Taparina

Taparina este o montura folosita la pescuitul pestilor marini cum ar fi chefalul, stavridul,etc. Aceasta montura se compune dintr-un fir principal, cu o lungime cuprinsa intre 1.5 si 2 metri, din monofilament cu diametrul 0.25 sau 0.3 si mai multe carlige legate de acesta, cu fir scurt 5-8 cm la distante de 15 cm. Uzual se folosesc mai mult de 5 carlige, pana la 15. La ambele capete ale firului principal se pot lega agrafe sau varteje, pentru fixarea plumbului si pentru atasarea ei pe linie. Carligele folosite sunt cele cu ochet, nr 4-5 pe care se matiseaza cate o pana alba de rata sau una colorata de cocos. Plumbul folosit va fi de forma cilindrica sau picatura, cu greutate variabila in functie de puterea lansetei, intre 50 si 80gr. Grosimea firelor este pur orientativa, dvs puteti folosi fire mai groase sau mai subtiri.

Tiparul

Originar din Europa Centrala si cea rasariteana, tiparul este prezent in tot bazinul dunarean, in Romania se gaseste in Dunare si Delta, in toate baltile, bratele moarte, lacurile si iazurile din interiorul tarii, exceptand apele de munte.

Corpul este alungit si gros, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. Capul este gros, usor comprimat lateral. Gura semilunara, inferioara, cu buza superioara carnoasa, continua. Tiparul are 10 mustati, dintre care 6 langa gura, iar doua scurte pe mandibula. Sub ochi, tiparul are cate un ghimpe ascutit, ascuns bine sub piele. Pedunculul caudal este comprimat lateral, iar inotatoarea caudala rotunjita. Capul pestelui nu are solzi, in schimb istmul este complet acoperit cu solzi.

Dorsala este cafeniu inchisa, presarata cu pete negricioase marunte. Aceasta zona cafenie este marginita de o dunga ingusta, neagra, care se intinde de-a lungul intregului corp al pestelui. Sub aceasta dunga, corpul pestelui este cafeniu deschis, dupa care urmeaza o noua dunga negricioasa, mai lata, de la ochi pana la baza caudalei. Sub aceasta dunga, corpul este galben-ruginiu, cu pete cafenii, dupa care urmeaza o a treia dunga negricioasa, intrerupta si ingusta, inotatoarele tiparului sunt fumurii, cu pete intunecate. Coloratia tiparului variaza mult ca intensitate dupa gradul de limpiditate si culoarea mediului acvatic in care traieste.

Lungimea obisnuita este de 18-20 cm, dar atinge si 24-26 cm.

Tiparul este o specie de peste de apa dulce, care prefera fundul malos si cu multa vegetatie, in general, se gaseste in ape fara nici o miscare, dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine, ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. In acest caz il gasim ingropat in mal, ca de multe ori si in timpul iernii. Prin intestinul gros, puternic vascularizat, absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. Scormoneste tot timpul fundul baltii, de unde inghite si namol, pe langa hrana preferata, care consta din particule de vegetatie, detritus organic, viermi, larve acvatice, mici crustacee, melci, moluste mici etc. De obicei se hraneste in timpul noptii, ziua fiind inactiv, mai mult ingropat in namol. Tinut in mana, putin strins cu degetele, emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. Acestui sunet (chitait) ii datoreaza si denumirea de tipar. Se reproduce din martie pana in august. Femela depune icrele, in general, in trei portii, in total 10000-15000 icre.

Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului, stiucii, salaului, mihaltului etc.

Montura pentru Somn

Aceasta montura pentru somn, este folosita cand pescuim in agatzatura. Carligul, monofilamentul pentru firul principal, forfacul, antirasucitorul, sunt identice cu cele din montura de mai sus. Diferenta este tipul de vartej T, cu agrafa care culiseaza pe fir. Plumbul plat este legat de agrafa cu monofilament subtire, care se va rupe in caz ca se va agata, lasand astfel montura libera cu pestele in dril.

Localizarea Crapului

In primul rand pentru a-l pune pe saltea trebuie sa il localizam, sa stim ce semne urmarim si ce cautam pentru a fi cat mai aproape de crap.

