Taparina
este o montura folosita la pescuitul pestilor marini cum ar fi
chefalul, stavridul,etc. Aceasta montura se compune dintr-un fir
principal, cu o lungime cuprinsa intre 1.5 si 2 metri, din monofilament
cu diametrul 0.25 sau 0.3 si mai multe carlige legate de acesta, cu fir
scurt 5-8 cm la distante de 15 cm. Uzual se folosesc mai mult de 5
carlige, pana la 15. La ambele capete ale firului principal se pot lega
agrafe sau varteje, pentru fixarea plumbului si pentru atasarea ei pe
linie. Carligele folosite sunt cele cu ochet, nr 4-5 pe care se
matiseaza cate o pana alba de rata sau una colorata de cocos. Plumbul
folosit va fi de forma cilindrica sau picatura, cu greutate variabila in
functie de puterea lansetei, intre 50 si 80gr. Grosimea firelor este
pur orientativa, dvs puteti folosi fire mai groase sau mai subtiri.
Pagini
▼
luni, 30 iunie 2014
Tiparul
Originar
din Europa Centrala si cea rasariteana, tiparul este prezent in tot
bazinul dunarean, in Romania se gaseste in Dunare si Delta, in toate
baltile, bratele moarte, lacurile si iazurile din interiorul tarii,
exceptand apele de munte.
Corpul este alungit si gros,
aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi mici si cu un strat
mucos care il fac alunecos. Capul este gros, usor comprimat lateral.
Gura semilunara, inferioara, cu buza superioara carnoasa, continua.
Tiparul are 10 mustati, dintre care 6 langa gura, iar doua scurte pe
mandibula. Sub ochi, tiparul are cate un ghimpe ascutit, ascuns bine sub
piele. Pedunculul caudal este comprimat lateral, iar inotatoarea
caudala rotunjita. Capul pestelui nu are solzi, in schimb istmul este
complet acoperit cu solzi.
Dorsala este cafeniu inchisa, presarata cu pete negricioase marunte.
Aceasta zona cafenie este marginita de o dunga ingusta, neagra, care se
intinde de-a lungul intregului corp al pestelui. Sub aceasta dunga,
corpul pestelui este cafeniu deschis, dupa care urmeaza o noua dunga
negricioasa, mai lata, de la ochi pana la baza caudalei. Sub aceasta
dunga, corpul este galben-ruginiu, cu pete cafenii, dupa care urmeaza o a
treia dunga negricioasa, intrerupta si ingusta, inotatoarele tiparului
sunt fumurii, cu pete intunecate. Coloratia tiparului variaza mult ca
intensitate dupa gradul de limpiditate si culoarea mediului acvatic in
care traieste.
Lungimea obisnuita este de 18-20 cm, dar atinge si 24-26 cm.
Tiparul este o specie de peste de apa dulce, care prefera fundul
malos si cu multa vegetatie, in general, se gaseste in ape fara nici o
miscare, dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. Tiparul
are posibilitatea sa respire prin intestine, ceea ce-i permite sa
reziste mult timp si in albiile care au secat. In acest caz il gasim
ingropat in mal, ca de multe ori si in timpul iernii. Prin intestinul
gros, puternic vascularizat, absoarbe aerul atmosferic si prin anus
elimina dioxidul de carbon. Scormoneste tot timpul fundul baltii, de
unde inghite si namol, pe langa hrana preferata, care consta din
particule de vegetatie, detritus organic, viermi, larve acvatice, mici
crustacee, melci, moluste mici etc. De obicei se hraneste in timpul
noptii, ziua fiind inactiv, mai mult ingropat in namol. Tinut in mana,
putin strins cu degetele, emite un sunet caracteristic datorita
eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. Acestui sunet
(chitait) ii datoreaza si denumirea de tipar. Se reproduce din martie
pana in august. Femela depune icrele, in general, in trei portii, in
total 10000-15000 icre.
Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului, stiucii, salaului, mihaltului etc.
Montura pentru Somn
Aceasta montura pentru somn, este folosita cand pescuim in agatzatura. Carligul,
monofilamentul pentru firul principal, forfacul, antirasucitorul, sunt
identice cu cele din montura de mai sus. Diferenta este tipul de vartej
T, cu agrafa care culiseaza pe fir. Plumbul plat este legat de agrafa cu
monofilament subtire, care se va rupe in caz ca se va agata, lasand
astfel montura libera cu pestele in dril.
Localizarea Crapului
In
primul rand pentru a-l pune pe saltea trebuie sa il localizam, sa stim
ce semne urmarim si ce cautam pentru a fi cat mai aproape de crap.
Multi
pescari de crap au obiceiul de a se aseza pe locuri care arata foarte
bine sau unde prieteni au mai prins crap. Pestele insa se va hrani
intotdeauna in zone unde se simte in siguranta, asadar daca sunt locuri
unde pescarii prind frecvent cu timpul pestii(mai ales in sistem
C&R) vor asocia acel loc cu pericolul si vor incepe sa il evite deci
"Pomul laudat" va deveni doar o fantana seaca.
Atunci cand ajungeti pe lac, petreceti un timp doar urmarind apa, cautand semne ale crapilor ciruland sau hranindu-se. Cautati semne ale miscarilor la suprafata sau sarituri, chiar urmarind suprafata cu ajutorul binoclului. O dara de bule de aer la suprafata tradeaza prezenta pestelui in zona, acesta hranindu-se pe substrat; s-ar putea sa nu fie chiar crap dar e semnul ca pestii se hranesc in zona respectiva si veti prinde poate alta specie dar va veni si randul crapilor sa caute aceste zone.
Urmariti zonele in care crapii sar, fie in mijlocul lacurilor sau in zone in care nimeni nu este tentat si nu pescuieste. Studii asupra comportamentului crapului au demontat mitul cum ca atunci cand crapul sare nu se hraneste. Din contra, sariturile crapului sunt un semn pozitiv, pestelui ii convin conditiile locale, calitatea si claritatea apei, prezenta hranei in zona respectiva si foarte probabil prezenta unei structuri subacvatice care ii inspira siguranta pentru a se desfasura si a se hrani.
Nu pescuiti in zone cu presiune mare asupra pestelui. Daca vedeti chiar cel mai bun loc liber dar de jur imprejur sunt multi pescari mai bine cautati o zona linistita in care nimeni nu a fost tentat sa se aseze. Chiar daca pescarii respectivi prind uneori, mai mult ca sigur sunt doar pesti razleti prinsi pe rutele lor de patrulare. Daca sunteti totusi obligat sa ocupati un loc in "multime" incercati sa aruncati mai departe daca este posibil decat restul pescarilor. Zgomotul plumbilor aterizand este auzit de crap de la mare distanta, desi uneori zgomotul poate fi asociat cu prezenta unei surse de hrana, plescaitul constant al plumbilor va impinge crapii spre larg sau alte zone mai izolate pentru siguranta.
Daca toate acestea nu functioneaza cautam si alte semne.....
Ganditi-va la conditiile meteo, nu doar cele din ziua respectiva dar si in zilele premergatoare iesirii dumneavoastra pe lac. S-a modificat temperatura sau presiunea atmosferica in vreun fel? Daca a fost cald apele cu adancime mica vor fi mai calde iar crapii se vor indrepta spre ele, si in acest sens, crapii vor cauta apa mica incalzita de soare in special in diminetile reci.
Putem cauta zone "fierbinti" urmarind particularitati vizibile ale lacului care le-ati putea suspecta fie ca tin crap, fie ca sunt zone de patrulare ale acestuia. Zonele cele mai frecvent alese de crap sunt: insulele, zone de vegetatie submersa, plauri, stufaris, copaci ce atarna deasupra sau chiar pe suprafata apei, agataturi de tot felul, directia vantului sau apa mica.
Insulele ofera crapului o zona in care sunt feriti, se pot hrani in siguranta, cu atat mai mult cu cat exista si copaci care umbresc suprafata apei. Valoarea locului scade daca este o tinta foarte frecventa a pescarilor, crapii vor cauta alte zone daca se risipeste siguranta. In zile linistite si mai ales pe lacuri noi vor fi o tinta "obligatorie" si destul de sigura in privinta unei capturi. De asemenea insula este un "marker" natural, nu trebuie urmarite alte repere sau folosit marker-ul care si el ar putea speria crapul prin prezenta sa si utilizarea excesiva.
"Paturile" de vegetatie submersa sunt unele din locurile preferate de hranire ale crapului; acesta se simte in siguranta si gaseste hrana naturala din abundenta. Pentru pescar poate fi u nadevarat cosmar, agataturile ce pot surveni frecvent, dificultatea de prezentare a momelii, iar in cazul unei capturi, pestele trebuie tinut in afara zonelor de vegetatie densa. Desi dificil uneori, in lipsa altor semne, pescuitul pe sau in apropierea acestor zone poate fi un pont de "aur".
