rasaritul soarelui si pana la apus.
In legatura cu echipamentul pescarului sportiv care da la pastrav, trebuie sa mentionam aici ca este de preferat ca intregul sau echipament sa fie cit mai usor, iar varga, mulineta si firul sa constituie impreuna un tot unitar armonios constituit. Numai asa se poate concepe capturarea, obosirea acestui peste gustos, nemaivorbind de oboseala pe care o provoaca aruncarile repetate.
Rezultatele cele mai frumoase le poate obtine acel pescar sportiv care cunoaste perfect, in amanunt, toate caracteristicile cursului de apa respectiv. Pastravul indigen, mai ales exemplarele mai batrane si mai experimentate, are locurile lui preferate, de regula permanente, locuri pe care pescarul sportiv trebuie sa le descopere. Portiunile de apa din jurul bolovanilor, stancilor mai mari, unde raul curge mai linistit, locurile mai adanci, unde de asemenea apele parca isi incetinesc usor curgerea, iata locurile cautate cu predilectie de pastravi. Cand vremea este insorita, apropindu-ne cu grija de asemenea locuri, putem vedea adesea cate un exemplar mai mare de pastrav indigen care pluteste pe loc, aproape nemiscat, in asteptarea prazii aduse de apele raului. Capturarea unor astfel de exemplare mari necesita o mare rabdare si o foarte buna pregatire de specialitate, intrucat orice gest iute, nechibzuit, fie cat de neinsemnat, sperie imediat acest peste extrem de precaut.
Pe vreme insorita se poate incerca metoda cu musca "uscata", prin care se lasa musca artificiala sa pluteasca putin pe suprafata apei, oferind-o pastravului ca si cum ar fi o insecta cazuta in apa (tantar, molie, libelula, viespe, musculita etc.). Daca pestii sunt infometati, captura poate fi destul de bogata, mai ales in iunie-iulie, perioada in care o specie de fluturasi fumurii de 2,5-3 cm obisnuiesc sa roiasca deasupra raurilor cu pastravi. Luna august ofera deja rezultate mai putin spectaculoase cu aceasta metoda, probabil din cauza scaderii temperaturii apei.
Metoda "umeda" cu musca artificiala da rezultate frumoase mai ales in zilele innorate, cu vant, imediat inainte si dupa ploaie, dupa-amiaza tarziu, pe inserate, in cazul utilizarii acestei metode, pe struna se leaga o musca artificiala, iar pe cele doua strune auxiliare altele doua. Prin miscarea usoara a acestora, imitand insectele cazute in apa, fara viata deja, provocam pastravul sa muste. Secretul reusitei consta si aici din conducerea cat mai naturala a momelii prin apa, lasarea sa in adanc si ridicarea, dirijarea dupa cateva clipe de nemiscare spre stanga sau dreapta. Este absolut necesar ca momeala sa nu fie miscata niciodata cu o viteza superioara vitezei de curgere a raului. In cazul metodei umede, faptul ca pestele a muscat se observa prin intinderea gutei, pe cand la metoda uscata acest lucru poate fi sesizat privind cu atentie musca artificiala. Atat pentru metoda umeda, cat si pentru cea uscata, astazi se fabrica muste "fantezi", care nu seamana cu nici o insecta din natura. Meritul lor este acela de a incita pastravii prin coloritul bizar, prin forma neobisnuita si aripioarele oarecum iesite din comun.
Cei mai multi pescari sportivi experimentati, odata ajunsi la fata locului, scutura mai intai tufele din apropierea malului pentru a vedea ce fel de insecte isi iau zborul de acolo. Apoi utilizeaza ei insisi musca artificiala care prezinta cea mai mare asemanare cu acestea. De cele mai multe ori metoda da rezultate, insa exista imprejurari in care roadele se obtin tocmai cu musca artificiala cu forma si coloritul total diferite de insectele naturale respective. Pe de alta parte, se poate intampla ca, in ciuda unui intreg arsenal de muste artificiale oferite pastravului, sa nu reusim sa-l provocam nicicum la atac. In aceste cazuri, pestele este cel mai probabil satul sau cine stie ce alt capriciu il determina sa ramana pasiv.
Aruncarea trebuie efectuata de asa maniera incat numai momeala sa atinga suprafata apei, nu si guta. In caz contrar, in momentul impactului cu apa, guta cu momeala emit un zgomot oarecum asemanator pocnetului de bici, ceea ce sperie imediat pestele si deterioreaza si musca artificiala. Daca pastravul se arunca avid asupra momelii care atinge suprafata apei, trebuie sa intepam imediat, scurt si iute carligul. Dupa aceasta urmeaza obosirea pestelui. Cand pescarul se afla pe malul apei, este indicat ca obosirea pastravului sa coincida cu dirijarea treptata catre mal. Minciogul trebuie indreptat totdeauna dinspre capul pastravului prins. Daca in clipa in care momeala a atins suprafata apei pastravul nu a muscat, nu trebuie sa ne pierdem sperantele, intrucat dupa cum am mai spus pescuitul pastravului consta dintr-un sir aproape interminabil de aruncari repetate, intre timp putem sa schimbam locul, observand cu atentie locurile cu vartejuri mai mari, locurile cu ape mai linistite etc.
Experienta a demonstrat ca pastravii mari, musca rareori la muste artificiale, deci trag cu precadere spre o prada mai substantiala, in cazul de fata lingura metalica, blinkerul sau voblerele mici. Pescarii sportivi din unele tari utilizeaza in aceste cazuri boisteanul, un peste mic care constituie hrana preferata a pastravilor mari. Aceasta momeala este fixata pe carligul numarul 3, cu coada lunga, trecut mai intai prin coada boisteanului si introdus din nou in corpul momelii mai sus, in directia capului (conform lungimii cirligului). Undita este de 2,70 m iar guta de obicei de 0,30, cea de 0,20 fiind utilizata mai rar.
O alta metoda folosita in apele care abunda in pastrav este cea de prindere cu voblerul, lingura, sau cu ajutorul combinatiei lingura-musca artificiala. Lingura este fixata pe struna fara a se utiliza vartejul, intrucat atentia pastravului ar fi atrasa de acesta si nu de lingura in sine; pastravul mare musca cu putere lingura. Imediat dupa agatarea carligului trebuie sa inceapa obosirea lui, preferabil prin dirijarea spre ape mai domoale si lipsite de obstacole. Cu lingura si voblerul se obtin rezultate deosebite in lacurile montane naturale sau baraje.
Unele tratate de specialitate straine amintesc si asa numita metoda de pescuire "prin pipaire" a pastravului, care are ca scop capturarea exemplarelor mai mari prin fixarea unei lacuste, a unei viespi sau a unui fluture pe carligul de 7-10. Carligul astfel prevazut cu momeala naturala nu este aruncat departe si nici plutit pe suprafata apei, ci este lasat sa cada in repetate randuri pe suprafata apei "pipaind-o", in timp ce pescarul sta la mal, ascuns printre tufe. Metoda prin pipaire se poate practica eficient indeosebi acolo unde, pe malul raului, se afla o bogata vegetatie, tufe, multi copaci. Pastravii, mai ales exemplarele mai mari, se vor repezi asupra momelii cu salturi superbe, datoria pescarului fiind aceea de a agata imediat carligul, nu insa excesiv de brusc. In aceste portiuni acoperite de tufe, obosirea si prinderea cu minciogul a pestelui agatat in cirlig este adesea anevoioasa.
Perioada in care pescuitul pastravului indigen este permis se intinde de la 1 mai pana la 15 septembrie, in timp ce perioada sa de reproducere, cand pescuitul este deci interzis, tine de la 15 septembrie pana la 30 martie.
Zilele cand pescuitul pastravului este permis, precum si numarul admis de pastravi prinsi poate varia de la rau la rau.