Multi pescari de crap au obiceiul de a se aseza pe locuri care arata foarte bine sau unde prieteni au mai prins crap. Pestele insa se va hrani intotdeauna in zone unde se simte in siguranta, asadar daca sunt locuri unde pescarii prind frecvent cu timpul pestii(mai ales in sistem C&R) vor asocia acel loc cu pericolul si vor incepe sa il evite deci "Pomul laudat" va deveni doar o fantana seaca.
Atunci cand ajungeti pe lac, petreceti un timp doar urmarind apa, cautand semne ale crapilor ciruland sau hranindu-se. Cautati semne ale miscarilor la suprafata sau sarituri, chiar urmarind suprafata cu ajutorul binoclului. O dara de bule de aer la suprafata tradeaza prezenta pestelui in zona, acesta hranindu-se pe substrat; s-ar putea sa nu fie chiar crap dar e semnul ca pestii se hranesc in zona respectiva si veti prinde poate alta specie dar va veni si randul crapilor sa caute aceste zone.
Urmariti zonele in care crapii sar, fie in mijlocul lacurilor sau in zone in care nimeni nu este tentat si nu pescuieste. Studii asupra comportamentului crapului au demontat mitul cum ca atunci cand crapul sare nu se hraneste. Din contra, sariturile crapului sunt un semn pozitiv, pestelui ii convin conditiile locale, calitatea si claritatea apei, prezenta hranei in zona respectiva si foarte probabil prezenta unei structuri subacvatice care ii inspira siguranta pentru a se desfasura si a se hrani.
Nu pescuiti in zone cu presiune mare asupra pestelui. Daca vedeti chiar cel mai bun loc liber dar de jur imprejur sunt multi pescari mai bine cautati o zona linistita in care nimeni nu a fost tentat sa se aseze. Chiar daca pescarii respectivi prind uneori, mai mult ca sigur sunt doar pesti razleti prinsi pe rutele lor de patrulare. Daca sunteti totusi obligat sa ocupati un loc in "multime" incercati sa aruncati mai departe daca este posibil decat restul pescarilor. Zgomotul plumbilor aterizand este auzit de crap de la mare distanta, desi uneori zgomotul poate fi asociat cu prezenta unei surse de hrana, plescaitul constant al plumbilor va impinge crapii spre larg sau alte zone mai izolate pentru siguranta.
Daca toate acestea nu functioneaza cautam si alte semne.....
Ganditi-va la conditiile meteo, nu doar cele din ziua respectiva dar si in zilele premergatoare iesirii dumneavoastra pe lac. S-a modificat temperatura sau presiunea atmosferica in vreun fel? Daca a fost cald apele cu adancime mica vor fi mai calde iar crapii se vor indrepta spre ele, si in acest sens, crapii vor cauta apa mica incalzita de soare in special in diminetile reci.
Putem cauta zone "fierbinti" urmarind particularitati vizibile ale lacului care le-ati putea suspecta fie ca tin crap, fie ca sunt zone de patrulare ale acestuia. Zonele cele mai frecvent alese de crap sunt: insulele, zone de vegetatie submersa, plauri, stufaris, copaci ce atarna deasupra sau chiar pe suprafata apei, agataturi de tot felul, directia vantului sau apa mica.
Insulele ofera crapului o zona in care sunt feriti, se pot hrani in siguranta, cu atat mai mult cu cat exista si copaci care umbresc suprafata apei. Valoarea locului scade daca este o tinta foarte frecventa a pescarilor, crapii vor cauta alte zone daca se risipeste siguranta. In zile linistite si mai ales pe lacuri noi vor fi o tinta "obligatorie" si destul de sigura in privinta unei capturi. De asemenea insula este un "marker" natural, nu trebuie urmarite alte repere sau folosit marker-ul care si el ar putea speria crapul prin prezenta sa si utilizarea excesiva.
"Paturile" de vegetatie submersa sunt unele din locurile preferate de hranire ale crapului; acesta se simte in siguranta si gaseste hrana naturala din abundenta. Pentru pescar poate fi u nadevarat cosmar, agataturile ce pot surveni frecvent, dificultatea de prezentare a momelii, iar in cazul unei capturi, pestele trebuie tinut in afara zonelor de vegetatie densa. Desi dificil uneori, in lipsa altor semne, pescuitul pe sau in apropierea acestor zone poate fi un pont de "aur".
Plaurii(zone in care nuferii creaza o adevarata patura la suprafata si "padure" submersa) ca si vegetatia ofera multa siguranta si totodata hrana crapului. Sunt locuri bune de tintit cu momeli scufundatoare in "intranduri" sau momeli flotante chiar in "ochiuri" ale acestor zone. Frecvent in apropierea malurilor, pescuitul acestor zone necesita liniste maxima daca pescuiti din apropiere.
Zone de stufaris, ca si plauri uneori, fiind aproape de mal sunt o arma cu doua taisuri. Crapii se pot simti in siguranta si patrula frecvent in cautarea hranei sau din cauza apropierii de mal(mai mult sau mai putin circulat) se pot ferii de aceasta zone in totalitate considerand-o "zona de risc".
Unul din cele mai bune daca nu chiar cel mai bun loc de a cauta crapul, in parerea multora din cei mai celebri pescari de crap, il reprezinta copacii care atarna deasupra apei. Prezenta crengilor la suprafata apei creeaza in loc in care crapii se simt foarte in siguranta si se hranesc cu mult "tupeu", mai lasa deoparte precautia instinctuala si se vor apropia mai usor de monturile noastre, chiar daca nu sunt camuflate perfect. Un alt vot pozitiv pentru aceste zone este acela ca multi pescari se feresc de ele, prefera sa arunce departe in larg sau in alte zone, cel mai simplu motiv fiind riscul de a nimeri fix in copac, neplacut pentru toti si cred ca toti am patit-o cel putin o data... Necesita o precizie buna a aruncarii dar sansele sunt mari ca rasplata sa fie pe masura.
Agataturile, diverse resturi, trunchiuri de copac, bolovani etc. sunt preferate de crap tocmai pentru ca majoritatea pescarilor se feresc de ele. Asumandu-ne anumite riscuri, pescuind cu linii intinse, frane stranse, cu monturile aproape de agataturi si noi aproape de bete, avem sanse de a scoate crapii din ascunzatoare spre stupoarea colegilor care pazesc swingerul in van.
In general crapii au tendinta de a urmarii directia vantului. Exista mai multe ipoteze pentru acest comportament: hrana este impinsa spre malul batut de vant, hrana este agitata din substrat in aceste zone sau actiunea vantului tinde sa impinga straturile de apa mai calda care sunt preferate de crap in final acestia ajungand in zona in care bilele cu "piercing" ii asteapta.
Apele mici vor fi cautate de crap in diminetile reci, atunci cand soarele iese si incalzeste mult mai repede aceste zone decat altele de pe lac, nu intotdeauna privite cu incredere pot oferi deseori surprize.