Plaurii(zone in care nuferii creaza o adevarata patura la suprafata si "padure" submersa) ca si vegetatia ofera multa siguranta si totodata hrana crapului. Sunt locuri bune de tintit cu momeli scufundatoare in "intranduri" sau momeli flotante chiar in "ochiuri" ale acestor zone. Frecvent in apropierea malurilor, pescuitul acestor zone necesita liniste maxima daca pescuiti din apropiere.
Zone de stufaris, ca si plauri uneori, fiind aproape de mal sunt o arma cu doua taisuri. Crapii se pot simti in siguranta si patrula frecvent in cautarea hranei sau din cauza apropierii de mal(mai mult sau mai putin circulat) se pot ferii de aceasta zone in totalitate considerand-o "zona de risc".
Unul din cele mai bune daca nu chiar cel mai bun loc de a cauta crapul, in parerea multora din cei mai celebri pescari de crap, il reprezinta copacii care atarna deasupra apei. Prezenta crengilor la suprafata apei creeaza in loc in care crapii se simt foarte in siguranta si se hranesc cu mult "tupeu", mai lasa deoparte precautia instinctuala si se vor apropia mai usor de monturile noastre, chiar daca nu sunt camuflate perfect. Un alt vot pozitiv pentru aceste zone este acela ca multi pescari se feresc de ele, prefera sa arunce departe in larg sau in alte zone, cel mai simplu motiv fiind riscul de a nimeri fix in copac, neplacut pentru toti si cred ca toti am patit-o cel putin o data... Necesita o precizie buna a aruncarii dar sansele sunt mari ca rasplata sa fie pe masura.
Agataturile, diverse resturi, trunchiuri de copac, bolovani etc. sunt preferate de crap tocmai pentru ca majoritatea pescarilor se feresc de ele. Asumandu-ne anumite riscuri, pescuind cu linii intinse, frane stranse, cu monturile aproape de agataturi si noi aproape de bete, avem sanse de a scoate crapii din ascunzatoare spre stupoarea colegilor care pazesc swingerul in van.
In general crapii au tendinta de a urmarii directia vantului. Exista mai multe ipoteze pentru acest comportament: hrana este impinsa spre malul batut de vant, hrana este agitata din substrat in aceste zone sau actiunea vantului tinde sa impinga straturile de apa mai calda care sunt preferate de crap in final acestia ajungand in zona in care bilele cu "piercing" ii asteapta.
Apele mici vor fi cautate de crap in diminetile reci, atunci cand soarele iese si incalzeste mult mai repede aceste zone decat altele de pe lac, nu intotdeauna privite cu incredere pot oferi deseori surprize.
Atunci cand ajungeti pe lac, petreceti un timp doar urmarind apa, cautand semne ale crapilor ciruland sau hranindu-se. Cautati semne ale miscarilor la suprafata sau sarituri, chiar urmarind suprafata cu ajutorul binoclului. O dara de bule de aer la suprafata tradeaza prezenta pestelui in zona, acesta hranindu-se pe substrat; s-ar putea sa nu fie chiar crap dar e semnul ca pestii se hranesc in zona respectiva si veti prinde poate alta specie dar va veni si randul crapilor sa caute aceste zone.
Urmariti zonele in care crapii sar, fie in mijlocul lacurilor sau in zone in care nimeni nu este tentat si nu pescuieste. Studii asupra comportamentului crapului au demontat mitul cum ca atunci cand crapul sare nu se hraneste. Din contra, sariturile crapului sunt un semn pozitiv, pestelui ii convin conditiile locale, calitatea si claritatea apei, prezenta hranei in zona respectiva si foarte probabil prezenta unei structuri subacvatice care ii inspira siguranta pentru a se desfasura si a se hrani.
Nu pescuiti in zone cu presiune mare asupra pestelui. Daca vedeti chiar cel mai bun loc liber dar de jur imprejur sunt multi pescari mai bine cautati o zona linistita in care nimeni nu a fost tentat sa se aseze. Chiar daca pescarii respectivi prind uneori, mai mult ca sigur sunt doar pesti razleti prinsi pe rutele lor de patrulare. Daca sunteti totusi obligat sa ocupati un loc in "multime" incercati sa aruncati mai departe daca este posibil decat restul pescarilor. Zgomotul plumbilor aterizand este auzit de crap de la mare distanta, desi uneori zgomotul poate fi asociat cu prezenta unei surse de hrana, plescaitul constant al plumbilor va impinge crapii spre larg sau alte zone mai izolate pentru siguranta.
Daca toate acestea nu functioneaza cautam si alte semne.....
Ganditi-va la conditiile meteo, nu doar cele din ziua respectiva dar si in zilele premergatoare iesirii dumneavoastra pe lac. S-a modificat temperatura sau presiunea atmosferica in vreun fel? Daca a fost cald apele cu adancime mica vor fi mai calde iar crapii se vor indrepta spre ele, si in acest sens, crapii vor cauta apa mica incalzita de soare in special in diminetile reci.
Putem cauta zone "fierbinti" urmarind particularitati vizibile ale lacului care le-ati putea suspecta fie ca tin crap, fie ca sunt zone de patrulare ale acestuia. Zonele cele mai frecvent alese de crap sunt: insulele, zone de vegetatie submersa, plauri, stufaris, copaci ce atarna deasupra sau chiar pe suprafata apei, agataturi de tot felul, directia vantului sau apa mica.
Insulele ofera crapului o zona in care sunt feriti, se pot hrani in siguranta, cu atat mai mult cu cat exista si copaci care umbresc suprafata apei. Valoarea locului scade daca este o tinta foarte frecventa a pescarilor, crapii vor cauta alte zone daca se risipeste siguranta. In zile linistite si mai ales pe lacuri noi vor fi o tinta "obligatorie" si destul de sigura in privinta unei capturi. De asemenea insula este un "marker" natural, nu trebuie urmarite alte repere sau folosit marker-ul care si el ar putea speria crapul prin prezenta sa si utilizarea excesiva.
"Paturile" de vegetatie submersa sunt unele din locurile preferate de hranire ale crapului; acesta se simte in siguranta si gaseste hrana naturala din abundenta. Pentru pescar poate fi u nadevarat cosmar, agataturile ce pot surveni frecvent, dificultatea de prezentare a momelii, iar in cazul unei capturi, pestele trebuie tinut in afara zonelor de vegetatie densa. Desi dificil uneori, in lipsa altor semne, pescuitul pe sau in apropierea acestor zone poate fi un pont de "aur".
Plaurii(zone in care nuferii creaza o adevarata patura la suprafata si "padure" submersa) ca si vegetatia ofera multa siguranta si totodata hrana crapului. Sunt locuri bune de tintit cu momeli scufundatoare in "intranduri" sau momeli flotante chiar in "ochiuri" ale acestor zone. Frecvent in apropierea malurilor, pescuitul acestor zone necesita liniste maxima daca pescuiti din apropiere.
Zone de stufaris, ca si plauri uneori, fiind aproape de mal sunt o arma cu doua taisuri. Crapii se pot simti in siguranta si patrula frecvent in cautarea hranei sau din cauza apropierii de mal(mai mult sau mai putin circulat) se pot ferii de aceasta zone in totalitate considerand-o "zona de risc".
Unul din cele mai bune daca nu chiar cel mai bun loc de a cauta crapul, in parerea multora din cei mai celebri pescari de crap, il reprezinta copacii care atarna deasupra apei. Prezenta crengilor la suprafata apei creeaza in loc in care crapii se simt foarte in siguranta si se hranesc cu mult "tupeu", mai lasa deoparte precautia instinctuala si se vor apropia mai usor de monturile noastre, chiar daca nu sunt camuflate perfect. Un alt vot pozitiv pentru aceste zone este acela ca multi pescari se feresc de ele, prefera sa arunce departe in larg sau in alte zone, cel mai simplu motiv fiind riscul de a nimeri fix in copac, neplacut pentru toti si cred ca toti am patit-o cel putin o data... Necesita o precizie buna a aruncarii dar sansele sunt mari ca rasplata sa fie pe masura.
Agataturile, diverse resturi, trunchiuri de copac, bolovani etc. sunt preferate de crap tocmai pentru ca majoritatea pescarilor se feresc de ele. Asumandu-ne anumite riscuri, pescuind cu linii intinse, frane stranse, cu monturile aproape de agataturi si noi aproape de bete, avem sanse de a scoate crapii din ascunzatoare spre stupoarea colegilor care pazesc swingerul in van.
In general crapii au tendinta de a urmarii directia vantului. Exista mai multe ipoteze pentru acest comportament: hrana este impinsa spre malul batut de vant, hrana este agitata din substrat in aceste zone sau actiunea vantului tinde sa impinga straturile de apa mai calda care sunt preferate de crap in final acestia ajungand in zona in care bilele cu "piercing" ii asteapta.
Apele mici vor fi cautate de crap in diminetile reci, atunci cand soarele iese si incalzeste mult mai repede aceste zone decat altele de pe lac, nu intotdeauna privite cu incredere pot oferi deseori surprize.