Boiliesuri Solubile

Daca s-au inventat in Romania sau nu, este mai putin important. Pentru cei ce totusi sunt curiosi, probabil ca doar denumirea de 'solubil' este romaneasca 100%. Cert e ca sunt boilies-uri cu factor de dizolvare sporit, extrem de atractive pentru crap din mai multe motive.
Unul ar fi ca evitand fierberea, mare parte din nutrienti, arome sau aditivi raman in bila, nefiind spalati de apa. Altul, ca in momentul contactului cu apa, bila incepe sa se desfaca, straturi succesive de mix cazand pe substrat, prin dizolvare creand un nor plin de sedimente, super atractiv pentru peste.
In fapt, parte din numele lor si anume cuvantul solubil este cheia aici.
Un alt mare avantaj ar fi ca prin evitarea in mare masura a oului, rezistenta in timp creste, conservarea facandu-se perfect, fara ca bila sa fie alterata. Ma refer aici la faptul ca dupa manufacturare, bilele pot fi pastrate si un an, fara ca oxidarea diversilor componenti sa apara sau sa fie vizibil deranjanta pentru peste.
Solubilitatea vine din inlocuirea oului cu un liant. In cazul autohton, cu lapte de porumb, denumirea fiind destul de generica.
Componenta laptelui in cauza este relativa, lichidul vascos neavand nimic de a face cu asa-zisul aliment.
Reteta este simpla, fiind la indemana oricui. Mixului construit pentru boilies i se vor adauga o proportie egala, lapte de porumb si apa. Amestecat bine, se va trage in bile, acestea lasandu-se la uscat minim 72 de ore, intr-un loc uscat, ferite de lumina si umezeala.
Rezultatul, boilies solubile cu factor de dizolvare neutru, standard. Spun neutru, fiindca acesta depinde si de tipul si natura apei in care veti pescui.
Generalist vorbind, respectand proportiile recomandate de producatorii de lapte de porumb, o bila solubila ar trebui sa reziste pe carlig sau pe patul de nada aproximativ 3-4h. In cazul in care doriti sa micsorati timpul de dizolvare(dispersie sustinuta si rapida) micsorati cantitatea de lapte de porumb utilizata. Daca optati pentru 8-10 ore de dizolvare(dispersie rapida sustinuta|), adaugarea unui ou amestecului lichid si marirea cantitatii de lapte vor face posibil acest lucru.
Proportiile sunt variabile si sunt in directa interdependenta cu tipul si granulatia mixului folosit. Un mix fin se va rula mai bine si se va dizolva mai greu pe cand unul grosier, se va lega mai greu si se va dizolva mai repede.
Merita stiut ca boilies-urile solubile au si un dezavantaj. Pe baltile cu populatie ciprinida de dimensiuni varibile(mult peste, mic si mare) veti prinde absolut orice - pornind de la caras, trecand pe la platica si oprindu-va la crap. La capatul opus, pe lacurile unde nu se pescuieste la boilies in mod curent sunt o optiune primordiala, explozia de arome, uleiuri si substante nutritive fiind devastatoare pentru crap.
Boilies-urile solubile sunt momeli cu care poti incepe si 'duce' cu succes o partida de pescuit chiar daca necesita foarte multa munca atat in producere precum si in nadire. Deasemenea, puteti pescui cu boilies-uri tari pe un pat de nada solubila sau invers.