Balta Izvoarele

Balta Izvoarele are o suprafata de aprox. 15 ha. Accesul pana la balta Izvoarele se face in conditii foarte bune si pe timp de ploaie, drumul fiind asfaltat. Este permisa camparea pe timp de noapte dar nu se poate pescui insa se poate face gratar, iar pescarul poate fi insotit de familie dar fara sa pescuieasca. Este permis plantatul cu navomodele.
Taxa este de 100 Ron / zi, intre orele 5:00 si 21:00. Balta Izvoarele este deschisa doar Sambata si Duminica, in cursul saptamanii este deschisa doar de Sarbatorile Legale. Se pot retine 5 kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap.

Cale de acces. Mergeti din Bucuresti spre Oltenita (DN4), la km. 31 faceti dreapta spre comuna Hotarele si din centrul comunei virati drepta spre comuna Izvoarele. Din localitatea Izvoarele mai aveti maxim 500 m pana la balta Izvoarele.

Midia - Scoica Neagra

Creste si se dezvolta la Marea Neagra, in general pe formatiuni de piatra. Este momeala preferata a pestilor din Marea Neagra. Se recolteaza cu o grebla speciala cu plasa (asemanatoare unui minciog). Cele mai bune locuri pentru recoltarea midiilor sunt: baza digului de Sud de la Midia, baza digurilor din Eforie Nord si Eforie Sud, plaja Mangalia. Dupa furtuna se recolteaza mai usor de pe plaja Marii Negre.
Se foloseste in mod special la guvizi, chefal si laban. Este foarte eficienta ca momeala dupa furtuna deoarece valurile sparg cochilia scoicii iar pestele are acces mai usor la carnea acesteia.
Poate fi folosita in stare naturala, majoritatea pescarilor prefera insa sa o fiarba sau sa o coaca deoarece se desface mai usor (la fierbere se mai adauga sofran pentru schimbarea coloritului scoicii).
Cade usor din carlig, de aceea nu se foloseste in lansari la distanta mare.
Midia este o scoica foarte gustoasa, se foloseste in foarte multe preparate culinare.

Montura cu pluta pentru Caras si Crap

Ideala pentru pescuitul pestilor de talie medie-mare in lacuri si in prezenta vantului. Este necesara folosirea unei rubeziene sau a unei boloneze de 6-8m, echipata cu o mulineta cu tambur fix si monofilament 0,18-020mm. Pluta cu fir interior pastreaza sensibilitatea ansamblului si ofera un control sporit prin reducerea, pana la eliminare, a “burtii” firului.

Balta Clinceni

Balta Clinceni se afla in apropierea Bucurestiului la aproximativ 5km, facand din aceasta balta un loc indragit de pescarii de crap care doresc o balta aproape de casa.

Balta Clinceni are luciul de apa destul de mic ca suprafata. Se poate pescui de pe mal pe aproape 80% din suprafata baltii. Balta nu prezinta agataturi cu exceptia catorva buturugi pe mijlocul lacului iar fundul este unul tare, nisipos.

Se poate pescui cu 5 bete de participant, se poate pastra carasul in limita a 10kg, crapul se pastreaza in limita a 5 kg, este permis pescuitul la bomba.

Taxa pentru balta este de 80 lei. Telefon contact: 0743755657. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, rosioara.

Cale de acces. Sunt doua varianta prin care poti sa ajungi la balta; una ar fi sa iesi din Bucuresti prin Prelungirea Ghencea, tot inainte pana treci linia de centura si ajungi in Comuna Clinceni, unde mergi tot inainte pana aproape de iesirea din comuna spre Bragadiru. Alta varianta ar fi prin DN6 spre Alexandria si din Bragadiru se face drapta spre Clinceni, la de 200m de la intrare se face iar dreapta spre balta. Distanta Bucuresti – Clinceni este de aproximativ 5 km.

Reteta de preparare Boiles pentru rau.

Acest tip de boilies permite o difuzie buna a aromelor, atragand in acest fel pestii in zona unde se afla momeala. Sunt mai grele decat boilies – urile obisnuite (datorita caseinei si a fainii de grau). 

Ingrediete:

- Faina de Grau .....................................400 gr

- Caseina ..............................................300 gr

- Gluten de Grau ...................................200 gr

- Faina de Soia .....................................100 gr

- Betaine pur .........................................1 gr

- Concentrat de Peste / Sos Nuoc Mam .... 3 lingurite

- 6 – 10 oua, in functie de marimea lor.