Balta Izvoarele
Balta
Izvoarele are o suprafata de aprox. 15 ha. Accesul pana la balta
Izvoarele se face in conditii foarte bune si pe timp de ploaie, drumul
fiind asfaltat. Este permisa camparea pe timp de noapte dar nu se poate
pescui insa se poate face gratar, iar pescarul poate fi insotit de
familie dar fara sa pescuieasca. Este permis plantatul cu navomodele.
Taxa este de 100 Ron / zi, intre orele 5:00 si 21:00. Balta Izvoarele este deschisa doar Sambata si Duminica, in cursul saptamanii este deschisa doar de Sarbatorile Legale. Se pot retine 5 kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap.
Taxa este de 100 Ron / zi, intre orele 5:00 si 21:00. Balta Izvoarele este deschisa doar Sambata si Duminica, in cursul saptamanii este deschisa doar de Sarbatorile Legale. Se pot retine 5 kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap.
Cale de acces.
Mergeti din Bucuresti spre Oltenita (DN4), la km. 31 faceti dreapta
spre comuna Hotarele si din centrul comunei virati drepta spre comuna
Izvoarele. Din localitatea Izvoarele mai aveti maxim 500 m pana la balta Izvoarele.
Midia - Scoica Neagra
Creste
si se dezvolta la Marea Neagra, in general pe formatiuni de piatra.
Este momeala preferata a pestilor din Marea Neagra. Se recolteaza cu o
grebla speciala cu plasa (asemanatoare unui minciog). Cele mai bune
locuri pentru recoltarea midiilor sunt: baza digului de Sud de la Midia,
baza digurilor din Eforie Nord si Eforie Sud, plaja Mangalia. Dupa
furtuna se recolteaza mai usor de pe plaja Marii Negre.
Se foloseste in mod special la guvizi, chefal si laban. Este foarte eficienta ca momeala dupa furtuna deoarece valurile sparg cochilia scoicii iar pestele are acces mai usor la carnea acesteia.
Poate fi folosita in stare naturala, majoritatea pescarilor prefera insa sa o fiarba sau sa o coaca deoarece se desface mai usor (la fierbere se mai adauga sofran pentru schimbarea coloritului scoicii).
Cade usor din carlig, de aceea nu se foloseste in lansari la distanta mare.
Midia este o scoica foarte gustoasa, se foloseste in foarte multe preparate culinare.
Se foloseste in mod special la guvizi, chefal si laban. Este foarte eficienta ca momeala dupa furtuna deoarece valurile sparg cochilia scoicii iar pestele are acces mai usor la carnea acesteia.
Poate fi folosita in stare naturala, majoritatea pescarilor prefera insa sa o fiarba sau sa o coaca deoarece se desface mai usor (la fierbere se mai adauga sofran pentru schimbarea coloritului scoicii).
Cade usor din carlig, de aceea nu se foloseste in lansari la distanta mare.
Midia este o scoica foarte gustoasa, se foloseste in foarte multe preparate culinare.
Montura cu pluta pentru Caras si Crap
Ideala pentru pescuitul pestilor de
talie medie-mare in lacuri si in prezenta vantului. Este necesara
folosirea unei rubeziene sau a unei boloneze de 6-8m, echipata cu o
mulineta cu tambur fix si monofilament 0,18-020mm. Pluta cu fir interior
pastreaza sensibilitatea ansamblului si ofera un control sporit prin
reducerea, pana la eliminare, a “burtii” firului.
duminică, 29 iunie 2014
Balta Clinceni
Balta
Clinceni se afla in apropierea Bucurestiului la aproximativ 5km, facand
din aceasta balta un loc indragit de pescarii de crap care doresc o
balta aproape de casa.
Balta
Clinceni are luciul de apa destul de mic ca suprafata. Se poate pescui
de pe mal pe aproape 80% din suprafata baltii. Balta nu prezinta
agataturi cu exceptia catorva buturugi pe mijlocul lacului iar fundul
este unul tare, nisipos.
Se poate pescui cu 5 bete de participant, se
poate pastra carasul in limita a 10kg, crapul se pastreaza in limita a 5
kg, este permis pescuitul la bomba.
Taxa pentru balta este de 80 lei. Telefon contact: 0743755657. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, rosioara.
Cale de acces.
Sunt doua varianta prin care poti sa ajungi la balta; una ar fi sa iesi
din Bucuresti prin Prelungirea Ghencea, tot inainte pana treci linia de
centura si ajungi in Comuna Clinceni, unde mergi tot inainte pana
aproape de iesirea din comuna spre Bragadiru. Alta varianta ar fi prin
DN6 spre Alexandria si din Bragadiru se face drapta spre Clinceni, la de
200m de la intrare se face iar dreapta spre balta. Distanta Bucuresti –
Clinceni este de aproximativ 5 km.
vineri, 27 iunie 2014
Reteta de preparare Boiles pentru rau.
Acest tip de boilies permite o difuzie buna a aromelor, atragand in
acest fel pestii in zona unde se afla momeala. Sunt mai grele decat
boilies – urile obisnuite (datorita caseinei si a fainii de grau).
Ingrediete:
- Faina de Grau .....................................400 gr
- Caseina ..............................................300 gr
- Gluten de Grau ...................................200 gr
- Faina de Soia .....................................100 gr
- Betaine pur .........................................1 gr
- Concentrat de Peste / Sos Nuoc Mam .... 3 lingurite
- 6 – 10 oua, in functie de marimea lor.
Pescuitul Bibanului la Pluta
Unditul
bibanului cu pluta este pe cat de uşor, pe atat de distractiv. Varga va
fi usoara si lunga: struna va fi facuta din fir de nailon de 18-20 /
100, avand un carlig nr. 8, cand momim cu rama, si nr 10, in cazul cand
pescuim cu pestisori sau cu cozi de peste mic; pluta va fi atat cat sa
poata sustine un plumb de cateva grame.
Cea mai buna nada o
constituie peştisorii foarte mici, argintii; este buna si rama, pe care
trebuie sa o schimbam mereua, ca sa nu atarne moale din carlig.
Pestisorii-momeala vii ii prindem in carlig de buze. Daca nu gasim
pestisori vii, vom trage in undita un peste mort, intepandu-l de coada,
cu carligul langa aceasta. Avand ca momeala pestisor mort, nu vom pune
pluta , ci-l vom salta necontenit, miacand din varga.
Bibanul incepe
sa vina la undita inca de la inceputul primaverii , dar adevaratul sezon
incepe numai in timpul si catre sfarsitul verii. Cele mai bune luni
sunt august, septembrie si octombrie , in ultima luna incepand
carduirea. Atunci putem sa scoatem peste dupa peste. Daca stim sau gasim
un loc bun si dupa ce am prins cativa bibani, vedem ca nu mai vin si
altii la undita, sa avem rabdare sau sa revenim in acelasi loc dupa
putin timp; bibanii in carduri au trecut mai departe vanand, dar nu vor
intarzia sa se reantoarca. Zilele innorate sunt cele mai propice.
Lacul Surduc
Lacul
Surduc este un lac de acumulare situat in vestul tarii, in judetul
Timis, (in partea de sud-est a muntilor Poiana Rusca), la o distanta de
aproximativ 100 de km de Timisoara si la 30 km de Lugoj. Barajul si
Lacul Surduc alimenteaza cu apa potabila si industriala municipiul
Timisoara si pune in miscare turbinele unei microhidrocentrale de 2 MW.
Lacul
de acumulare Surduc are ca scop principal asigurarea cu apa potabila a
zonei Timisoara, apararea impotriva inundatiilor si bineinteles, un scop
turistic, unde iubitorii de pescuit si de agrement se pot bucura in
voie. Avand o suprafata de 460 ha, el este cel mai mare lac din judetul
Timis. Constructia barajului a inceput in 1972, iar acumularea in 1976,
atingand in 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a inceput in 1981,
fiind proiectata pentru acumularea unui volum de apa de 51 milioane mc.
Lacul Surduc este unul dintre principalele puncte de atractie turistice, pentru cei ce doresc o relaxare, o delectare, pentru cei care doresc sa inoate, pentru sporturi nautice, pentru pescuit sau pentru plaja in timpul verii. Cazarea este usoara, ori la cabane, ori cu cortul. Judetul Timis se poate mandri cu acest minunat lac de acumulare, atat pentru turism, cat si pentru asigurarea apei potabile in Timisoara.
Lacul Surduc este unul dintre principalele puncte de atractie turistice, pentru cei ce doresc o relaxare, o delectare, pentru cei care doresc sa inoate, pentru sporturi nautice, pentru pescuit sau pentru plaja in timpul verii. Cazarea este usoara, ori la cabane, ori cu cortul. Judetul Timis se poate mandri cu acest minunat lac de acumulare, atat pentru turism, cat si pentru asigurarea apei potabile in Timisoara.