Taparina

Taparina este o montura folosita la pescuitul pestilor marini cum ar fi chefalul, stavridul,etc. Aceasta montura se compune dintr-un fir principal, cu o lungime cuprinsa intre 1.5 si 2 metri, din monofilament cu diametrul 0.25 sau 0.3 si mai multe carlige legate de acesta, cu fir scurt 5-8 cm la distante de 15 cm. Uzual se folosesc mai mult de 5 carlige, pana la 15. La ambele capete ale firului principal se pot lega agrafe sau varteje, pentru fixarea plumbului si pentru atasarea ei pe linie. Carligele folosite sunt cele cu ochet, nr 4-5 pe care se matiseaza cate o pana alba de rata sau una colorata de cocos. Plumbul folosit va fi de forma cilindrica sau picatura, cu greutate variabila in functie de puterea lansetei, intre 50 si 80gr. Grosimea firelor este pur orientativa, dvs puteti folosi fire mai groase sau mai subtiri.

Montura pentru stiuca cu pluta fixa


In cazul pescuirii stiucii in ape putin adanci cu momeli vii, se recomanda folosirea plutelor fixe. O astfel de montura se comporta excelent atat in cazul in care pescuim in imediata apropiere a perdelelor de papura si stuf, cat si printre plauri sau in ochiuri de apa inconjurate de vegetatie abundenta. De asemenea, in cazul pescuirii cu pestisori vii va trebui sa verificam atent starea intregului ansamblu (pestisorul trebuie sa fie bine intepat/agatat, firul nu trebuie sa fie infasurat in jurul inelului de varf al lansetei sau intrat sub tamburul mulinetei, etc.) inainte de fiecare lansare, pentru a reduce riscul pierderii momelii sau chiar a intregii monturi. Cea mai mica si aparent neinsemnata neregula observata trebuie remediata in cel mai scurt timp. De asemenea este foarte important sa folosim o struna rezista, si fir metalic (nu textil, va spun din propria experinta) in partea finala a monturi in continuarea acului, pentru ca stiuca este un peste foarte nervos cu o dentitie extraordinara. Fir intins!

Modul de viata al Crapului

Primavara cand apele incep sa se incalzeasca crapul incepe sa misune in cautarea hranei. In apele mari, cu inertie termica mare crapii se aduna in golfuri sau alte zone cu apa mai mica ce se incalzeste mai usor.
Vara pe canicula si pe o apa calda crapul se retrage la apa adinca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. In cazul baltilor cu izvoare in mod sigur ii veti gasi in apropierea acestora. Nu refuza nici umbra unui cocioc plutitor cu apa de 2-3 m sub el.
Toamna cand incepe sa se raceasca apa crapul da intr-o foame ceva de speriat, mananca tot ce prinde sa adune grasimea necesara trecerii iernii. Unii spun ca e cea mai buna perioada septembrie-noiembrie pentru pescuitul crapilor capitali. Cu cat inainteaza mai mult spre iarna crapul aduna mai multa grasime deci si mai multe kilograme.
Iarna odata cu inversarea straturilor de apa crapul se retrage la locurile de iernare, in general gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.
Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante etc. dar exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai degusta si pestisori, broaste acestea sunt particularitati sau raci. In mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie sa manance un crap de 20-25 de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a aduna aceste larve, nu mai bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa? Asta se intampla in general in apela fara scoici. Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece la treburi mai consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura, castane de apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente: pestisori, scoici, broaste.
In aprilie – mai are loc reproducerea crapului. In acest timp, crapii se aduna in cirduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. In timpul pontei se lovesc intre ei cu burta spre a usura eliberarea produselor genitale, fapt care a atras momentului pontei si numele popular de “bataie”. O femela depune cam 140000 de icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele masoara 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are loc in mai multe rastimpuri, dar in mod obisnuit in orele diminetii, pe vegetatia submersa. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 GRD; larvele ce eclozeaza au o lingime de 4,5-5,5 mm. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton.