Delta Dunarii - un paradis pentru britanici - reportaj realizat in 1962

In urma cu 52 de ani un jurnalist britanic descria Delta Dunarii ca pe un colt de paradis. Acesta a numit Delta un sanctuar al celor 300 de specii de pasari si un colt de vis pentru cei 5 mii de pescari care traiesc din pescuit, dar mai ales din exportul de lux al icrelor de caviar. Din relatarea jurnalistului britanic, reiese că Dunărea era paradis pentru orice călător, dar mai ales pentru pescarii amatori.Jurnalistul britanic încheie reportajul realizat în 1962 spunând că de pe aeroportul din Bucureşti, caviarul proaspăt, împreună cu alte delicatese din Deltă, precum picioarele de broască, era trimis în toate părţile lumii.

Filmuleţul realizat in 1962 a fost postat recent pe internet.

Sursa: www.ro.stiri.yahoo.com

Pescuitul la Platica

Platica se recunoaste usor dupa corpul sau latit ca o palma. Solzii care acopera corpul sunt moi si lipsesc pe spinare in jumatatea dinspre cap, lasand o carare libera. Aceasi carare se gaseste in regiunea anterioara a corpului si pe muchia burtii. Capul este mic ,gura fara mustati si se poate prelungi in afara cu o mica trompa ca si la crap. Botul este scurt si ascutit. Aripioara anala este foarte lunga si puternic curbata inauntru. Coada are cei doi lobi asimetrici, cel inferior fiind mai lung decat cel superior. Culoarea platicii este alb-argintiu pe laturi si pe burta si cenusiu-verzui maslinie pe spinare. Exemplarele batrane din baltile cu vegetatie sunt galbene-ruginii.

Platica populeaza majoritatea apelor dulci ale Europei, putand fi intalnita din Irlanda pana in Muntii Urali si de la Cercul Polar pana in bazinul Marii Mediterane.

In tara noastra, poate fi gasita in majoritatea apelor colinare si de ses, in rauri cu curent lent si lacuri adanci. De obicei se tine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste malul in cautarea hranei.

In rauri vom cauta platica la apa adanca cu fund argilos si in gropile din avalul unor obstacole aflate in calea curentului.

In lacuri si balti o vom cauta langa perdele de stuf sau pe langa maluri abrupte,iar in apele invadate de vegetatie.

Pescuitul Platicii

Pescuitul platicii incepe primavara, din luna martie,cand razele soarelui atrag platicile in zonele de langa mal,cu ape putin adanci si caldute. Odata cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai adanci,de unde se ridica uneori, atunci cand vantul de vara provoaca valuri la suprafata apei. O vom cauta in zonele ferite de vant si in apropierea pragurilor, langa gropile adanci unde se refugiaza la nevoie.

Vara, platica musca bine in cursul diminetii, dupa care ritmul muscaturilor scade pentru ca ele sa reinceapa odata cu venirea serii.

Toamna, stranse in grupuri numeroase, platicile cauta zonele mai adanci ale apei, unde au asigurata cantitatea de oxigen necesara supravietuirii. La inceputul acestei perioade, pe vreme linistita, musca constant in apropierea perdelelor de stuf si in zonele ferite de vant si curenti. Odata cu sosirea rimelor zile geroase inceteaza a se mai hrani pentru o perioada. Iarna,chiar pe ger mare, cauta uneori libelule si alte larve apucand si momeala din carlig, mai ales daca-i prinsa in carlig-mormasca.

Nadirea

Asemeni celorlalte specii din familia Cyprinidae si platica este sensibila la momeli ce-i incita simturile bazate pe chimioreceptie: gustul si mirosul. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a locului de pescuit, recomandandu-se continuarea nadirii in ratii mici de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea platicilor de la mare distanta pescarii vor folosi: amestecuri din malai cu granulatie mare, mazare fiarta, mamaliga, seminte de in fierte, boabe de porumb in lapte tocate marunt, grau fiert, cartofi fierti, srot de floarea soarelui, faina de canepa prajita, anason, seminte de floarea soarelui prajite si tocate, atractanti. Nada trebuie sa contina intotdeauna si momeala utilizata.

Fiind vorba de un peste sperios, pescuitul platicii are ca reguli generale prezenta cat mai discreta pe mal si lansarea fara zgomot a momelii.La o lansare in forta zgomotul produs de impactul plumbilor si momelii pe suprafata apei va speria pestii care se vor retrage in adancuri.

Momeala

Asemeni crapului, platica aspira hrana de pe fundurile maloase ale apelor, fapt de care pescarul va trebui sa tina seama la plasarea momelii. Momelile preferate de platica si utilizate de pescar sunt: larvele de libelule (Chironomus), viermii albi, ramele rosii, graul proaspat sau fiert, garizii (latausii), mazarea, porumbul, mamaliga, pastele fainoase, buletele (boilies)

Scule si ustensile pentru platica

Pentru pescuitul platicii pescarii folosesc:

- Vergi fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsa intre 8-13 m.

- Nailonul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru platici mai mici si fire de 0.14 - 0.16 pt cele ce depasesc 1-2 Kg.

- Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12.

- Carligele vor fi numerele 12-14 cu tije lunga, avand in vedere ca platica are gura mica si fragila.

Trasatura platicii este fina, reproducand felul ei natural de a scormoni in mal: se aseaza oblic cu capul in jos pentru a aspira larvele de mal, moment in care pluta tresare usor; pestele revine la pozitia orizontala, prinde momeala si se ridica spre suprafata; pluta se indreapta apoi se culca pe o parte. Fiind un peste care oboseste repede, scoaterea ei nu ridica probleme. De obicei in rauri,cand este prinsa in carlig platica incearca sa scape inotand impotriva curentului. In lacuri ea se indreapta intotdeauna spre locurile mai adanci sau spre zonele bogate in vegetatie submersa.

Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm.

Lacul Sinoe

Sinoe este un lac din complexul lacustru Razim-Sinoe din Dobrogea. Prin poziţia sa în cadrul complexului şi prin depărtarea de de gura canalelor Dunavăţ şi Dranov (care aduc apă dulce), lacul Sinoe are o concentraţie mare în săruri, de circa 15 g/l. Are o suprafaţă totală de circa 135,6 km² şi o adâncime maximă de 1,6 m. Pe malul lacului se găsesc ruinele cetăţii antice Histria.

Lacul Sinoe este format din lacurile Sinoe, Nuntasi si Tuzla care isi pastreaza legatura cu Marea Neagra printr-un stavilar. Lacul Sinoe are o suprafata de 135 kmp si o adancime de maxim 1,6 metri.

In perimetrul complexului se gasesc si cateva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuta si insula Gradistea.

Specii de pesti intalnite: crap, somn, caras, salau, rosioara, novac, fitofag, oblate, biban, babusca, cteno, platica, stiuca, chefal.

In partea de est a lacului se gaseste Marea Neagra, unde puteti sa faceti plaja, intrarea in zona plajei se taxeaza cu 25 lei. Pentru a ajunge la casa ecologistilor, unde se achita taxa s eintra prin localitatea Vadu si se face dreapta spre Marea Neagra.

Se ajunge dinspre Constanta – Sacele – Istria. Intre Sacele si Istria pe partea dreapta sa afla lacul Nuntasi, urmat de lacul Istria in dreptul localitatii cu acelasi nume si continuund intre Istria si Sinoe se afla Lacul Sinoe.

Cetatea Histria.Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste 2600 de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci.Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe grânele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale.

Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizând iesirea la Marea Neagra.

Boabe de porumb

Porumbul nou, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie, anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, la platica sau pentru alte specii de pesti pasnici, fiind nelipsit la pescuitul crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. Exista mai multe moduri de fixare a boabelor de porumb in ac, cea mai eficienta fiind cea numita "la fir de par".

Porumbul folosit ca momeala se poate folosi ca atare, uscat sau inmuiat in apa cu 48 de ore inainte de partida de pescuit. Trebuie remarcat ca acest tip de momeala nu da rezultate bune decat in cazul crapilor mari, care detin o dentitie solida. In cazul exemplarelor mai mici de crap, porumbul uscat nu este recomandat, preferandu-se mamaliga, porumbul crud (de lapte) sau porumbul fiert/conservat. Conservele de porumb special pentru pescuit sunt insa relativ scumpe. Acestea pot avea arome de anason (cu cele mai bune rezultate), de miere, de scoica, de vanilie, de ciocolata etc. La nevoie se pot folosi conservele de porumb comestibile. Acestea contin diverse arome, conservant ... si par a suplini cu succes conservele speciale pentru pescuit.

Iata in continuare si cateva retete verificate, cu ajutorul carora ne putem constitui singuri rezervele necesare de porumb pentru pescuit:

1. Porumb de lapte - acesta se poate procura incepand cu sfarsitul lunii iulie, pana la inceputul lunii septembrie. In aceasta perioada putem folosi porumb proaspat cu rezultatele cele mai bune. Dupa caz, boabele se pot lasa 24-48 de ore in apa cu diverse arome (anason, miere, vanilie) dupa care se pot folosi direct;

2. Porumb congelat - este cea mai la indemana metoda de conservare a porumbului de la un an la altul. In acest caz se curata porumbul proaspat, crud, fara sa spargem boaba, dupa care acesta se pune in mai multe pungi mai mici (portii care ajung pentru o partida de pescuit) si se congeleaza. Pe tot parcursul anului boabele se pot folosi cu rezultate deosebit de bune. Observatie: boabele decongelate nu mai pot fi recongelate a doua oara pentru ca se strica; deci, vom avea grija sa luam la noi doar cantitatea de porumb de care avem nevoie intr-o partida de pescuit, cu toleranta de rigoare.

3. Porumb conservat - se curata porumbul crud (de lapte) fara sa-i spargem boaba si se pune in borcane de 200-250 g, dupa care punem apa pana acoperim porumbul complet. In functie de preferinte se adauga si arome: miere, vanilie, boabe de anason (20-30 boabe) etc. Dupa aceea se capsuleaza borcanele cu capace. Cel mai bine este sa folosim borcanele cu capace pe filet. Borcanele se pun intr-un vas cu apa (un fel de cratita mai mare, joasa) si punem apa pana le acoperim in proportie de 75-80 % ; apoi le punem sa fiarba la foc moderat. In timpul fierberii vom acoperi borcanele cu o carpa umeda pentru a le mentine in aburi fierbinti. Procesul de fierbere dureaza cam 60-90 min (valorile mici pentru porumb foarte crud).

4. Porumb fiert si conservat - daca am pierdut ocazia sa ne facem conserve cand inca se gasea porumbul crud nu ne ramane decat sa fierbem porumbul uscat intr-o oala sub presiune timp de cca. 40 -60 min. la foc normal, dupa care folosim tehnologia descrisa la punctul 3.

Utilizand metodele descrise mai sus vom fi siguri ca pe tot timpul anului vom avea propriile noastre rezerve de porumb pentru nada sau momeala, la costuri rezonabile. Retetele sunt verificate, cu precizarea ca timpii de fierbere la pct. 4) pot fi usor diferiti in functie si de soiul de porumb disponibil, de gradul sau de uscare.

Carasul

Carasul este fratele mai mic al crapului cu care se aseamana foarte mult. Un incepator in ale pescuitului poate confunda usor exemplarele tinere de crap (ciortanii) cu carasul. Ca diferente majore putem spune despre caras ca nu ajunge la dimesiuni asa mari si nu prezinta mustati ca si crapul. Gura carasului nu mai prezinta acele buze carnoase si nu se poate alungi sub forma de tub, caracteristica specifica crapului.Carasul mai poate fi confundata usor si cu caracuda (carasius carasius) fata de care este foarte greu de diferentiat. La caras prima radie a inotatoarei dorsale prezinta 10-11 zimti in timp ce la caracuda aceeasi radie prezinta 25-29 de zimti. Se mai disting si prin culoare, caracuda are o culoare ruginie in timp ce carasul tinde spre un colorit argintiu.

Carasul are corpul alungit cu capul scurt, solzii sunt mari si grosi si bine fixati.Partea dorsala a corpului este mai inchisa la culoare iar spre burta devine de culoare argintie. Coloritul carasului difera in functie de mediul in care traieste.Dimensiunile carasului depind mult de abundenta hranei in zonele in care traieste. Daca are hrana din belsug poate ajunge frecvent la greutati de 400-800gr si in mod exceptional la 2-3 kg.
Hrana carasului este foarte variata ceea ce il face un peste extrem de adaptabil. Se hraneste atat cu materii vegetale cat si cu larve ,viermi ,insecte acvatice ,crustacee , moluste , icre.

Carasul este recunoscut pentru faptul ca afecteaza mediul in care se adapteaza pentru ca de cele mai multe ori se impune in fata speciilor endemice pentru ca este mult mai agresiv , mai indraznet si mai adaptabil. In apele de ses tinde sa ocupe locul caracudei iar in apele de munte afecteaza serios populatiile de salmonide (pastravii) prin faptul ca le consuma icrele care au o perioada mare de incubatie si sunt expuse un timp indelungat.Originar din Asia Orientală, China şi Japonia, la noi în ţară este prezent în aproape toate bazinele acvatice, cu excepţia apelor din zonele montane.
Carasul este pestele cel mai cautat de catre pescarii amatori.

In asteptarea pescarilor :)

Balta Sindrilita

Balta Sindrilita este localizata geografic in judetul Ilfov, in apropierea satului Sindrilita. Balta este o oaza de liniste si verdeata la numai 20 de km de centrul capitalei.

Se impune respectarea orarului stabilit, respectiv 05.00 – 19.00(zi)/ 19.00-7.00(noapte).

Un pescar sportiv va putea pescui cu cel mult 4 undite (sau lansete). Acesta poate fi însotit de cel mult o persoana (în baza aceluiasi bon de pescuit, avand drept de pescuit, cu conditia ca cei doi sa nu foloseasca mai mult de 4 scule de pescuit); Restul insotitorilor vor plati 10 lei taxa de agrement. Sunt permise doar monturi cu un singur carlig si cu posibilitatea eliberarii plumbului (sau naditorului) in cazul ruperii firului principal. Pescarii trebuie sa fie dotati cu saltea de primire, spray dezinfectant. Nadirea se face de pe mal. Momelile folosite vor fi cele clasice. Nu se admit momeli insalubre. Aveti obligatia sa prezentati momelile la controlul personalului de serviciu. Navomodelele se pot utiliza doar in bazinul 1 (cel din dreapta) , dupa achitarea taxei specifice. Capturile de CRAP care vor depasi 4KG vor fi eliberate imediat ce au fost prinse in stare vie si fara a fi ranite, la fel si pentru cele sub 1Kg !!! Pescarii sportivi si insotitorii acestora au obligatia de adoptare a unui comportament in spiritul respectului reciproc pe toata perioada stationarii in perimetrul amenajarii, de pastrare a curateniei si de luare a tuturor masurilor pentru a preveni orice evenimente cu consecinte negative (incendii, distrugerea florei sau faunei, alterarea calitatii apei din bazin prin aruncarea de deseuri \ resturii \ substante chimice etc.). La locurile de pescuit vor fi pastrate în mod obligatoriu curatenia, ordinea; gunoiul fiind strans si depozitat in sacii de gunoi pusi la dispozitie de administratie.

TAXE: BAZINUL DIN DREAPTA (SINDRILITA 1)-12H/70 LEI 5KG PESTE (CRAP, CTENO, CARAS)

BAZINUL DIN STANGA (SINDRILITA 1A)-12H/40 LEI C&R 12H/90 LEI 5KG (CRAP)

TAXA AGREMENT-10 LEI/PERS

TAXA PLANTAT-12H/30 LEI (PERMIS DOAR PE BAZINUL DIN DREAPTA)

Cale de acces. Pe soseaua Bucuresti – Urziceni (DN2) pe partea dreapta pana la intrarea in localitatea Sindrilita imediat dupa Afumati.

Se poate ajunge cu:

1.Mijlocul auto propriu: Se iese din Bucuresti prin Soseaua Colentina, traversand orasul Voluntari si localitatea Afumati. Pe partea dreapta a drumului, pana in localitatea Sindrilita, vis a vis de Pioneer, este intrarea in curtea amenajarii piscicole, marcata cu un panou vizibil de la distanta.

Drumul de aproximativ 200 de m de la intrare pana la cabana administratiei are pe ambele parti o livada de pomi fructiferi, si este practicabil indiferent de conditiile meteo.

Cei care vin de pe Soseaua de Centura, o vor parasi la iesirea spre Suceava/Urziceni, intrand in localitatea Afumati.

2. Maxi-taxi 532 Bucuresti-Sindrilita, cu plecare din parcarea hipermarketului Kaufland Colentina, pana la intrarea in curtea baltii. tarif 3 lei/ persoana.

Sursa: www.baltasindrilita.ro

Prastia pentru Nadit

Un accensoriu folosit de pescari foarte mult pentru ca usureaza actiunea de nadire este prastia (sau catapulta).

Prastia a devenit indispensabila in mai multe stiluri de pescuit ca de exempalu: rubesiana, sheffield, feeder etc.
Avantajele folosirii prastiei pentru nadit sunt: - asigura o nadire precisa la distante mai mari de 10 m de mal; - posibilitatea lansarii unor nade usoare cum sunt viermisorii, boilles, boabele de cereale etc, la distanta.
Acestea se gasesc pe piata in multe variante folosite pentru diferite tipuri de nadirii. In functie de distanta la care se lanseaza nada, deosebim prastii care arunca la 10 - 15 m si se folosesc in pescuitul al fix si rubesiana, prastii folosite pentru a nadii al o distanta intre 15 - 40 m si se preteaza la tehnici ca sheffield si bolognaise, prestii care lanseaza mai mult de 40 m folosite pentru a lansa buletele destinate pescuitului pe fundul apei, la crap sau alti pesti. Astfle vom alege o prastie in functie de distanta la care dorim sa nadim si de natura nadei. Pentru a cumpara o prastie de calitate trebuie sa avem in vedere unele caracteristici ale acesteia si anume cosuletul in care se pune nada trebuie sa fie dintr-un material textil subtire si rezistent asemanator vinilinului. In comert se gasesc si prasti cu cosuletul de nadire confectionat din plastic special pentru un anume tip de nada. Cauciucul prastiilor trebuie sa fie rotund si gol in interior, acesta avand o durata lunga de utilizare daca este intretinut corespunzator. Dupa operatia de nadire, prastia se spala si se pune la adapost de razele soarelui, evitand coacerea cauciucului care duce la "moartea" pratiei. In concluzie acest mijloc de nadire poate fi folosit cu succes de cai care nu au barca pentru a putea nadii sau in lacurile in care intrarea cu barca este interzisa. Dupa sondarea apei, se alege distanta la care dorim lansam, si incercam sa lansam mai departe decat locul nadit apoi vom aduce montura in locul nadit.

Voblerul

Vobler este denumirea generica a oricarei naluci din plastic dur sau lemn care reproduce silueta unui pestisor-prada si evolueaza prin apa cu o bataie laterala.

Voblerele sunt dotate cu o barbeta din plastic (sau metal), orientata intr-un anume unghi. In functie de forma corpului, marimea paletei, greutatea specifica a materialului din care este facut corpul si unghiul in care este asezata barbeta, voblerul va evolua cu o bataie diferita la o adancime sau alta.

De cele mai multe ori voblerele sunt dotate cu doua ancore, una la coada si cealalta in regiunea abdominala. Exista insa variante care au o singura ancora, altele cu trei sau mai multe si altele care functioneaza si cu carlige duble sau chiar simple.

In functie de forma corpului, voblerele se impart in doua categorii: fat si flat.

Voblerele fat sunt cele mai rotofeie. Astfel de voblere se folosesc indeosebi in ape tulburi, pentru ca au o evolutie destul de puternica, emit vibratii puternice care pot atrage atacuri chiar si atunci cand vizibilitatea este scazuta.

Voblerele flat au corpul mai turtit. Datorita formei corpului, evolueaza mai discret, cu miscari mai stranse si mai rare decat modelele fat. Sunt recomandate indeosebi in ape limpezi si in mod special recuperate intre ape. In functie de zonele in care evolueaza pe recuperare, voblerele sunt clasificate in 2 categorii: Shallow Runners (care evolueaza imediat sub suprafata) si Deep Runners (care evolueaza la adancimi mari).

Peste in sos de rosii

Ingrediente:

- 4 buc file peste

- pulpa de rosii  (6 rosii)

- 50 ml ulei

- 3  catei usturoi

- 1 ceapa

- piper si sare, dupa gust

- 1 foaie de dafin

Mod de preparare:

Intr-o cratita se caleste ceapa, taiata marunt. Dupa cateva minute se adauga pulpa de rosii si se lasa sa fiarba la foc mic cca 10 min. Fiecare file de peste se taie in 3 bucati. Pestele se introduce in sos, se adauga foaia de dafin, sare si piper dupa gust.  Se lasa sa fiarba la foc mic , acoperit,  pentru max 10 min. Inainte de a lua de pe foc cratita  se adauga usturoiul zdrobit. Se stinge focul si se acopera cratita, max 5 min (pentru aromare). Se serveste cu lamaie.

Sursa: www.bucataria-romaneasca.ro

Tipuri de Plumbi - Alegerea Formei

Exista o mare varietate de plumbi, forma si greutatea acestora depinde de apa in care se pescuieste (statatoare, curgatoare), distanta la care se trimit carligele cu momeala, actiunea lansetei, grosimea firului si metoda de pescuit folosita.

Alegerea formei. Pentru ape curgatoare, plumbii plati sunt perfecti. Ca forma pot fi paralelipipedici, sub forma de disc, semidisc. Pot fi utilizati si plumbi de forma sferica, semipicatura.

Pentru apele statatoare cu fundul tare, avand gropane si canale se pot folosi plumbi cu forma ovoidala, conica, cilindrica, sferica, fusiforma. Forma ovoidala a plumbului este solutia potrivita. Acest plumb cauta gropanele si canalele unde pestii se retrag pe timp calduros sau rece.

In ape statatoare cu fund malaos, plumbul de forma "aripa delta" cu proemienta sferica este o alegere buna. Spre deosebire de cel folosit in ape curgatoare, suprafata acestui plumb este mai mare, mai subtire iar proeminenta semisferica fixeaza la mijloc si in partea inferioara centrul de greutate, favorizand stabilitatea plumbului pe mal (dupa lansare se recupereaza 2 m, pentru scoaterea plumbului din mal).