Pescuitul Bibanului la Pluta

Unditul bibanului cu pluta este pe cat de uşor, pe atat de distractiv. Varga va fi usoara si lunga: struna va fi facuta din fir de nailon de 18-20 / 100, avand un carlig nr. 8, cand momim cu rama, si nr 10, in cazul cand pescuim cu pestisori sau cu cozi de peste mic; pluta va fi atat cat sa poata sustine un plumb de cateva grame.

Cea mai buna nada o constituie peştisorii foarte mici, argintii; este buna si rama, pe care trebuie sa o schimbam mereua, ca sa nu atarne moale din carlig. Pestisorii-momeala vii ii prindem in carlig de buze. Daca nu gasim pestisori vii, vom trage in undita un peste mort, intepandu-l de coada, cu carligul langa aceasta. Avand ca momeala pestisor mort, nu vom pune pluta , ci-l vom salta necontenit, miacand din varga.

Bibanul incepe sa vina la undita inca de la inceputul primaverii , dar adevaratul sezon incepe numai in timpul si catre sfarsitul verii. Cele mai bune luni sunt august, septembrie si octombrie , in ultima luna incepand carduirea. Atunci putem sa scoatem peste dupa peste. Daca stim sau gasim un loc bun si dupa ce am prins cativa bibani, vedem ca nu mai vin si altii la undita, sa avem rabdare sau sa revenim in acelasi loc dupa putin timp; bibanii in carduri au trecut mai departe vanand, dar nu vor intarzia sa se reantoarca. Zilele innorate sunt cele mai propice.

Lacul Surduc

Lacul Surduc este un lac de acumulare situat in vestul tarii, in judetul Timis, (in partea de sud-est a muntilor Poiana Rusca), la o distanta de aproximativ 100 de km de Timisoara si la 30 km de Lugoj. Barajul si Lacul Surduc alimenteaza cu apa potabila si industriala municipiul Timisoara si pune in miscare turbinele unei microhidrocentrale de 2 MW.

Lacul de acumulare Surduc are ca scop principal asigurarea cu apa potabila a zonei Timisoara, apararea impotriva inundatiilor si bineinteles, un scop turistic, unde iubitorii de pescuit si de agrement se pot bucura in voie. Avand o suprafata de 460 ha, el este cel mai mare lac din judetul Timis. Constructia barajului a inceput in 1972, iar acumularea in 1976, atingand in 1977 aproape 25 milioane mc. Etapa a doua a inceput in 1981, fiind proiectata pentru acumularea unui volum de apa de 51 milioane mc.
Lacul Surduc este unul dintre principalele puncte de atractie turistice, pentru cei ce doresc o relaxare, o delectare, pentru cei care doresc sa inoate, pentru sporturi nautice, pentru pescuit sau pentru plaja in timpul verii. Cazarea este usoara, ori la cabane, ori cu cortul. Judetul Timis se poate mandri cu acest minunat lac de acumulare, atat pentru turism, cat si pentru asigurarea apei potabile in Timisoara.

Lacul Uzlina

Se ajunge rapid daca esti cazat in satul Uzlina. Este un lac recunoscut pentru pescarii de stiuca. Recomandarea ghidului a fost sa tatonam malul dinspre canalul lui Branza (denumire locala) si intrarea in lacul Isac. Pentru o orientare mai buna, malul stang dinspre intrarea in lacul Isac, pana la primul canal. Se poate ajunge cu masina pana la Murighiol, unde se poate parca in siguranta, de aici trebuie sa mergeti cu barca pana in zona Uzlina unde va si puteti caza la pensiunile din zona. Din Uzlina se merge cu barca pe canalul cu acelas nume pana la lac.

Sezoane de pescuit in Delta Dunarii

Stiuca
Lacul Fortuna, canalul Sontea, Holbina si Maliuc. Greutatea medie: de la 1 la 4 kilograme. Sezon: de la inceputul lui Iulie pana in Decembrie.
Crap
In zona canalului Sontea; pe bratele Chilia si Sulina; zona Maliuc. Greutate medie : de la 3 la 20 de kilograme. Sezon: Iulie – Septembrie.

Somn

Bratului Chilia si Sulina. Are o greutate medie de 4 pana la 30 de kilograme, dar au fost inregistrate si capturi record de 60-80 kilograme. Sezon: Iulie – Octombrie.

Salau

In zona canalului 5; lacul Sinoe si in apropierea satului Sfantu Gheorghe. Greutatea medie atinge de la 1.5 pana la 5 kilograme. Sezon: toata vara (Iunie – Septembrie).

Bibanul

Tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt lunile de toamna. Este foarte activ si iarna

Rosioara

Lunile iunie – octombrie

Platica

Lunile iunie – octombrie

Linul

Lunile iunie – octombrie

Reteta boilies cu dulceata de capsuni

Gris (puteti sa-l mai maruntiti un pic dar sa nu fie chiar faina)…….200 gr

Faina de soia………………………..100 gr

Malai (faina de malai)………………100 gr

Lapte praf degresat………………….100 gr

Dulceata de capsuni…………………100 gr

Aroma de capsuni……………………6 ml

6 picaturi de bergamot

Colorant (preferabil rosu fluo)

6 oua

Amestecati ingredientele uscate intr-o punga, separat amestecati ouale (batute bine) cu aromele, colorantul si dulceata, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa se lipeasca de maini. Rulati bilutele si firbeti-le timp de 3-6 minute. Dupa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 8 ore. Daca vreti sa le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati sau le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine.