Lacul Uzlina
Se
ajunge rapid daca esti cazat in satul Uzlina. Este un lac recunoscut
pentru pescarii de stiuca. Recomandarea ghidului a fost sa tatonam malul
dinspre canalul lui Branza (denumire locala) si intrarea in lacul Isac.
Pentru o orientare mai buna, malul stang dinspre intrarea in lacul
Isac, pana la primul canal. Se poate ajunge cu masina pana la Murighiol,
unde se poate parca in siguranta, de aici trebuie sa mergeti cu barca
pana in zona Uzlina unde va si puteti caza la pensiunile din zona. Din
Uzlina se merge cu barca pe canalul cu acelas nume pana la lac.
Sezoane de pescuit in Delta Dunarii
Stiuca
Lacul Fortuna, canalul Sontea, Holbina si Maliuc. Greutatea medie: de la 1 la 4 kilograme. Sezon: de la inceputul lui Iulie pana in Decembrie.
Crap
In zona canalului Sontea; pe bratele Chilia si Sulina; zona Maliuc. Greutate medie : de la 3 la 20 de kilograme. Sezon: Iulie – Septembrie.
Lacul Fortuna, canalul Sontea, Holbina si Maliuc. Greutatea medie: de la 1 la 4 kilograme. Sezon: de la inceputul lui Iulie pana in Decembrie.
Crap
In zona canalului Sontea; pe bratele Chilia si Sulina; zona Maliuc. Greutate medie : de la 3 la 20 de kilograme. Sezon: Iulie – Septembrie.
Somn
Bratului
Chilia si Sulina. Are o greutate medie de 4 pana la 30 de kilograme,
dar au fost inregistrate si capturi record de 60-80 kilograme. Sezon:
Iulie – Octombrie.
Salau
In
zona canalului 5; lacul Sinoe si in apropierea satului Sfantu Gheorghe.
Greutatea medie atinge de la 1.5 pana la 5 kilograme. Sezon: toata vara
(Iunie – Septembrie).
Bibanul
Tot
timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai
favorabile sunt lunile de toamna. Este foarte activ si iarna
Rosioara
Lunile iunie – octombrie
Platica
Lunile iunie – octombrie
Linul
Lunile iunie – octombrie
miercuri, 25 iunie 2014
Reteta boilies cu dulceata de capsuni
Gris (puteti sa-l mai maruntiti un pic dar sa nu fie chiar faina)…….200 gr
Malai (faina de malai)………………100 gr
Lapte praf degresat………………….100 gr
Dulceata de capsuni…………………100 gr
Aroma de capsuni……………………6 ml
6 picaturi de bergamot
Colorant (preferabil rosu fluo)
6 oua
Amestecati
ingredientele uscate intr-o punga, separat amestecati ouale (batute
bine) cu aromele, colorantul si dulceata, adaugati mixul uscat treptat
amestecand in acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare.
Nu trebuie sa se lipeasca de maini. Rulati bilutele si firbeti-le timp
de 3-6 minute. Dupa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 8 ore. Daca
vreti sa le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati sau le tavaliti
bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un
saculet din plasa sa se usuce bine.
Lacul Dumbravita
Barajul
Dumbravita este localizat in judetul Brasov si se afla in administrarea
societatii Doripesco. Barajul de la Dumbravita este supranumit si
“Delta din Carpati” datorita frumusetii peisajului. Situat in
Depresiunea Barsei, pe bazinul Oltului, lacul de la Dumbravita s-a
format prin construirea unui baraj pe paraul Hamarandia, elesteele fiind
construite ulterior in lunca acestei ape.
Lacul
de la barajul Dumbravita are 120 de hectare luciu apa. La barajul
Dumbravita se poate ajunge cu masina pana langa lac si se poate campa
inclusiv noaptea, dar se va pescuit doar in programul stabilit in timpul
zilei. Barajul Dumbravita poate fi destinat si concursurilor de
pescuit, dar este recunoscut la nivel international pentru birdwatching.
Regulament
baraj Dumbravita: cantitatea maxima de peste retinut este de 5kg,
optional se poate pastra cantitatea de peste ce depaseste aceasta
greutate contra cost, se pescuieste cu maxim 3 scule/pescar, sunt admise
monturile cu maxim 2 carlige, scaldatul este interzis.
Taxa pentru balta este de 30 lei. Telefon Contact: 0728288662. Specii de pesti intalnite: caras, crap.
Cale acces.
De la Brasov mergeti spre Ghimbav – Codlea – Vladeni, aici faceti
dreapta spre Dumbravita. Mergeti drept si traversati localitatea iar la
iesire pe partea dreapta se vede lacul Dumbravita.
marți, 24 iunie 2014
Montura pentru Somn - Cat-O-Copter
Exista numeroase monturi speciale pentru pescuitul la somn, si unele sunt mai mult decat complicate.
Una
dintre cele mai populare si in acelasi timp exceptionale, daca ne uitam
la rezultatele obtinute cu ea, este cea dezvoltata de Keith Lambert,
montura Cat-O-Copter.
Simpla, usor de facut de catre oricare dintre noi, functioneaza excelent atat pe ape curgatoare precum si pe lacuri, bazandu-se in pricipal pe libertatea de miscare lasata momelii vii cu care se pescuieste.
Peste momeala va evolua sub filmul apei, cu coborari si urcari repetate.
Cateva mici secrete in utilizarea acestei monturi ce va vor fi mai mult decat utile:
- acul folosit sa fie proportional cu pestele folosit ca momeala;
- dupa ce s-a penetrat dorsala pestelui viu cu carligul, spinul trecand de partea cealalta, folositi un elastic de bani pentru a forma un opritor pe ac.
Simpla, usor de facut de catre oricare dintre noi, functioneaza excelent atat pe ape curgatoare precum si pe lacuri, bazandu-se in pricipal pe libertatea de miscare lasata momelii vii cu care se pescuieste.
Peste momeala va evolua sub filmul apei, cu coborari si urcari repetate.
Cateva mici secrete in utilizarea acestei monturi ce va vor fi mai mult decat utile:
- acul folosit sa fie proportional cu pestele folosit ca momeala;
- dupa ce s-a penetrat dorsala pestelui viu cu carligul, spinul trecand de partea cealalta, folositi un elastic de bani pentru a forma un opritor pe ac.
Pescuitul Rosioarei
In
Europa se intalneste din Anglia si sudul Suediei pana la Ural. In tara
noastra este prezenta in Dunare, in toate raurile si lunca acestora,
incepand cu zona colinara, in toate lacurile din regiunile de ses, in
toate lacurile litorale, in ghiolurile si baltile din Delta Dunarii, in
toate iazurile din Transilvania si Moldova, in toate lacurile de
acumulare din zonele de deal si campie, in foarte multe brate moarte ale
raurilor colinare si de ses etc.
Se pescuieste
cu undita, la fel ca babusca. Vara poate fi vazuta de multe ori
muscarind la suprafata apei la tantari si musculite. Pe acest mod de
hranire se bazeaza si pescuitul sau cu undita. Se pescuieste deci cu
metoda pescuitului la suprafata apei, cu o varga usoara de 3-4 m
lungime, un carlig mic, nailon de 0,20-0,22 si o struna de 0,16-0,18. Ca
momeli se folosesc muste mai verzui, cosasi mici, carabusi, viermusi
etc.Carligul cu momeala se "taraste" pe suprafata apei, lasand impresia unei insecte cazute recent in apa. Se mai pescuieste si cu struna plumbuita intre ape. Se recomanda nadirea prealabila a locului de pescuit. Rosioara joaca un rol foarte important in hrana stiucii, salaului, somnului etc.
Este un peste folosit si ca nada vie.
Montura pentru Caras
Pentru
realizarea acestei monturi, aveti nevoie de: 1 vartej, 1 naditor arc, 2
carlige nr.4 sau 5 galbene sau negre, 3 protectoare nod, 1T
(teu-antitangle), 1M fir monofilament 0.25-0.3 sau textil 0.2 (in
functie de dimensiunea pestilor urmariti se poate confetiona si cu fire
mai groase ex. 0.4).
Se vor
folosi nodurile: “Uniknot” sau “Grinner” la legarea vartejului si
naditorului, “Snell” sau “Snood” pentru legarea carligelor si bucla
“Longliners” pentru legarea primului carlig pe linie (prin teu).
Protectorul
de nod, poate fi confectionat din camasa izolatoare a unui conductor
electric ne litat de 0.75mm, sau varnis termosensibil folosit in
electronica (se gaseste la magazinul connex).
La final, montura nu trebue sa depasasca 45-50 cm. lungime.
luni, 23 iunie 2014
Pescuitul la Platica
Platica
se recunoaste usor dupa corpul sau latit ca o palma. Solzii care
acopera corpul sunt moi si lipsesc pe spinare in jumatatea dinspre cap,
lasand o carare libera. Aceasi carare se gaseste in regiunea anterioara a
corpului si pe muchia burtii. Capul este mic ,gura fara mustati si se
poate prelungi in afara cu o mica trompa ca si la crap. Botul este scurt
si ascutit. Aripioara anala este foarte lunga si puternic curbata
inauntru. Coada are cei doi lobi asimetrici, cel inferior fiind mai lung
decat cel superior. Culoarea platicii este alb-argintiu pe laturi si pe
burta si cenusiu-verzui maslinie pe spinare. Exemplarele batrane din
baltile cu vegetatie sunt galbene-ruginii.
Platica
populeaza majoritatea apelor dulci ale Europei, putand fi intalnita din
Irlanda pana in Muntii Urali si de la Cercul Polar pana in bazinul
Marii Mediterane.
In tara noastra, poate fi gasita in majoritatea
apelor colinare si de ses, in rauri cu curent lent si lacuri adanci. De
obicei se tine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste malul in
cautarea hranei.
In rauri vom cauta platica la apa adanca cu fund argilos si in gropile din avalul unor obstacole aflate in calea curentului.
In lacuri si balti o vom cauta langa perdele de stuf sau pe langa maluri abrupte,iar in apele invadate de vegetatie.
Pescuitul Platicii
Pescuitul
platicii incepe primavara, din luna martie,cand razele soarelui atrag
platicile in zonele de langa mal,cu ape putin adanci si caldute. Odata
cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai
adanci,de unde se ridica uneori, atunci cand vantul de vara provoaca
valuri la suprafata apei. O vom cauta in zonele ferite de vant si in
apropierea pragurilor, langa gropile adanci unde se refugiaza la nevoie.
Vara,
platica musca bine in cursul diminetii, dupa care ritmul muscaturilor
scade pentru ca ele sa reinceapa odata cu venirea serii.
Toamna,
stranse in grupuri numeroase, platicile cauta zonele mai adanci ale
apei, unde au asigurata cantitatea de oxigen necesara supravietuirii. La
inceputul acestei perioade, pe vreme linistita, musca constant in
apropierea perdelelor de stuf si in zonele ferite de vant si curenti.
Odata cu sosirea rimelor zile geroase inceteaza a se mai hrani pentru o
perioada. Iarna,chiar pe ger mare, cauta uneori libelule si alte larve
apucand si momeala din carlig, mai ales daca-i prinsa in
carlig-mormasca.
Nadirea
Asemeni
celorlalte specii din familia Cyprinidae si platica este sensibila la
momeli ce-i incita simturile bazate pe chimioreceptie: gustul si
mirosul. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a
locului de pescuit, recomandandu-se continuarea nadirii in ratii mici
de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea platicilor de la
mare distanta pescarii vor folosi: amestecuri din malai cu granulatie
mare, mazare fiarta, mamaliga, seminte de in fierte, boabe de porumb in
lapte tocate marunt, grau fiert, cartofi fierti, srot de floarea
soarelui, faina de canepa prajita, anason, seminte de floarea soarelui
prajite si tocate, atractanti. Nada trebuie sa contina intotdeauna si
momeala utilizata.
Fiind vorba de un peste sperios, pescuitul
platicii are ca reguli generale prezenta cat mai discreta pe mal si
lansarea fara zgomot a momelii.La o lansare in forta zgomotul produs de
impactul plumbilor si momelii pe suprafata apei va speria pestii care se
vor retrage in adancuri.
Momeala
Asemeni
crapului, platica aspira hrana de pe fundurile maloase ale apelor, fapt
de care pescarul va trebui sa tina seama la plasarea momelii. Momelile
preferate de platica si utilizate de pescar sunt: larvele de libelule
(Chironomus), viermii albi, ramele rosii, graul proaspat sau fiert,
garizii (latausii), mazarea, porumbul, mamaliga, pastele fainoase,
buletele (boilies)
Scule si ustensile pentru platica
Pentru pescuitul platicii pescarii folosesc:
- Vergi fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsa intre 8-13 m.
- Nailonul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru platici mai mici si fire de 0.14 - 0.16 pt cele ce depasesc 1-2 Kg.
- Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12.
- Carligele vor fi numerele 12-14 cu tije lunga, avand in vedere ca platica are gura mica si fragila.
Trasatura
platicii este fina, reproducand felul ei natural de a scormoni in mal:
se aseaza oblic cu capul in jos pentru a aspira larvele de mal, moment
in care
pluta tresare usor; pestele revine la pozitia orizontala, prinde
momeala si se ridica spre suprafata; pluta se indreapta apoi se culca pe
o parte. Fiind un peste care oboseste repede, scoaterea ei nu ridica
probleme. De obicei in rauri,cand este prinsa in carlig platica incearca
sa scape inotand impotriva curentului. In lacuri ea se indreapta
intotdeauna spre locurile mai adanci sau spre zonele bogate in vegetatie
submersa.
Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm.
Lacul Trei Ape
Lacul
Trei Ape (lac de acumulare, lac antropic), se afla la 37 KM de Resita,
in depresiunea Garana, la o altitudine de aproximativ 835m, pe o
intindere 53 de hectare. Zona este ideala pentru popasuri, drumetii, de
cateva ore, pe trasee bine marcate si sigure. Pe perioada verii se poate
sta cu cortul, fiind zone special amenajate pentru campare, iar in
perioada iernii, datorita climatului montan, se poate schia.
Lacul
de acumulare Trei Ape are o suprafaţa de 45 ha şi se află la confluenţa
a trei pâraie, iar aici se poate practica înotul, pescuitul. Pentru
cazare la Lacul Trei Ape, exista cateva cabane, casute, pensiuni si un
hotel, in statiunea turistica cu acelasi nume. Drumul este relativ bun
pana la lac, cu mici serpentine. Zona nu este foarte aglomerata, astfel
va puteti bucura de liniste. Pentru pescuitul recreativ sportiv se
gasesc urmatoarele specii de pesti: salau, caras, pastrav, create,
clean. Pescuitul se poate desfasura pe baza de permis de pescuit. Din
orasul Resita se merge cu masina pe un drum asfaltat (destul de bun), 37
km, trecand prin localitatile Secu, Valiug, Brebu Nou si Garana. Lacul
Trei Ape se afla in arealul comunei Brebu Nou, fiind foarte usor de
zarit din drum. Lacul Trei Ape s-a format prin construirea barajului
care a fost asezat in calea a trei pâraie: Brebu, Grădiştea şi Semenic.
Acest lac este considerat izvorul raului Timis, care incepe sa curga de la deversorul
barajului. Pe malul lacului Trei Ape a fost construit complexul
turistic Statiunea Trei Ape unde se gasesc un hotel de 3 stele, unul de 2
stele, mai multe bungalow-uri, un restaurant cu terasa, un bar in aer
liber, parcare, pontoane, debarcader si locuri de plaja. Lacul de
acumulare ofera conditii excelente pentru sporturile nautice. Daca nu
veniti cu ambarcatiulnile proprii puteti inchiria hidrobiciclete sau
barci. In perioadele mai reci se pot face drumetii pe trasee bine
marcate sau se pot vizita localitatile Garana si Brebu Nou locuite
candva de etnici germani. In prezent majoritatea caselor au fost
cumparate si transformate in case de vacanta sau pensiuni, dar aspectul
si specificul caselor nemtesti s-a pastrat. In apropiere se gaseste si
tabara de sculptura de la Garana, iar la 10 km se afla Statiunea
Semenic.
Cale de acces.
Resita – Slatina Tmis (DJ 582). Din Resita se merge spre Semenic. Se
trece prin localitatile Valiug, Garana. Dupa aproximativ 2 km de la
iesirea din Garana se ajunge la coada lacului.
Pescuitul Bibanului la Musca Artificiala
Bibanul
reprezinta una dintre multiplele alternative pe care le are muscarul de
la noi. Apele de munte se deschid numai in mai? Nu conteaza, biban la
musca se poate prinde inca din martie. O partida de pescuit cu musca la
biban, chiar daca nu este la fel de productiva ca o partida de vobler,
poate fi un bun exercitiu de re-familiarizare cu lansarile
caracteristice muscaritului inainte de deschiderea la munte. Pe de alta
parte, este si un pescuit spectaculos, deoarece atacul bibanului este
destul de dur, si nu de putine ori ai impresia ca ai prins ditamai
balaurul, cand de fapt ai la carlig un bibanas de o palma.
Unde
sa pescuim? Daca vrem un biban mare la vobler, dam pe langa pereti
verticali si diferite structuri submerse, gropane etc. In cazul
pescuitului cu musca, vom cauta cauta cozile de lac, unde putem sa
intram cu o pereche de cizme-sold. Daca avem barca, putem sa acoperim o
mai mare parte de apa. Cand ajungem pe apa respectiva, in primul rand
trebuie sa ne uitam dupa pestisori, daca acestia sar la suprafata, ca
niste mici explozii, atunci e semn sigur ca acolo are loc o vanatoare de
biban.