Nodul Opritor - Stopper

Utilizat atat in pescuitul stationar cat si in pescuitul la crap, Stopper-ul sau nodul opritor este extrem de simplu de facut fiind mai mult decat util in ambele cazuri.
Daca la crap, utilitatea o regasiti in semnalizarea distantei la care se lanseaza in mod frecvent, nodul fiind aplicat pe linia principala dupa lansare, in cazul pescuitului stationar este folosit ca limitator de miscare pentru pluta in partea superioara a liniei, in cazul in care se pescuieste cu un montaj culisant.
Un stopper bun trebuie sa fie fabricat dintr-un material cu duritate mare pentru a rezista la lansari succesive, maleabil pentru a putea capata forma dorita si impermeabil, pentru a nu aluneca pe fir.
Ce trebuie sa stiti
1. Strangerea nodului se va face dupa o prealabila umezire.
2. Executati minim sase spire ale firului de stopper
3. Dupa strangere, taiati excesul de fir, lasand la fiecare capat cca. 2-3cm.

Mamaliga pentru caras

Intr-o cutie cilindrica de plastic de cca 400 ml (din cele de peste marinat) se pune 1, 1/2 ceasca medie de faina de porumb si una de grau. Se omogenizeaza si se adauga apa treptat pana se face precum un terci ceva mai apos. Se pune apoi aroma. Daca este lichida atunci se va pune ceva mai putina apa. Se lasa 1/2 ore pentru transferul aromelor si se amesteca iarasi.
Se dau pe centrul capacului 4-6 gauri pe un cerc avand diametrul de 2-3 cm .
Vasul cu capac se va pune in cuptorul cu microunde la puterea de 450W timp de 8-9 minute.
Se pune vasul la racorit cu gura in jos.
O alta varianta: cutia ce urmeaza a se introduce in cuptor va fi “tapetata” cu ulei vegetal iar ingredientele vor fi pregatite intr-un alt vas.

Se obtine o mamaliga consistenta dar si elastica

Vedere de odinioara din portul Tulcea

Echipament pentru Pescuit la Musca

Culoarea este cea mai importanta, trebuie sa nu fie stridenta astfel incat sa ofere camuflaj greu de sesizat de catre ochiul banuitor al pestilor. Greutatea este si ea importanta, distantele mari parcurse intr-o perioada de pescuit impunand un echipament usor si de calitate. Specific pescuitului la musca artificiala este salopeta sau pantalonul impermeabil, in lipsa acestora, soldarele ori cizma scurta sunt obligatorii, datorita deplasarii prin apa rece a raurilor de munte. Un alt articol important este vesta multifunctionala, cu multe buzunare pentru diverse accesorii si pentru pelerina de ploaie.

Incaltaminte
Trebuie sa fie usoara si de calitate pentru a oferi un confort ridicat in deplasarile kilometrice prin bolovanii albiei, dar si pentru a avea o priza cat mai buna cu substratul raului, format de cele mai multe ori din pietris ori bolovani acoperiti de mazga alunecoasa. Se folosesc cizme cramponate iar in cazul salopetelor de neopren ori materiale respirabile se pot folosi bocanci speciali cu talpa de pasla sau alte structuri aderente.
Lanseta
Lanseta de pescuit de musca are in general lungimea de 2.40, 2.70 m iar clasele folosite mai mult la noi sunt intre 2 si 6 A.F.T.M.A. Pentru rauri mici si paraie vergile din clasele 3-4 si lungimi 9′(2,75 m) sunt cele mai indicate. Pe lacuri si rauri mai lente, clasele mai mari ne ofera un pescuit confortabil.
Mulineta
Mai putin importanta in timpul drill-ului pestilor, folosita mai ales ca rezerva pentru firul de musca. Este important sa fie cat mai usoara, din materiale rezistente. Scopul ei este de a echilibra tot ansamblul, iar in cazul pestilor mari, se poate folosi la obosirea exemplarelor mai viguroase. La noi in tara se pot folosi cu succes atat modelele ieftine, din materiale compozite, cat si adevaratele masinarii din magneziu, dural si titan, cu frana silentioasa si mecanica de exceptie, ce depasesc cateva sute de euro.
Minciogul
Folosit mai ales in competitii, este impus de regulamentul acestor concursuri, care prevad eliberarea pestilor si mai ales folosirea carligelor debarbetate (fara spin), in cazul exemplarelor mari si mai ales in cazul folosirii terminalelor de diametre reduse. Este important ca plasa minciogului sa nu se agate de innotatoarele pestilor.
Vesta
Un accesoriu vestimentar universal si multifunctional; multimea de buzunare este importanta pentru diversele accesorii ca: ghilotina, pensa (cleste hemostatic), role de fir, amadou, vaseline si lubrifianti pentru muste si snur. De asemenea, exista pe spatele vestei de muscar un buzunar mare, in care depozitam pelerina de ploaie, des folosita la munte. Nu lipsesc nici inelele special concepute si asezate pentru a agata accesorii precum minciogul. In celelalte buzunarele putem pastra actele, telefonul mobil si aparatul foto ori camera de filmat.
Un fluier ne poate scoate din impas in cazul unei accidentari, sau pentru a ne semnaliza partenerul care nu poate auzi usor prin zgomotul distorsionant produs de susurul apei.
Cosuletul de nuiele
Este folosit pentru pastrarea pestilor retinuti in coditii bune. Impletit din nuiele de rachita rosie sau alte materiale, dupa introducerea in apa, pastreaza temperatura scazuta prin evaporare, iar pestii rezista proaspeti mai mult timp, printre frunze de urzica sau brusture.
Penarul de muste
O cutie din plastic , metal sau piele, ne ajuta sa inlocuim rapid artificialele, ordonand-ule pe categorii, ude, nimfe, uscate, streamere, muste de clean, de lipan, muste pe carlige fara spin, etc. Se confectioneaza usor din penare metalice de la trusele de compase matematice, sau de la porturile de ochelari. In interior se poate lipi burete si astfel rezolvam problema unui penar competitiv, usor de folosit si de realizat.

Suport portbagaj pentru lansete si mulinete

Este un suport practic cu care se poate transporta echipamentul de pescuit. A fost conceput special cu scopul  sa apere echipamentul de vant, ploie, praf, etc si se monteaza pe plafonul masinii. Se poate folosi pentru transportul tuturor tipurilor de echipament de pescuit si este incuiabil. Partea inchisa protejeaza foarte bine mulinetele. Cred ca e foarte util si ne ajuta sa economisim spatiul din masina , in special atunci cand plecam la  pescuit pentru mai multe zile, cand bagaje sunt destul de multe. La noi in Romania nu stiu cat de raspandit este, sincer nu am vazut acest portbagaj la nici un pescar, dar poate in timp, pescarii sportivi v-or adopta si acest accesoriu interesant dar si practic.

Balta Stolnici

Balta Stolnici este situata in judetul Arges. Balta a fost formata prin indiguirea artificiala, iar sursa de apa o constituie mai multe izvoare subterane foarte puternice. Pescarii care doresc o partida de pescuit lunga si confortabila pot sa inopteze pe balta existand posibilitati de cazare.

Lacul Stolnici are o adancime medie de 3 – 5 m cu exceptii in zona digului si in zona unde lacul face burta,acolo adancimea poate sa ajunga la 11m. Vegetatia acvatica este foarte putin iar balta nu are agataturi. Lacul Stolnici a fost intens populat in ultimii ani cu crap si cteno. Pentru pescarii dornici sa vina pe aceasta balta mai des exista posibilitatea de achizitionare a unui abonament.
Se pot folosi 4 lansete si o varga la pluta. Crapul cu greutatea peste 3,5kg va fi eliberat. Locurile de pescuit sunt delimitate. Se poate retine 4 kg de peste. Specii de pesti intalnite: babusca, biban, caras, crap, cteno. Taxa pentru balta este de 50 lei. Telefon contact: 0762.218.597.
Cale de acces. Balta Solnici se afla la 40km de Pitesti pe drumul intre Pitesti si Slatina. In localitatea Lunca Corbului parasiti DN65 sifaceti stanga spre localitatea Parudeti. Mergeti tot inainte prin Catane, Ciesti, Falfani, etc, aproximativ 15-20km pana ajungeti in localitatea Stolnici. De acolo este usor sa gasiti drumul de acces catre lacul.
Sursa: www.baltidepescuit.ro

Nodul San Diego

Denumit adesea si Reverse Clinch sa Nodul Heiliger este un nod foarte popular folosit de foarte multi pescari. Acest nod poate fi lolosit la toate tipurile de linii nomofilare cat si impletite dar in deosebi atunci cand se folosesc moleli grele. Sursa: www.pescuit-sportiv.ro

Coropisnita - Momeala

Descrierea coropisnitelor. Au o lungime de 3-5 cm, corpul catifelat, galben-maroniu , butucanos, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a sãpa galerii pe sub plantele pe care le rod cu falcile lor groase. Aceste picioruse care le foloseste la sapat, pot fi considerate adevarate arme cu care se apara dar si sapa dupa hrana.

Aceasta insecta este ruda cu greierele si cosasul,fiind una dintre cele mai cautate insecte de catre cei din tagma pescareasca.Are o insemnatate cu atat mai mare,cu cat, odata pusa in carlig reprezinta deliciul celui mai mare peste al apelor noastre, somnul.

Face parte din insectele daunatoare deoarece se hraneste cu tulpinile plantelor

tinere,spre disperarea agricultorilor.

Ne dam seama usor de prezenta coropisnitelor,prin simplul fapt ca rasadurile sunt ofilite pe suprafete mai intinse.In terenurile pe care sunt imprastiate ingrasamante naturale , aceste insecte i-si fac simtita prezenta mai ales primavara,fiind foarte usor de gasit. Tocmai de aceea le gasim in mediul lor propice, adica in mormanele de ingrasamant vechi de cel putin 2-3 ani, deoarece aciditatea solului aici nu mai este atat de ridicata.

Este bine de stiut atat de catre pescari dar mai ales de catre agricultori,ca aceste insecte daunatoare nu agreeaza pamantul cu ingrasamant de bovine, pe cand in cel de porcine sau cabaline este omniprezenta.

Procurarea coropisnitelor este destul de grea, mai ales pe seceta. Daca gasesti insa locul potrivit sau il afli de la altii, e bine sa-ti faci provizii.

Se recolteaza cel mai bine primavara in lunile aprilie-mai si toamna in lunile septembrie-octombrie. Multi pescari le cresc pana toamna tarziu in cutii speciale.

O posibilitate de recoltare ar fi sa va inarmati cu o furca zdravana si dispusi a face putin efort, incepeti sa cautati aceasta insecta mult ravnita sapand in mormanele de balegar vechi

Exista si o capcana pentru coropisnite, care se confectioneaza dintr-un pet: se taie partea superioara a recipientului cam la o treime din inaltime, se intoarce invers ca o palnie si se introduce in corpul ramas. Ansamblul “capcana” se ingroapa in gradina la nivelul solului, acolo unde ai vazut gauri…cel mai probabil de coropisnite. Se pune in capcana o lingura de bere, apoi se verifica capcana dimineata. Se fac astfel de capcane cat mai multe, pentru a mari sansele de a captura cateva coropisnite. Trebuie avuta grija ca pamantul sa nu depaseasca buza sticlei,si sa nu intre pamant in interiorulsticlei

Pastrare. Un recipient de 20-30 l este bine sa il folosesti pentru cel mult 20 de exemplare. Pui in el gunoi de grajd vechi(paie cat mai multe), eventual ceva frunze uscate (de prin livada si sa nu fie de nuc) si doi-trei cartofi. Nu exagera cu umiditatea. Peste recipient se pune o plasa care sa permita aerisirea. Recipientul trebuie acoperit neaparat, deoarece coropisnitele zboara. Coropisnitele trebuie pastrate independent deoarece se omoara intre ele sau se rup clestii cu care sunt dotate. Pentru a le pastra o perioada mai mare de timp ,pescarul trebuie sa le hraneasca cu coji de cartofi.

Utilizarea. Poate fi prinsa in carlig in doua moduri: 1. Se trece carligul prin platosa superioara situata deasupra capului; 2. Se poate lega de tija carligului, varful ramane liber.

Poate fi folosita si in combinetie cu rama neagra de mal.

Este cea mai buna momeala pentru pescuitul nocturn la somn. Are proprietati fluorescente si elimina un suc foarte aromat. Mreana prefera si ea o astfel de momeala.

O alta victima a acestei insecte mai este si cleanul,care prefera coropisnitele de dimensiuni mai mici,plesnite pe suprafata apei. Nici crapul pare sa nu fie indiferent la aceasta momeala atat de ispititoare.

Tiparul

Originar din Europa Centrala si cea rasariteana, tiparul este prezent in tot bazinul dunarean, in Romania se gaseste in Dunare si Delta, in toate baltile, bratele moarte, lacurile si iazurile din interiorul tarii, exceptand apele de munte.

Corpul este alungit si gros, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. Capul este gros, usor comprimat lateral. Gura semilunara, inferioara, cu buza superioara carnoasa, continua. Tiparul are 10 mustati, dintre care 6 langa gura, iar doua scurte pe mandibula. Sub ochi, tiparul are cate un ghimpe ascutit, ascuns bine sub piele. Pedunculul caudal este comprimat lateral, iar inotatoarea caudala rotunjita. Capul pestelui nu are solzi, in schimb istmul este complet acoperit cu solzi.

Dorsala este cafeniu inchisa, presarata cu pete negricioase marunte. Aceasta zona cafenie este marginita de o dunga ingusta, neagra, care se intinde de-a lungul intregului corp al pestelui. Sub aceasta dunga, corpul pestelui este cafeniu deschis, dupa care urmeaza o noua dunga negricioasa, mai lata, de la ochi pana la baza caudalei. Sub aceasta dunga, corpul este galben-ruginiu, cu pete cafenii, dupa care urmeaza o a treia dunga negricioasa, intrerupta si ingusta, inotatoarele tiparului sunt fumurii, cu pete intunecate. Coloratia tiparului variaza mult ca intensitate dupa gradul de limpiditate si culoarea mediului acvatic in care traieste.

Lungimea obisnuita este de 18-20 cm, dar atinge si 24-26 cm.

Tiparul este o specie de peste de apa dulce, care prefera fundul malos si cu multa vegetatie, in general, se gaseste in ape fara nici o miscare, dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine, ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. In acest caz il gasim ingropat in mal, ca de multe ori si in timpul iernii. Prin intestinul gros, puternic vascularizat, absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. Scormoneste tot timpul fundul baltii, de unde inghite si namol, pe langa hrana preferata, care consta din particule de vegetatie, detritus organic, viermi, larve acvatice, mici crustacee, melci, moluste mici etc. De obicei se hraneste in timpul noptii, ziua fiind inactiv, mai mult ingropat in namol. Tinut in mana, putin strins cu degetele, emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. Acestui sunet (chitait) ii datoreaza si denumirea de tipar. Se reproduce din martie pana in august. Femela depune icrele, in general, in trei portii, in total 10000-15000 icre.

Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului, stiucii, salaului, mihaltului etc.

Iazul Horgesti

Pescarii care viziteaza zi de zi acest iaz stiu deja ca regula de baza o constituie eliberarea obligatorie a exemplarelor de crap mai mari de 5 kg. primindu-se in schimb o zi gratuita la pescuit. Deasemeni pentru cei care doresc se poate elibera o diploma de autenticitate a capturii precum si fotografia exemplarului prins.

Taxarea se efectueaza la sediul fermei. Nu se elibereaza fractiuni de permis functie de timp(nu exista taxa doar pentru jumatate de zi,ea se achita integral indiferent de ora sosirii sau orele petrecute la pescuit); Doamnele care isi insotesc sotii la pescuit au gratuitate; Accesul la pescuit se face numai in zonele speciat amenajate(dig si malul opus drumului judetean); Are dreptul sa pescuiasca numai posesorul permisului chiar daca acesta are doar o singura undita; Sunt admise maximum 4 lansete sau undite cu maximum 2 cârlige fiecare; Pescuitul si inadirea se face numai de pe mal; Nu este permisa folosirea barcutelor de nadire; Nu se admite pescuitul din barca; Nu se admite pescuitul prin metode interzise de legea 192/2001 de genul: pescuitul cu "grebla" sau cu mâna, folosirea "ariciului", a cârligelor de agatat, etc; Cantitatea maxima de peste admisa pentru un permis de pescuit este de 5 kg crap,somn,salau,stiuca etc. Daca se depaseste aceasta cantitate, pestele in plus se va returna inapoi in apa neexistand posibilitatea cumpararii; Daca greutatea unui exemplar pescuit depaseste 5 kg, se elibereaza si se primeste o zi gratuita la pescuit; Momentan nu exista limita de greutate la caras; Un pescar poate ocupa circa 10 metri pe mal; Pe dig locurile sunt marcate; Pescuitul se va desfasura intre rasaritul si apusul soarelui; Este interzisa camparea si stationarea pe timpul noptii pe malul iazului;
Cale de acees: drumul national Bacau-Vaslui, la iesirea din Bacau spre Vaslui, dupa Podul de la Siret la prima intersectie se face dreapta, se ajunge la Buhoci in centru - la intersectie, la monumentul eroilor, aici se face la stanga, iar apoi se urmeaza drumul prin padure – Bibiresti – drept inainte fara nici o abatere la stinga (ex.: intersectia cu Parincea) - Horgesti, in total 30 de km.
Punctele forte ale iazului il constituie accesul facil pe orice fel de vreme, densitatea mare de peste, exemplarele record de crap si somn, atitudinea civilizata a personalului fermei si nu in ultimul rand curatenia baltii. Sursa: www.horgesti.ro

Montura Fir de Par pentru Crap

Aceasta montura se folosete la pescuitul crapului cu boiles, boabe de porumb sau orice alta momeala care se poate fixa pe firul de par.

La realizarea ei nu se va face nici un fel de compromis in materie de calitate a componentelor, deoarece cand pescuiti cu asa ceva, trebuie sa va asteptati la capturi impresionante.

Pescarii care merg la concursuri de crap, folosesc aceasta montura in mod special.

Pentru realizare aveti nevoe de: 2 varteje, 1 stopper, 2 margele, 1 tub antitangle, 3 protectoare nod, 1 varnis, 1 carlig nr. 5-6, 1 plumb de 50-90gr. cu forma aerodinamica, 1m fir textil 0.25-0.3.

Se vor folosi nodurile: "Knotless" pentru carlg si "Swivel double" pentru varteje cu capatul asigurat print-un nod obisnuit.

Fir intins!

Balta Hagiesti

Balta Hagiesti este considerata una din cele mai frumoase si mai populare balti din jurul Bucurestiului. Pe balta Hagiesti se poate pescui pe toata suprafata lacului existand multe locuri bune de pescuit cu vegetatie, copaci, stuf. Aancimea medie a apei este in jurul valorii de 2 m iar adancimea maxima este de 4 m.

Se poate planta doar cu navomodele. Se pot retine doar 5 kg de peste. Se poate planta cu barca baltii contra cost. Taxa este de 30 Ron/12 h. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, platica.
Cale de acces. Din Bucuresti mergeti spre Urziceni (DN2), la inceputul localitatii Lilieci (27 km de Bucuresti) este o curba mare la dreapta si la mijlocul curbei se face un drum din beton la dreapta (exista si un indicator “spre Hagiesti”) , mergeti pe acest drum aprox. 5 km pana dati de satul Hagiesti si indicatoarele care va indruma spre balta Hagiesti.

Geneza si Istoria Deltei Dunarii

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte. O faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala. O faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Montura culisanta pentru Crap

Pentru realizarea acestei monturi, aveti nevoie de: 2 varteje, 1 naditor cosulet, 2 carlige nr.4 sau 5 galbene sau negre, 3 protectoare nod, 1 stopper, 2 margele, 1 T(teu-antitangle), 1M fir monofilamet 0.25-0.3 sau textil 0.2 (in functie de dimensiunea pestilor urmariti se poate confetiona si cu fire mai groase ex. 0.4).

Se vor folosi nodurile: "Uniknot" sau "Grinner" la legarea vartejelor, "Snell" sau "Snood" pentru legarea carligelor si bucla "Longliners" pentru legarea primului carlig pe linie (prin teu).

La final, montura nu trebue sa depasasca 50-55cm. lungime.

Este o montura care vizeara mai multe specii de pesti, dar in special carasul si crapul.

Fir intins!

Larva de libelula

Se gaseste cu precadere in zone mlastinoase, se recolteaza cu site speciale la inceputul primaverii.
Este de culoare rosu-aprins, foarte subtire, foarte vioaie, poate ajunge pana la 3 cm.
Se pot folosi 4-5 larve de libelula in functie de dimensiunea carligului, cu varful infipt in ultima larva. Carligele trebuie sa fie subtiri, cu tija lunga, maxim nr. 10. Se poate folosi si in nada.
Este apreciata de majoritatea cyprinidaelor.

Montura "Worm Feeder"

Cuvantul worm in limba engleza inseamna vierme, iar cuvantul feeder vine de la verbul to feed, care inseamna a manca, a se hrani. In traducere exacta, rezulta "mananca viermi" dar nu are nici un inteles logic, asa ca se va folosi termenul mai adecvat "port viermi". Eu voi folosi in continuare, termenul worm feeder din motive estetice.

Worm feederul este un fel de cosulet pentru folosirea viermilor ca nada. Practic el este format dintr-un tub din plastic, inchis la ambele capete si prevazut mici cu orificii prin care pot iesi viermii, dar in acelasi timp nu se v-or impastia in curent mai puternic. Aceste feedere mai contin un lest din plumb, pentru a conferii greutatea necesara unei lansari la distanta. Lesturile pot varia ca greutate intre 25 si 80 grame sau mai mult, alegera acestora facanduse de catre pescar in functie de puterea de aruncare a lansetei pe care o foloseste.
Aceasta montura se preteaza foarte bine la pescuitul pestilor pasnici pe lacuri si rauri.
Pentru construirea monturii, recomandam urmatoarele "ingrediente":
• 1 Worm Feeder (Port viemi).
• Fir monofilment cu diametrul 0.3 mm, sau fir textil cu diametrul 0.2 mm.
• 1 oliva plutitoare (optionala)
• 1 amortizor cauciuc.
• 1 vartej cu rezistenta de 10-15 kg.
• 1 carlig "Mustad Ultra Point Carp nr.8" (carligele pot diferi foarte mult ca dimensiuni de la producator la producator, sau chiar de la serie la serie)
Pescarii mai pretentiosi pot folosi si varnis termocontractabil (Shrink tube) pe capetele

Complexul piscicol Hobaia

Complexul piscicol cuprinde 2 lacuri – Hobaia 1 si Hobaia 2 si este format prin acumulare din raul Arges.