Lacul Dumbravita

Barajul Dumbravita este localizat in judetul Brasov si se afla in administrarea societatii Doripesco. Barajul de la Dumbravita este supranumit si “Delta din Carpati” datorita frumusetii peisajului. Situat in Depresiunea Barsei, pe bazinul Oltului, lacul de la Dumbravita s-a format prin construirea unui baraj pe paraul Hamarandia, elesteele fiind construite ulterior in lunca acestei ape.

Lacul de la barajul Dumbravita are 120 de hectare luciu apa. La barajul Dumbravita se poate ajunge cu masina pana langa lac si se poate campa inclusiv noaptea, dar se va pescuit doar in programul stabilit in timpul zilei. Barajul Dumbravita poate fi destinat si concursurilor de pescuit, dar este recunoscut la nivel international pentru birdwatching.

Regulament baraj Dumbravita: cantitatea maxima de peste retinut este de 5kg, optional se poate pastra cantitatea de peste ce depaseste aceasta greutate contra cost, se pescuieste cu maxim 3 scule/pescar, sunt admise monturile cu maxim 2 carlige, scaldatul este interzis.

Taxa pentru balta este de 30 lei. Telefon Contact: 0728288662. Specii de pesti intalnite: caras, crap.

Cale acces. De la Brasov mergeti spre Ghimbav – Codlea – Vladeni, aici faceti dreapta spre Dumbravita. Mergeti drept si traversati localitatea iar la iesire pe partea dreapta se vede lacul Dumbravita.

Montura pentru Somn - Cat-O-Copter

Exista numeroase monturi speciale pentru pescuitul la somn, si unele sunt mai mult decat complicate.

Una dintre cele mai populare si in acelasi timp exceptionale, daca ne uitam la rezultatele obtinute cu ea, este cea dezvoltata de Keith Lambert, montura Cat-O-Copter.
Simpla, usor de facut de catre oricare dintre noi, functioneaza excelent atat pe ape curgatoare precum si pe lacuri, bazandu-se in pricipal pe libertatea de miscare lasata momelii vii cu care se pescuieste.
Peste momeala va evolua sub filmul apei, cu coborari si urcari repetate.
Cateva mici secrete in utilizarea acestei monturi ce va vor fi mai mult decat utile:
- acul folosit sa fie proportional cu pestele folosit ca momeala;
- dupa ce s-a penetrat dorsala pestelui viu cu carligul, spinul trecand de partea cealalta, folositi un elastic de bani pentru a forma un opritor pe ac.

Pescuitul Rosioarei

In Europa se intalneste din Anglia si sudul Suediei pana la Ural. In tara noastra este prezenta in Dunare, in toate raurile si lunca acestora, incepand cu zona colinara, in toate lacurile din regiunile de ses, in toate lacurile litorale, in ghiolurile si baltile din Delta Dunarii, in toate iazurile din Transilvania si Moldova, in toate lacurile de acumulare din zonele de deal si campie, in foarte multe brate moarte ale raurilor colinare si de ses etc.

Se pescuieste cu undita, la fel ca babusca. Vara poate fi vazuta de multe ori muscarind la suprafata apei la tantari si musculite. Pe acest mod de hranire se bazeaza si pescuitul sau cu undita. Se pescuieste deci cu metoda pescuitului la suprafata apei, cu o varga usoara de 3-4 m lungime, un carlig mic, nailon de 0,20-0,22 si o struna de 0,16-0,18. Ca momeli se folosesc muste mai verzui, cosasi mici, carabusi, viermusi etc.
Carligul cu momeala se "taraste" pe suprafata apei, lasand impresia unei insecte cazute recent in apa. Se mai pescuieste si cu struna plumbuita intre ape. Se recomanda nadirea prealabila a locului de pescuit. Rosioara joaca un rol foarte important in hrana stiucii, salaului, somnului etc.
Este un peste folosit si ca nada vie.

Montura pentru Caras

Pentru realizarea acestei monturi, aveti nevoie de: 1 vartej, 1 naditor arc, 2 carlige nr.4 sau 5 galbene sau negre, 3 protectoare nod, 1T (teu-antitangle), 1M fir monofilament 0.25-0.3 sau textil 0.2 (in functie de dimensiunea pestilor urmariti se poate confetiona si cu fire mai groase ex. 0.4).

Se vor folosi nodurile: “Uniknot” sau “Grinner” la legarea vartejului si naditorului, “Snell” sau “Snood” pentru legarea carligelor si bucla “Longliners” pentru legarea primului carlig pe linie (prin teu).

Protectorul de nod, poate fi confectionat din camasa izolatoare a unui conductor electric ne litat de 0.75mm, sau varnis termosensibil folosit in electronica (se gaseste la magazinul connex).