Ustensilele pentru pescuitul bibanului la musca sunt din
clasa #5-6. Vom folosi o lanseta lunga, de cca. 2.7 m sau chiar mai
mult, cu mulineta corespunzatoare si un fir WF #5, de preferinta
scufundator. Daca nu, merge si cu unul de tip plutitor. Forfacul conic
este bine sa fie mai lung, de cca 2.5-3.5 m, in functie de apa
respectiva. Pe lacuri se foloseste un forfac mai lung decat pe celelalte
ape, deoarece apa e mai linistita si pestii pot vedea snurul mai usor,
speriindu-se astfel. Si mai ales in cazul bibanului, se stie, odata
speriat, isi schimba locul de vanatoare si pierdem ceva timp pana dam
din nou de el.
Lacul Petrimanu
Lacul
Petrimanu se afla in muntii Capatanii si pe langa privelistile
incantatoare, ofera destul de mult peste. La lac se poate ajunge fie din
Polovragi fie din Brezoi. Dupa vreo 10–15 km, drumul se strica, insa,
peisajele par din ce in ce mai frumoase si mai salbatice.
Lacul
Petrimanu este un lac de acumulare, in muntii Capatanii, judetul
Valcea. Se poate ajunge destul de usor din Polovragi sau Voineasa. Lacul
este renumit pentru pastravul pe care il puteti prinde, dar si
altidudinea la care se afla oferind peisaje foarte frumoase. Turistii
pot opta pentru diferite drumetii: in jurul lacului Petrimanu, iar in
perioada 10-25 iunie este imflorit bujorul de munte. Zona este destul de
izolata, regasindu-se aici o mare varietate de specii de animale: ursul
brun, cerbul, capra neagra, mistretul, veveritele si soarecii de
padure.
Lacul Petrimanu se afla in Muntii Latoritei si a fost
construit in anul 1977, ca lac de acumulare satelit menit sa
imbogateasca apele Lacului Vidra. Este situat la altitudinea
de 1.130m, pe Valea Latoritei, la 17 km de Hidrocentrala Ciunget, avand
o suprafata de 17 hectare si o adancime maxima a apei de 48m. Cu
masina, se urmeaza drumul ce duce de la Brezoi la Voineasa, iar la
aproximativ 5 km dupa localitatea Malaia se face un drum in stanga spre
Ciunget. Drumul este ingust, dar nu doar acesta este motivul pentru care
se parcurge cu viteza foarte mica. Frumusetea si salbaticia peisajului
te lasa fara suflare. Privelistea este aproape hipnotizanta, apa
limpede, de o culoare foarte intensa, reflectand verdele adanc al
padurilor de pe muntii care inconjoara lacul, creand un peisaj aproape
ireal. Privelistea este aproape hipnotizanta, apa limpede, de o culoare
foarte intensa, reflectand verdele adanc al padurilor de pe muntii care
inconjoara lacul, creand un peisaj aproape ireal.
Cum se ajunge la Lacul Petrimanu:
• Ramnicu Valcea – 35 km – Brezoi – 20 km – Malaia – 12 km – Ciunget – 16 km – Lacul Petrimanu (total ~ 83 km)
• Vidra – 25 km – Voineasa – 13 km – Ciunget – 16 km – Lacul Petrimanu
• Sibiu – 68 km – Brezoi – 20 km – Malaia – 12 km – Ciunget – 16 km – Lacul Petrimanu
Pescuitul Somnului
Pescuitul somnului este foarte
indragit de numerosi pescari datorita, poate in primul rand, misterului
care pluteste in jurul acestui peste. Nu de putine ori capturile de somn
sunt de-a dreptul spectaculoase, fiind capturate in ultimii ani
exemplare de somn ce depasesc 45 kg.
Pescuitul somnului da rezultate remarcabile noaptea, in special in
intervalele orare 20.00 - 24.00 respectiv 03.00-06.00. Recunoscut ca
sanitar al baltilor, somnul este atras de carnea usor alterata; ficatul
de porc si intestinele de pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli.
De cele mai multe ori principiul "momeala mare-captura mare" este
respectat. Pentru exemplarele de 10-15 kg rezultate bune se obtin si cu
brotacei. Carligul folosit (simplu sau triplu) trebuie sa fie mare si
rezistent, cu tija lunga, somnul avand gura larga, lacomia acestuia
facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de sunetele
joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita clonc,
de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei
produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de
sampanie. Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au
proprietatea ca se pot propaga la distante mari si sunt foarte
provocatoare pentru somnii uriasi.
Firul utilizat pentru prinderea somnului trebuie sa fie rezistent. Pentru
exemplarele mari se utilizeaza fire de 0.4 - 0.6 mm sau chiar mai mult.
Firele textile sunt din ce in ce mai preferate la pescuitul
exemplarelor mari. Varga trebuie sa fie rezistenta (actiune 100-300g)
iar mulineta trebuie sa fie masiva, cu un angrenaj deosebit de
rezistent. In rest, pescuitul somnului nu necesita o tehnica prea
sofisticata, fiind asemanatoare cu cea a pescuitului la crap. Singurul
lucru pe care este bine sa-l retineti este acela ca, deseori, somnul
agatat se ascunde dupa obstacole sau intra sub stuf, de unde nu-l veti
mai scoate; din primul moment al agatarii somnul trebuie manevrat cu
atentie. Un alt aspect interesant este acela ca somnul odata intepat
lupta cu indarjire iar cand simte ca este invins se baga in namol luand
forma de secera. Daca fundul baltii este malos atunci este greu sa-l
convingeti sa plece. Exemplarele mai mici sunt trase ca un galos; cele
mari insa... pot ramane acolo. Unii pescari, inzestrati cu barca, pleaca
pe fir incercand sa determine pestele sa se ridice din namol. De cele
mai multe ori ramanem cu impresia ca firul este agatat. O tehnica mai
putin cunoscuta de pescari este aceea ca somnul "ancorat" in namol poate
fi usor scos la plimbare tensionand firul dupa care il vom ciupi precum
coarda unui pian. Vibratiile inalte produse de aceasta manevra
deranjeaza foarte tare pestele scotandu-l din namol fara mult efort.
Somnul mai musca bine si la rama alba de pamant (buchet de rame)
preferand si buchetul de virmusi, carasei, coropisnite, broscute, tipari
si uneori chiar si mamaliga. Acest din urma caz este relativ rar; in
multe situatii mamaliga era inghitita de un carasel care devenea la randul lui momeala pentru somn.
In apele curgatoare (Dunare in speta), latura de peste rapitor a
somnului este mult mai pronuntata. Aici se pot prinde exemplare frumoase
la naluci. Somnul se gaseste foarte des sub straturi foarte mari de
apa; atunci trebuie alese nalucile cele mai mari si mai grele.
Ca perioada optima de pescuit la somn este inceputul si de sfarsitul
de vara. Randamentul maxim este dat in luna iunie, mai ales perioada
15-30 iunie, in functie de factorii climatici aceasta extinzandu-se pana
la jumatatea lunii iulie. Hrana din abundenta, dupa perioadele de
hibernare din iarna si de reproducere din primavara, face ca somnul sa
fie lacom si foarte activ.
Tehnica de pescuit la somn este in general simpla si poate fi
dobandita usor intr-o singura partida de pescuit. Secretul la pescuitul
somnului este sa nu va grabiti sa intepati pestele decat cand acesta
trage hotarat. Fir intins!
sâmbătă, 21 iunie 2014
Reteta de preparare Boiles pentru pescuit intens.
Aceasta reteta este mai complexa si inglobeaza ingrediente cum ar fi
extractul de ficat care care actioneaza ca atractant, insa in acelasi
timp contine o cantitate semnificativa de aminoacizi. Betaine –ul, care
se dizolva in apa, va spori si mai mult eficacitatea acestor
ingrediente. Boilies –urile obtinute astfel sunt tari, compacte si
bogate in proteine. Cele mai bune rezultate se obtin pescuind cu aceste
boilies deasupra unui covor de nada format din pellet –uri.
Ingrediente:
- Faina de Peste ......... 200 gr
- Faina de Soia ............ 200 gr
- Izolat de Soia .......... 100 gr
- Caseina .......................... 200 gr
- Lactalbumina ............. 100 gr
- Gluten de Grau ......... 100 gr
- Extract de Ficat .... 20 ml
- Betaine pur ................. 1 gr
- Aroma (la alegere)
- 6 – 9 oua, in functie de marimea lor.
- Faina de Soia ............ 200 gr
- Izolat de Soia .......... 100 gr
- Caseina .......................... 200 gr
- Lactalbumina ............. 100 gr
- Gluten de Grau ......... 100 gr
- Extract de Ficat .... 20 ml
- Betaine pur ................. 1 gr
- Aroma (la alegere)
- 6 – 9 oua, in functie de marimea lor.