Lacul Hobaia 2 – balta mare – lac cu o suprafata de 230 hectare si cu adincime relativ constanta care spre mijlocul lacului ajunge la 4-5 metrii. Fund lutos, tare, fara mal. Malul sting este mai inclinat si ofera adincimi mai mari ale apei chiar la 10-20 metri de mal, malul drept este mai putin inclinat si apa ajunge la 4-5 metri la o distanta de 80-100 metri de mal. Partea stinga a baltii este lipsita de stuf, cu exceptia ultimei portiuni din balta ( spre coada acesteia ‘ pe o distanta de 1 km). Pe malul drept stuful este bine reprezentat incepind chiar de la jumatatea baltii pina la capatul ei. Tot in aceasta zona sub apa sunt fostele vii formind un adevarat adapost pentru pesti mari. Batranii spun ca in aceasta zona traiesc exemplare de peste 30kg. Densitatea de crap este foarte mare, exemplarele de 5-8 kg fiind preponderente. Dar sau capturat si exemplare de crap romanesc de 18-24 kg !! Tenul este prezent in cantitati uriase, exemplarele intre 5 si 12 kg fiind la ordinea zilei. S-au prins exemplare de 20-26 Kg. De asemeni exemplarele de stiuca si salau (10-12 Kg ) sunt bine reprezentate.

Lacul Hobaia 1 – balta mica – are o suprafata de cca 80 hectare si adincimi ale apei pina la 12 metri. Latimea dintre maluri ajunge la peste 400 de metri. Pe fundul balti sunt foste livezi si stilpi de inalta tensiune, un paradis pentru fauna piscicola. Balta este destinata mai mult antrenamentului pescarilor de competitie , nefiind organizata aici pina in prezent nici o competitie.

Balta este populata cu crap , salau, stiuca, cteno , fitofag , caras si citeva exemplare de somn.

Datorita bogatiei in hrana naturala si numeroaselor locuri unde pestele gaseste adapost exemplarele sunt mari si foarte mari.

Tariful este 150 Lei/12 ore – Taxa pescuit standard pe ambele lacuri la Hobaia.

Conditii generale: Ziua de pescuit incepe la ora 6:30. Se pot retine – max 5 kg de peste , crap, caras si cteno intre 2 si 4 kg. inclusiv. Exemplarele peste 4 kg se elibereaza deoarece sunt reproducatori. Cine doreste sa retina peste cantitatea admisa, mai poate retine 5 Kg de caras contra sumei de 6 ron/kg. Bonurile se achita la ferma, dupa care se intra pe balta.

Cale de acces.

1. Cea mai simpla ruta este pe Autostrada Bucuresti – Pitesti (Km 30) – Bolintin Vale – Hobaia. Autostrada Bucuresti – Pitesti km 30, dreapta spre Bolintin Vale, mai departe prin centrul Bolintinului, trece podul peste Arges si ajunge la indicatorul stanga spre Ogrezeni, din Ogrezeni se ajunge in satul Hobaia. La intrarea in sat se urmeaza drumul drept ( nu la stanga ) si se ajunge la Troita. Aici se face stanga din nou si prima ulita la dreapta se intra in Complexul Piscicol Hobaia.

2. A doua ruta din Bucuresti Militari – Mihailesti – Hobaia

Tot drumul este asfaltat. Drumul pe marginea baltii este pietruit astfel ca accesul este posibil si pe ploaie. Pe balta s-au montat umbrare pentru a putea petrece cateva ore in natura inpreuna cu familia la un gratar.

Raul Moldova

Raul Moldova este un rau din regiunea istorica Moldova a Romaniei, afluent de dreapta al raului Siret. Raul Moldova izvoraste din varful Lucina al Obcinii Feredeu. Izvorul sau se afla in apropiere de localitatea Moldova-Sulita, aflata pe teritoriul judetului Suceava.
El curge pe o lungime de 237 km in directia NV-SE si strabate teritoriile a trei judete: Suceava, Iasi si Neamt. Din lungimea sa, 150 km se afla pe teritoriul judetului Suceava, unde bazinul sau hidrografic ocupa peste 35% din suprafata judetului. In acest județ, raul strabate sectoare cu panta mai accentuata (Pojorata, Prisaca) si sectoare unde panta scade la mai putin de 3 m/km.
Odata cu iesirea din munti, cursul Moldovei se ramifica in depresiunile intramontane, formand grinduri, praguri si ostroave. Pe teritoriul judetului Iasi, Moldova curge pe o lungime de 30 km, avand un debit mediu de 31,1 m³/s.
Raul primeste afluenti si de partea stanga si de partea dreapta, printre cei mai importanti mentionam raurile Humor (la Gura Humorului), Suha (la Frasin), Moldovita, Putna, Colacu (la Fundu Moldovei) si Sarata (la Raucesti). De-a lungul curgerii sale, Moldova strabate mai multe localitati, printre care orasele Campulung Moldovenesc si Roman.
Moldova se varsa in raul Siret pe teritoriul judetului Neamt, in apropierea orasului Roman. De la raul Moldova si-a luat numele provincia istorica romaneasca a Moldovei. Sursa: ro.wikipedia.org

Pastrarea larvelor. Cum pastram larvele.

Libelulele (larvele de chironomus) pe cat sunt de eficiente sunt intr-o partida de pescuit, pe atat sunt de fragile, sensibile si pretentioase. Pentru pastrarea lor o perioada mai lunga de timp (aproximativ 2 saptamani) trebuie parcursi cativa pasi extrem de simpli. Pentru inceput avem nevoie de doua pagini duble de ziar pe care le umezim si le indoim de la jumatate. Pe o parte vom pune larvele, iar cu cealalta le vom acoperi, formand practic un pachet, pe care-l vom pastra la frigider, deasupra compartimentului(lor) destinat(e) pastrarii legumelor si fructelor.

Zilnic larvele trebuie umezite. Periodic (o data la cateva zile) vom schimba “patul” cu un alt ziar umed, iar larvele le vom spala intr-o sita, in apa curata (nu folositi apa de la robinet! Contine clor!), pentru a-le-ntura pe cele moarte. Noul pachet se pastreaza tot la frigider.

Legarea firului pe mulineta - Nodul Arbor

Nodul Arbor este unul dintre cele mai simple moduri de a atasa si totodata securiza capatul liniei sau a firul in jurul tamburului (bobinei) mulinetei. Sursa: www.pescuit-sportiv.ro

Balta Pescaria Balta Blonda

Balta "Pescaria Balta Blonda" se afla in orasul Satu Mare, pe strada cu aceeasi nume. Este singura balta de pescuit din oras. Este amplasata in cartierul Balta Blonda din orasul Satu Mare pe drumul care duce la Satmarel, pe partea stanga in sensul deplasarii.