La final, montura nu trebue sa depasasca 45-50 cm. lungime.

Pescuitul la Platica

Platica se recunoaste usor dupa corpul sau latit ca o palma. Solzii care acopera corpul sunt moi si lipsesc pe spinare in jumatatea dinspre cap, lasand o carare libera. Aceasi carare se gaseste in regiunea anterioara a corpului si pe muchia burtii. Capul este mic ,gura fara mustati si se poate prelungi in afara cu o mica trompa ca si la crap. Botul este scurt si ascutit. Aripioara anala este foarte lunga si puternic curbata inauntru. Coada are cei doi lobi asimetrici, cel inferior fiind mai lung decat cel superior. Culoarea platicii este alb-argintiu pe laturi si pe burta si cenusiu-verzui maslinie pe spinare. Exemplarele batrane din baltile cu vegetatie sunt galbene-ruginii.

Platica populeaza majoritatea apelor dulci ale Europei, putand fi intalnita din Irlanda pana in Muntii Urali si de la Cercul Polar pana in bazinul Marii Mediterane.

In tara noastra, poate fi gasita in majoritatea apelor colinare si de ses, in rauri cu curent lent si lacuri adanci. De obicei se tine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste malul in cautarea hranei.

In rauri vom cauta platica la apa adanca cu fund argilos si in gropile din avalul unor obstacole aflate in calea curentului.

In lacuri si balti o vom cauta langa perdele de stuf sau pe langa maluri abrupte,iar in apele invadate de vegetatie.

Pescuitul Platicii

Pescuitul platicii incepe primavara, din luna martie,cand razele soarelui atrag platicile in zonele de langa mal,cu ape putin adanci si caldute. Odata cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai adanci,de unde se ridica uneori, atunci cand vantul de vara provoaca valuri la suprafata apei. O vom cauta in zonele ferite de vant si in apropierea pragurilor, langa gropile adanci unde se refugiaza la nevoie.

Vara, platica musca bine in cursul diminetii, dupa care ritmul muscaturilor scade pentru ca ele sa reinceapa odata cu venirea serii.

Toamna, stranse in grupuri numeroase, platicile cauta zonele mai adanci ale apei, unde au asigurata cantitatea de oxigen necesara supravietuirii. La inceputul acestei perioade, pe vreme linistita, musca constant in apropierea perdelelor de stuf si in zonele ferite de vant si curenti. Odata cu sosirea rimelor zile geroase inceteaza a se mai hrani pentru o perioada. Iarna,chiar pe ger mare, cauta uneori libelule si alte larve apucand si momeala din carlig, mai ales daca-i prinsa in carlig-mormasca.

Nadirea

Asemeni celorlalte specii din familia Cyprinidae si platica este sensibila la momeli ce-i incita simturile bazate pe chimioreceptie: gustul si mirosul. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a locului de pescuit, recomandandu-se continuarea nadirii in ratii mici de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea platicilor de la mare distanta pescarii vor folosi: amestecuri din malai cu granulatie mare, mazare fiarta, mamaliga, seminte de in fierte, boabe de porumb in lapte tocate marunt, grau fiert, cartofi fierti, srot de floarea soarelui, faina de canepa prajita, anason, seminte de floarea soarelui prajite si tocate, atractanti. Nada trebuie sa contina intotdeauna si momeala utilizata.

Fiind vorba de un peste sperios, pescuitul platicii are ca reguli generale prezenta cat mai discreta pe mal si lansarea fara zgomot a momelii.La o lansare in forta zgomotul produs de impactul plumbilor si momelii pe suprafata apei va speria pestii care se vor retrage in adancuri.

Momeala

Asemeni crapului, platica aspira hrana de pe fundurile maloase ale apelor, fapt de care pescarul va trebui sa tina seama la plasarea momelii. Momelile preferate de platica si utilizate de pescar sunt: larvele de libelule (Chironomus), viermii albi, ramele rosii, graul proaspat sau fiert, garizii (latausii), mazarea, porumbul, mamaliga, pastele fainoase, buletele (boilies)

Scule si ustensile pentru platica

Pentru pescuitul platicii pescarii folosesc:

- Vergi fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsa intre 8-13 m.

- Nailonul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru platici mai mici si fire de 0.14 - 0.16 pt cele ce depasesc 1-2 Kg.

- Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12.

- Carligele vor fi numerele 12-14 cu tije lunga, avand in vedere ca platica are gura mica si fragila.

Trasatura platicii este fina, reproducand felul ei natural de a scormoni in mal: se aseaza oblic cu capul in jos pentru a aspira larvele de mal, moment in care pluta tresare usor; pestele revine la pozitia orizontala, prinde momeala si se ridica spre suprafata; pluta se indreapta apoi se culca pe o parte. Fiind un peste care oboseste repede, scoaterea ei nu ridica probleme. De obicei in rauri,cand este prinsa in carlig platica incearca sa scape inotand impotriva curentului. In lacuri ea se indreapta intotdeauna spre locurile mai adanci sau spre zonele bogate in vegetatie submersa.

Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm.