Pescuitul la Crap
Crapul este acoperit cu solzi mari iar pe margini are o dungã ceva mai
închisã; are gura nu foarte mare insa carnoasa. Are doua mustacioare la colturi si alte doua mai mici, spre nas.
închisã; are gura nu foarte mare insa carnoasa. Are doua mustacioare la colturi si alte doua mai mici, spre nas.
Crapul salbatic are o forma mai alungita decat cel de crescatorie.
Crapul are corpul gros, spatele putin curbat, burta putin lasatã în jos.
Inotatoarea dorsala este foarte lunga si se întinde pânã aproape de coada bilobata.
Culoarea variazã dupa apa si dupa vârstã astfel:
Cei din râurile de la o altitudine mai mare au nuante mai deschise decât cei din
râurile de ses. Pe spate, crapul este verde-albãstrui pânã la negru-albãstrui, pe flancuri cenusiu si galben-auriu pânã la arãmiu-închis iar pe burtã, gãlbui.
Greutatea medie a unui adult este de 12-15 kg;
Crapul are corpul gros, spatele putin curbat, burta putin lasatã în jos.
Inotatoarea dorsala este foarte lunga si se întinde pânã aproape de coada bilobata.
Culoarea variazã dupa apa si dupa vârstã astfel:
Cei din râurile de la o altitudine mai mare au nuante mai deschise decât cei din
râurile de ses. Pe spate, crapul este verde-albãstrui pânã la negru-albãstrui, pe flancuri cenusiu si galben-auriu pânã la arãmiu-închis iar pe burtã, gãlbui.
Greutatea medie a unui adult este de 12-15 kg;
Insa exemplarele cele mai
mari pot depãsi 30 - 35 kg (rata de crestere este de 1.4 kg/an) si pot
atinge o varsta de peste 40 de ani.
Lungime normala: 30-70 cm Lungime maxima: 80 cm Greutate: 3-40 kg Dimensiune legala pt retinere: 35 cm
Lungime normala: 30-70 cm Lungime maxima: 80 cm Greutate: 3-40 kg Dimensiune legala pt retinere: 35 cm
Reproducerea la Crap
Reproducerea crapilor are loc în aprilie - mai, când o crãpoaicã
maturã poate avea o cantitate de icre de pânã la 23% din masa sa netã.
Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele
crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela în
abdomen ajutând la expulzarea icrelor. Loviturile repetate si deosebit
de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si în
aceste conditii, nu întotdeauna icrele sunt eliminate în totalitate, o
parte rãmânând în abdomenul femelei pânã anul viitor sau chiar mai mult -
de unde si expresia "crap cu icre din mai multi ani". Icrele sunt
depuse pe vegetatia submersã, de regulã în mai multe sedinte. Ele sunt
fecundate de masculi prin stropire cu lapti. Durata de ecloziune a
icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de 5-6 zile la o
temperatura de 20 C sau de 8-10 zile la 18-19 C.
Hrana - Nade si Momeli pentru Crap
Crapul se hrãneste pe fundul apei preferând zonele cu gropi, mâloase. Este un peste care se hrãneste atât cu vegetale
cât si cu viermi, insecte, larve, scoici, plante. Temperatura optimã de
hrãnire a crapului este de 19-20 C fapt pentru care primãvara si toamna
sunt anotimpurile cele mai bune pentru pescuitul lui.
Despre pescuitul la crap:
se pescuieste prin metoda cu pluta si prin cea cu plumbul pe fund.
Pescuitul cu pluta se foloseste mai ales in ape statatoare, in zonele cu
mult papuris si stuf (in Delta, la balti, brate moarte etc.), unde
carligul se arunca la distante mici, alese cu multa precizie. Pescuitul crapului este unul tipic de fund. În general, materialele folosite se încadreazã în categoria "grea":
Lanseta
- in principiu se alega o lanseta intre 2.60 - 3.90 m. Aceasta se
alege dupa locul de pescuit, distanta unde trebuie lasnsat.
Mulineta -
se ot alege diferite variante cele clasice sau cele speciale de
crap, cu tambur ce permit aruncari la distantacu diverse sisteme de
franare
Fir textil sau fir de nylon gros de 0.25-0.35;
Plumbul va fi dimensionat în functie de tipul apei în care se pescuieste, pentru apele curgãtoare mai greu.
Carligele marimile 1-6 se pot experimenta diverse combinatii in functie de pesti vizati (ca si greutate)
Nada preferatã
de crap este pe baza de cereale si arome (anasonul, capsuna da
rezultate bune) iar ca momeli frecvent folosite: porumbul conservat, fiert sau crud
(de lapte) precum si grâul fiert, mãmãliga, cocolosul de pâine
(preparate cu diverse ingrediente), boillies, râme, coropisnite,
viermusi. Crapul nu inghite la repezeala prada oferita, ci
mai intai o cauta, apoi o da afara si iar o inghite, de cateva ori
consecutiv. Toata aceasta "operatie" nu dureaza de cele mai multe ori
decat cateva secunde.
Gastronomie.
Este un peste cu o carne foarte delicioasa, insa putin mai grasa in
special la crapi de epeste 3-4 kg, si chiar la cei mai mici daca sunt de
crescatorie si furajati.
Raurile si Lacurile Judetului Olt
Valea Oltului reprezinta o adevarata axa a teritoriului judetului, avand peste 100 km parcursi pe teritoriul judetului Olt.
Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie raul Olt care strabate judetul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta raul Oltet, iar pe stanga cateva rauri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. In partea de nord, judetul Olt este brazdat si de raul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapta Plapcea.
Pe o distanta de 45 km, partea de sud a judetului este udata de apele Dunarii, care colecteaza intreaga retea hidrografica a judetului.
Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie raul Olt care strabate judetul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta raul Oltet, iar pe stanga cateva rauri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. In partea de nord, judetul Olt este brazdat si de raul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapta Plapcea.
Pe o distanta de 45 km, partea de sud a judetului este udata de apele Dunarii, care colecteaza intreaga retea hidrografica a judetului.
Balta Greaca
Balta
Greaca este una din zecile de balti din judetul Giurgiu, diferenta fata
de multe altele o fac concursurile la care participa un numar mare de
pescari amatori si profesionisti de la noi din tara si nu numai.
Balta Greaca se mandreste cu o populatie piscicola numeroasa in exemplare mari de crap si caras.
La
iesire din Bucuresti pe soseaua Oltenitei, treceti prin Popesti
Leordeni si la km 21 faceti la dreapta. Treceti prin Heresti, Hotarele
si dupa vreo 3 km dupa ce iesiti din Hotarele faceti la dreapta si ati
ajuns in Greaca. Mai mergeti pana aproape de iesire din sat si se face o
"ulita" la dreapta si va duce direct la balta. Este o balta super, se
prinde foarte bine la undita caras. Taxa este de 30 ron. Specii: caras
foarte mult, cam la 150-250 g, crap. Momeli: orice.
vineri, 20 iunie 2014
Excursii in Delta Dunarii - "Barca familiei tale"
descoperii locurile fermecate ale frumoasei
noastre delte.
Barca cu care se fac aceste excursii este o ambarcatiune
Corsar 700 cu motor de 150 CP cu 10 locuri foarte confortabile.
- Excursia 1 (2 ore) Traseu: Tulcea - Canal 36 - Canal Sireasa - Lacul cu Cotete - Retur
500 RON excursia sau
50 RON/pers la grup de 10 persoane
- Excursia 2 (3 ore) Traseu: Tulcea - Canal 36 - Canal Sontea Veche - Lac Nebunul - Cot Candura - Canal Sontea Noua - Retur
600 RON excursia sau
60 RON/pers la grup de 10 persoane
- Excursia 3 (4 - 5 ore) Traseu: Tulcea - Canal 36 - Canal Sontea - Canal Olguta - Mila 23 – Crisan - Retur pe bratul Sulina
800 RON excursia sau
80 RON/pers la grup de 10 persoane
- Excursia 4 (8 - 9 ore) Traseu: Tulcea – Crisan - Dunarea Veche - Canal Magiaru - Rezervatie naturala Padurea Letea - Retur
1600 RON excursia sau
160 RON/pers la grup de 10 persoane
- Excursia 5 (3 ore) Traseu: Tulcea - Crisan pe Dunare
700 RON excursia sau
70 RON/pers la grup de 10 persoane
- Excursia 6 (10 ore) Traseu: Tulcea – Sulina - Canal de legatura Plaja Sulina - Retur
1200 RON excursia sau
120 RON/pers la grup de 10 persoane
Firma noastra detine autorizatie de mediu
eliberata de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii fiind abilitata sa efectueze
activitati de agrement în scop recreativ pe lacurile si canalele admise in
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
De asemenea ambarcatiunea partial puntată Corsar 700 cu motor Yamaha 150CP este dotata cu casa de marcat portabila tip Total model M, inregistrata la ANAF.