Regulament Balta Pescaria Balta Blonda:

• Pescarul poate sa pescuiasca cu maxim 3 scule (lansete, undite), dotate obligatoriu cu un singur carlig si plumb sau naditor pierdut .
• In cazul in care se constata ca un exemplar mai mare de 4 kg a fost ranit, se va percepe o taxa de 30 lei /kg pentru pestele respectiv, iar pentru un exemplar mai mare de 7 kg se va percepe o taxa de 50 lei/kg.
• Folosirea saltei, sacului de pastrare in caz de retinere si sprayului dezinfectant pentru crap sunt obligatorii.
• Nu se arunca lanseta pe diagonala pentru a deranja pescarii vecini.
• Pe aceasta balta sunt interzise manelele, injuriile, chefurile si oricare alte activitati care pot deranja ceilalti pescari aflati pe balta !
• Pe toata durata partidei de pescuit personalul amenajarii piscicole are dreptul sa controleze si sa cantareasca pestele capturat de pescari.
• Pescuitul se practica de pe mal; este interzisa intrarea in apa, sub orice motiv.
• Este interzisa ocuparea simultana a mai multor locuri de pescuit in baza unui singur permis de pescuit.
• Pescarul nu are voie sa schimbe pestele, pe care l-a retinut si care a fost pastrat in juvelnic, cu altul prins ulterior!
• Parasirea locului de pescuit se va face prin punctul de acces si numai dupa efectuarea controlului pestelui retinut.. Pescarii sportivi care nu respecta aceasta regula nu vor mai fi primiti la pescuit.
• Nu se admite achitarea partiala a taxei de pescuit, in functie de timpul de pescuit sau varsta pescarului.
• Administratia isi rezerva dreptul de a-si selecta clientela, de a nu permite accesul oricarei persoane pe amenajarea piscicola.
• Pescarul care va fi gasit ca nu respecta unul din punctele de mai sus, va fi scos imediat dupa bazin, dupa ce i se va elibera in apa pestele prins pana in acel moment
• Pe aceasta balta, cel care va fi prins ca sustrage (ASCUNDE) peste, altul decat cel care poate fi retinut conform taxei achitate, se face vinovat de FURT, fapta penala pedepsita de art 208 Cod Penal. Vinovatii vor fi reclamati organelor de politite !
• Pescarul va anunta administratia in momentul plecarii si se va supune oricarui control din partea administratiei pentru bagaj , vehicul pe care-l are.
• Pescarii au obligatia ca dupa incheierea partidei de pescuit sa lase locul curat (fara chistoace de tigari, coji de seminte, sticle goale, cutii metalice de orice tip, etc).
• Administratia este exonerata de orice raspudere civila, administrativa si materiala pentru orice forma de accidente, incidente si urmari generate de consumul de alcool sau neatentie a pescarului si insotitorilor acestora;
• Incalcarea oricarei norme de conduita prevazute in regulament confera dreptul administratiei baltii de a nu mai permite accesul pe balta si drept de pescuit autorului ;
• Contact: telefon - 0745/48 86 60, www.pescariabaltablonda.ro, pescariabaltablonda@yahoo.com

Tarif Pescuit:

• Pescuit sportiv Catch and Release - 30 lei pe zi

• Pescuit cu retinere peste - 50 lei pe zi

• Cantitatea maxima admisa pentru taxa de 50 RON / zi este de 5kg de peste din care maxim 2,5kg Crap/Amur.
• Daca se depaseste aceasta cantitate, pretul pentru pestele prins este urmatorul: Crap /Amur – 15 lei/kg; caras – 10lei/kg.
• Daca greutatea unui exemplar pescuit depaseste 4 kg, se va elibera – acesta fiind exemplar reproducator. 

Sursa: www.pescariabaltablonda.ro

Lacul Neusiedler

Lacul Neusiedler, in maghiara Fertő tó - lac mlastinos, este un lac natural natural de campie situat la granita dintre Austria si Ungaria. El este este printre putinele lacuri de stepa din Europa. Lacul s-a format in urma cu 20 de milioane de ani prin scufundarea Campiei Panonice si care a fost acoperita de mare. El este un lac cu adancimea maxima de 1,8 m fiind declarat datorita faunei si florei specifice patrimoniu mondial UNESCO.

Leadcore

Leadcore-ul este un fir special, folosit frecvent in pescuitul la crap, format dintr-un miez de metal invelit intr-un textil foarte suplu. Denumit tehnic leadcore (lead=plumb, core=miez), este folosit ca segment de legatura intre firul principal si montura sau firul de inaintas si montura.

Datorita insertiei de metal de la interior este greu si rezistent. Are o constructie speciala, cu fibrele materialului textil orientate intr-o singura directie, care permite buclelor de la capatul segmentelor de leadcore sa se autoblocheze. Motivul principal pentru care este folosit leadcore-ul este greutatea suplimentara pe care o are miezul de metal de la interiorul firului textil. Aceasta ajuta la o asezare mai rapida si mai precisa a monturii pe fundul lacului, ceea ce duce la o prezentare mai corecta si mai putin vizibila.

Leadcore-ul se lucreaza scotand un segment din miezul de plumb dintr-un capat, facand apoi o bucla cu capatul textil ramas liber, trecand-ul prin interiorul firului si scotandu-l apoi exact unde incepe miezul de plumb

Avantajele leadcore-ului: este foarte greu, se lipește de fundul apei, are efect anti-tangle, rezistent la abraziune, protejeaza pestele intepat

Dezavantajele leadcore-ului: nu e foarte simplu de legat – e nevoie de putin exercitiu pentru realizarea buclelor, implica folosirea de accesorii ajutatoare – croseta, pensa, lipici, daca nu e bine lucrat si lipit, buclele se pot desface. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Cetatea Enisala - judetul Tulcea

Cetatea de la Enisala, se numara printre monumentele de arhitectura militara de pe teritoriul Romaniei, ridicata in evul mediu care se remarca prin conceptie planimetrica, sistem de fortificatii, tehnica constructiva, elemente arhitectonice. Fortificatia a fost construita in a doua jumatate a sec. al XIV-lea de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii. Pe baza tehnicilor constructive, s-a emis ipoteza ca singurii interesati de ridicarea unei cetati situata in cadrul sistemului de fortificatii din nordul Dobrogei, orientata spre mare pentru supravegherea traficului navelor, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani castigate din comert si erau detinatorii monopolului navigatiei pe Marea Neagra.

Fortificatia de la Enisala a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele din Delta – Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurile Nistrului, Caffa in sudul Crimeei. Intre 1397-1416 cetatea de la Enisala a facut parte din sistemul defensiv al Tarii Romanesti in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci la 1419-1420, in cetate s-a instalat o garnizoana militara otomana.

Ulterior, datorita inaintarii stapanirii turcesti dincolo de gurile Dunarii pana la Cetatea Alba si Chilia (1484), si a formarii cordoanelor de nisip ce separa lacul Razim de Marea Neagra, cetatea a fost abandonata in sec al XVI-lea, pentru ca nu mai corespundea intereselor strategice si economice turcesti.

Zidurile de incinta ale cetatii se pastreaza in cea mai mare parte la o inaltime de 5-10 m si pot fi observate cu usurinta de la mari distante. Incinta de vest-sud-vest a fost construita pe marginea abrupta a promontoriului. Cetatea are forma unui trapez sau patrulater neregulat, cu latura de vest-sud-vest distrusa aproape in intregime, lunga de peste 100 m; laturile de est si de nord sunt de cca. 50 m, iar cea de sud are aproape 30 m. Zidul de incinta este gros de 1,50 m - 1,85 m, prezinta la exterior, opt turnuri de aparare cu cate trei, patru si cinci laturi

Atat zidul de incinta, cat si turnurile, sunt construite din piatra de calcar cioplita, fasonata, de forma cubica, de dimensiuni mici si mijlocii. Intrarea (pe latura de sud) se facea printr-o poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla si aparata de un bastion masiv pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei aflat pe partea de nord-est este prevazut cu turnuri patrate si triunghiulare. Dupa 1991 zidurile naruite de intemperii ale cetatii au fost restaurate, Enisala devenind un important punct turistic.

Numele cetatii nu s-a pastrat, iar denumirea actuala a satului, si implicit a monumentului, vine de la cuvantul turcesc Yeni Sale care inseamna „Sat nou”. In sec. XV cand Dobrogea a intrat sub stapanire otomana, localitatea era populata de romani. Cercetarile arheologice din punctul “La Biserica” au dus la descoperirea unui cimitir din sec. XV-XVIII atribuit acestei populatii romanesti crestine. Sursa: www.info-delta.ro