Lacul Trei Ape

Lacul Trei Ape (lac de acumulare, lac antropic), se afla la 37 KM de Resita, in depresiunea Garana, la o altitudine de aproximativ 835m, pe o intindere 53 de hectare. Zona este ideala pentru popasuri, drumetii, de cateva ore, pe trasee bine marcate si sigure. Pe perioada verii se poate sta cu cortul, fiind zone special amenajate pentru campare, iar in perioada iernii, datorita climatului montan, se poate schia.

Lacul de acumulare Trei Ape are o suprafaţa de 45 ha şi se află la confluenţa a trei pâraie, iar aici se poate practica înotul, pescuitul. Pentru cazare la Lacul Trei Ape, exista cateva cabane, casute, pensiuni si un hotel, in statiunea turistica cu acelasi nume. Drumul este relativ bun pana la lac, cu mici serpentine. Zona nu este foarte aglomerata, astfel va puteti bucura de liniste. Pentru pescuitul recreativ sportiv se gasesc urmatoarele specii de pesti: salau, caras, pastrav, create, clean. Pescuitul se poate desfasura pe baza de permis de pescuit. Din orasul Resita se merge cu masina pe un drum asfaltat (destul de bun), 37 km, trecand prin localitatile Secu, Valiug, Brebu Nou si Garana. Lacul Trei Ape se afla in arealul comunei Brebu Nou, fiind foarte usor de zarit din drum. Lacul Trei Ape s-a format prin construirea barajului care a fost asezat in calea a trei pâraie: Brebu, Grădiştea şi Semenic.

Acest lac este considerat izvorul raului Timis, care incepe sa curga de la deversorul barajului. Pe malul lacului Trei Ape a fost construit complexul turistic Statiunea Trei Ape unde se gasesc un hotel de 3 stele, unul de 2 stele, mai multe bungalow-uri, un restaurant cu terasa, un bar in aer liber, parcare, pontoane, debarcader si locuri de plaja. Lacul de acumulare ofera conditii excelente pentru sporturile nautice. Daca nu veniti cu ambarcatiulnile proprii puteti inchiria hidrobiciclete sau barci. In perioadele mai reci se pot face drumetii pe trasee bine marcate sau se pot vizita localitatile Garana si Brebu Nou locuite candva de etnici germani. In prezent majoritatea caselor au fost cumparate si transformate in case de vacanta sau pensiuni, dar aspectul si specificul caselor nemtesti s-a pastrat. In apropiere se gaseste si tabara de sculptura de la Garana, iar la 10 km se afla Statiunea Semenic.

Cale de acces. Resita – Slatina Tmis (DJ 582). Din Resita se merge spre Semenic. Se trece prin localitatile Valiug, Garana. Dupa aproximativ 2 km de la iesirea din Garana se ajunge la coada lacului.

Pescuitul Bibanului la Musca Artificiala

Bibanul reprezinta una dintre multiplele alternative pe care le are muscarul de la noi. Apele de munte se deschid numai in mai? Nu conteaza, biban la musca se poate prinde inca din martie. O partida de pescuit cu musca la biban, chiar daca nu este la fel de productiva ca o partida de vobler, poate fi un bun exercitiu de re-familiarizare cu lansarile caracteristice muscaritului inainte de deschiderea la munte. Pe de alta parte, este si un pescuit spectaculos, deoarece atacul bibanului este destul de dur, si nu de putine ori ai impresia ca ai prins ditamai balaurul, cand de fapt ai la carlig un bibanas de o palma.

Unde sa pescuim? Daca vrem un biban mare la vobler, dam pe langa pereti verticali si diferite structuri submerse, gropane etc. In cazul pescuitului cu musca, vom cauta cauta cozile de lac, unde putem sa intram cu o pereche de cizme-sold. Daca avem barca, putem sa acoperim o mai mare parte de apa. Cand ajungem pe apa respectiva, in primul rand trebuie sa ne uitam dupa pestisori, daca acestia sar la suprafata, ca niste mici explozii, atunci e semn sigur ca acolo are loc o vanatoare de biban.

Ustensilele pentru pescuitul bibanului la musca sunt din clasa #5-6. Vom folosi o lanseta lunga, de cca. 2.7 m sau chiar mai mult, cu mulineta corespunzatoare si un fir WF #5, de preferinta scufundator. Daca nu, merge si cu unul de tip plutitor. Forfacul conic este bine sa fie mai lung, de cca 2.5-3.5 m, in functie de apa respectiva. Pe lacuri se foloseste un forfac mai lung decat pe celelalte ape, deoarece apa e mai linistita si pestii pot vedea snurul mai usor, speriindu-se astfel. Si mai ales in cazul bibanului, se stie, odata speriat, isi schimba locul de vanatoare si pierdem ceva timp pana dam din nou de el.

Lacul Petrimanu

Lacul Petrimanu se afla in muntii Capatanii si pe langa privelistile incantatoare, ofera destul de mult peste. La lac se poate ajunge fie din Polovragi fie din Brezoi. Dupa vreo 10–15 km, drumul se strica, insa, peisajele par din ce in ce mai frumoase si mai salbatice.