La locul de imbarcare este asigurata parcare pazita cu plata pentru autoturisme
De asemenea ambarcatiunea partial puntată Corsar 700 cu motor Yamaha 150CP este dotata cu casa de marcat portabila tip Total model M, inregistrata la ANAF.
La locul de imbarcare este asigurata parcare pazita cu plata pentru autoturisme
Date de Contact:
Telefon: 0723311977, 0728040962
Email: contact@excursii-in-delta-dunarii.ro
joi, 19 iunie 2014
Crapul Chinezesc - Specii
Exista patru specii de ciprinide asiatice, introduse in Romania: amur (Ctenopharyngodon idella), novac (Aristichthys nobilis), sanger (Hypophthalmichthys molitrix) si scoicar (Mylopharyngodon piceus).
Amurul (tenul sau cteno) este cel mai cunoscut dintre
speciile chinezesti, fiind singura dintre cele patru specii care poate
fi prinsa de pescarii sportivi. Prin dimensiuni si combativitate,
constituie o provocare pentru pescari. Este un peste lunguiet, cel mai
mare reprezentant a subfamiliei Leuciscinelor (din familia Cyprinidae).
Atinge in mod normal 50-90 cm, dar poate creste si la lungimi peste un
metru, ajungand la greutati de 50 kg! Culoarea sa este similara cu cea a
crapului, dar mai deschisa, cu spatele masliniu si lateralele aurii.
Gura este special adaptata pentru consumul vegetatiei acvatice (plante
acvatice superioare). In perioada juvenila, pana la dimensiunea de 7-8
cm, consuma micro-plancton, dupa care se hraneste cu vegetale. Durata de
viata este intre 6 si 11 ani.
Novacul are un corp lat, capul mare si ochii plasati
inferior. Poate ajunge la dimensiuni impresionante, peste un metru
lungime si greutati de peste 50 kg. Acum cativa ani, s-a prins la navod
in lacul Cernica, de langa Bucuresti, un exemplar urias, in greutate de
69 kg, care a fost naturalizat! Are solzi foarte mici si un colorit cu
dungi vinetii pe spate, laturi cenusii si abdomenul alb-galbui. Novacul
se hraneste cu micro-zooplancton si alge macroscopice, pe care le
filtreaza prin intermediul unor site branhiale. Practic, pestele se
hraneste aproape continuu, avansand cu gura larg deschisa si filtrand ca
un „aspirator” micro-planctonul animal si vegetal.
Sangerul (numit si crapul argintiu), este foarte
asemanator cu novacul, dar are capul si gura ceva mai mici si o culoare
uniform argintie. Spatele si partea superioara a capului sunt maslinii.
Solzii sunt si ei mai mici, prin comparatie cu novacul. Numele provine
din faptul ca la capturare tegumentul se raneste foarte usor si
sangereaza. Si el atinge dimensiuni foarte mari, putand depasi un metru
lungime si 50 kg. Se hraneste tot prin filtrarea apei prin sitele de pe
arcurile branhiale. Consuma fitoplancton si detritus vegetal si are un
ritm de crestere foarte sustinut.
Ambele specii, atat novacul, cat si sangerul, sunt folosite pe scara
larga in piscicultura pentru capacitatea lor de filtrare a apei.
Scoicarul este asemanator cu amurul, insa are un
colorit mai inchis, negru-maroniu si cu inotatoare negre-cenusii. Se
hraneste cu scoici, melci, crustacee si le sparge crusta sau cochilia cu
ajutorul unor filtre branhiale foarte dure. Ajunge la dimensiuni de
peste 1m si greutati de peste 15 kg. Este mai rar intalnit in Romania,
comparativ cu celelalte specii, dar este prezent pe Dunare. Durata sa de
viata este de pana la 15 ani.
Sursa: www.aventurilapescuit.ro
Racul - Momeala
Racul
este una dintre momelile folosite la pescuitul somnului. Se gaseste in
lacuri si balti, se pastreaza in cosuri inchise. Este destul de usor de
prins. Cu o undita si o bucata de carne veti prind eo multime de raci.
Agatati carnea chiar si slaninia de carlig asteptati sa se agate racul
dupa care inainte de al scoate din apa folositi un mincioc deoarece is
vor da drumul cad ies din apa. Luati un minciog mic (sunt si la 50-100
de mii) si ii puneti o coada mai lunga, puteti folosi cateva segmente de
la o undita telescopica. Cand aveti racul agatat de bucata de
carne/peste nu il scoti deasupra apei ci bagi minciogul sub el.
Corpul
racului este format din cefalotorace si din abdomen. La nivelul
cefalotoracelui se gasesc: 2 perechi de antene , cu ajutorul carora
racul simte mirosul si pipaie; 2 ochi compusi, formati din sute de
celule vizuale. Ochii sunt situati in varful unor prelungiri, care se
misca in toate directiile. Gura este prevazuta cu falci puternice. Pe
partea dorsala a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare
articulate : prima pereche se termina cu clesti mari si
puternici,servind la prinderea hranei; perechile 2 si3 au clesti mici;
ultimile 2 perechi se termina cu gheare.
Abdomenul racului este alcatuit din 7 segmente. Primele 5 poarta pe partea ventrala, cate o pereche de picioruse. Segmentul 6 prezinta lateral, cate doua piese latite care, formeaza impreuna cu segmentul 7 inotatoarea codala. Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare. Atunci cand este in primejdie, impinge apa inainte, ajutandu-se de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi. Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor si au forma de pana.
Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa, care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de gaze la nivelul lor. Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare (iarna racii stau amortiti la fundul apei). In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori. In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de aici trece in compozitia crustei. Racii traiesc 15- 20 ani. Hrana racului este reprezentata de animale si plante. El se hraneste cu moluste, pestisori si cadavre. Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari, sfaramata cu falcile puternice si inghitita. Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventrala a ultimului segment abdominal.
Abdomenul racului este alcatuit din 7 segmente. Primele 5 poarta pe partea ventrala, cate o pereche de picioruse. Segmentul 6 prezinta lateral, cate doua piese latite care, formeaza impreuna cu segmentul 7 inotatoarea codala. Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare. Atunci cand este in primejdie, impinge apa inainte, ajutandu-se de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi. Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor si au forma de pana.
Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa, care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de gaze la nivelul lor. Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare (iarna racii stau amortiti la fundul apei). In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori. In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de aici trece in compozitia crustei. Racii traiesc 15- 20 ani. Hrana racului este reprezentata de animale si plante. El se hraneste cu moluste, pestisori si cadavre. Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari, sfaramata cu falcile puternice si inghitita. Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventrala a ultimului segment abdominal.
marți, 17 iunie 2014
Balta Bunget Unu
In luna mai a acestui an s-a deschis o noua
balta pentru prietenii pescuitului sportiv. Este vorba de balta Bunget Unu,
care se afla la doar 70 de km de Bucuresti. Balta se afla intr-un ambient
foarte placut si relaxant. Balta este foarte curata si aranjata de catre
gazdele prietenoase, apa este foarte curata, malurile sunt amenajate cu locuri
pentru pescuit.
Gazdele ofera prietenilor pescari
posibilitatea de a folosii gratare gratis, de asemenea acestia au posibilitatea
sa isi procure pe balta sucuri sau apa. Gazdele baltii au amenajat si o
cabanuta care permite inoptarea pe malul baltii.
Balta Bunget Unu este o balta speciala
pentru ca a fost populata cu multe exemplare de sturion, un peste
fermecator. Astfel gazdele ofera pescarilor sportivi bucuria capturarii
acestui minunat
peste, aflat pe cale de disparitie si a carui pescuit in apele din
Romania este
interzis. De asemenea balta a fost populata recent cu multe exemplare de
caras,
crap, ten si fitofag, de la puiet la exemplare foarte mari care ajung si
la 30
de kg.
Regulament Balta Bunget 1:
- Taxa este de 50 de lei pentru 4 lansete
- Taxa este de 12, 5 lei pentru pescuitul cu
o varga
- Pescarii pot retine 5 kg de peste sau un
exemplar de 5 kg
- Daca se captureaza exemplare peste 5 kg, se
elibereaza in apa iar pescarul primeste un tichet de pescuit gratis
In balta Bunget Unu se gasesc ca specii de
peste: caras, crap, ten, fitofag dar si sturion.
Cale de acces:
Balta Bunget 1 se afla la 70 de km de
Bucuresti, in drumul spre Targoviste, intre comuna Bratesti si Ulmi. Drumul pana la balta este asfaltat.
Date contact:
Andrei Suciu: 0733749868
Email: office.indcom@gmail.com
click pe imagine pentru a o mari
duminică, 15 iunie 2014
Nodul San Diego
Denumit adesea si Reverse Clinch sa
Nodul Heiliger este un nod foarte popular folosit de foarte multi
pescari. Acest nod poate fi lolosit la toate tipurile de linii
nomofilare cat si impletite dar in deosebi atunci cand se folosesc
moleli grele. Sursa: www.pescuit-sportiv.ro