Lacul Petrimanu este un lac de acumulare, in muntii Capatanii, judetul Valcea. Se poate ajunge destul de usor din Polovragi sau Voineasa. Lacul este renumit pentru pastravul pe care il puteti prinde, dar si altidudinea la care se afla oferind peisaje foarte frumoase. Turistii pot opta pentru diferite drumetii: in jurul lacului Petrimanu, iar in perioada 10-25 iunie este imflorit bujorul de munte. Zona este destul de izolata, regasindu-se aici o mare varietate de specii de animale: ursul brun, cerbul, capra neagra, mistretul, veveritele si soarecii de padure.

Lacul Petrimanu se afla in Muntii Latoritei si a fost construit in anul 1977, ca lac de acumulare satelit menit sa imbogateasca apele Lacului Vidra. Este situat la altitudinea de 1.130m, pe Valea Latoritei, la 17 km de Hidrocentrala Ciunget, avand o suprafata de 17 hectare si o adancime maxima a apei de 48m. Cu masina, se urmeaza drumul ce duce de la Brezoi la Voineasa, iar la aproximativ 5 km dupa localitatea Malaia se face un drum in stanga spre Ciunget. Drumul este ingust, dar nu doar acesta este motivul pentru care se parcurge cu viteza foarte mica. Frumusetea si salbaticia peisajului te lasa fara suflare. Privelistea este aproape hipnotizanta, apa limpede, de o culoare foarte intensa, reflectand verdele adanc al padurilor de pe muntii care inconjoara lacul, creand un peisaj aproape ireal. Privelistea este aproape hipnotizanta, apa limpede, de o culoare foarte intensa, reflectand verdele adanc al padurilor de pe muntii care inconjoara lacul, creand un peisaj aproape ireal.

Cum se ajunge la Lacul Petrimanu:

• Ramnicu Valcea – 35 km – Brezoi – 20 km – Malaia – 12 km – Ciunget – 16 km – Lacul Petrimanu (total ~ 83 km)

• Vidra – 25 km – Voineasa – 13 km – Ciunget – 16 km – Lacul Petrimanu

• Sibiu – 68 km – Brezoi – 20 km – Malaia – 12 km – Ciunget – 16 km – Lacul Petrimanu

Pescuitul Somnului

Pescuitul somnului este foarte indragit de numerosi pescari datorita, poate in primul rand, misterului care pluteste in jurul acestui peste. Nu de putine ori capturile de somn sunt de-a dreptul spectaculoase, fiind capturate in ultimii ani exemplare de somn ce depasesc 45 kg.

Pescuitul somnului da rezultate remarcabile noaptea, in special in intervalele orare 20.00 - 24.00 respectiv 03.00-06.00. Recunoscut ca sanitar al baltilor, somnul este atras de carnea usor alterata; ficatul de porc si intestinele de pasare sunt cel mai des utilizate ca momeli. De cele mai multe ori principiul "momeala mare-captura mare" este respectat. Pentru exemplarele de 10-15 kg rezultate bune se obtin si cu brotacei. Carligul folosit (simplu sau triplu) trebuie sa fie mare si rezistent, cu tija lunga, somnul avand gura larga, lacomia acestuia facand ca prada sa fie inghitita cu totul. Somnul este atras de sunetele joase, pescarii lipoveni utilizand in acest sens o uneala numita clonc, de forma unei linguri incovoiate care prin lovirea de luciul apei produce un zgomot asemenator cu cel al destuparii unei sticle de sampanie. Undele de frecventa joasa, chiar de intensitate mica, au proprietatea ca se pot propaga la distante mari si sunt foarte provocatoare pentru somnii uriasi.

Firul utilizat pentru prinderea somnului trebuie sa fie rezistent. Pentru exemplarele mari se utilizeaza fire de 0.4 - 0.6 mm sau chiar mai mult. Firele textile sunt din ce in ce mai preferate la pescuitul exemplarelor mari. Varga trebuie sa fie rezistenta (actiune 100-300g) iar mulineta trebuie sa fie masiva, cu un angrenaj deosebit de rezistent. In rest, pescuitul somnului nu necesita o tehnica prea sofisticata, fiind asemanatoare cu cea a pescuitului la crap. Singurul lucru pe care este bine sa-l retineti este acela ca, deseori, somnul agatat se ascunde dupa obstacole sau intra sub stuf, de unde nu-l veti mai scoate; din primul moment al agatarii somnul trebuie manevrat cu atentie. Un alt aspect interesant este acela ca somnul odata intepat lupta cu indarjire iar cand simte ca este invins se baga in namol luand forma de secera. Daca fundul baltii este malos atunci este greu sa-l convingeti sa plece. Exemplarele mai mici sunt trase ca un galos; cele mari insa... pot ramane acolo. Unii pescari, inzestrati cu barca, pleaca pe fir incercand sa determine pestele sa se ridice din namol. De cele mai multe ori ramanem cu impresia ca firul este agatat. O tehnica mai putin cunoscuta de pescari este aceea ca somnul "ancorat" in namol poate fi usor scos la plimbare tensionand firul dupa care il vom ciupi precum coarda unui pian. Vibratiile inalte produse de aceasta manevra deranjeaza foarte tare pestele scotandu-l din namol fara mult efort.

Somnul mai musca bine si la rama alba de pamant (buchet de rame) preferand si buchetul de virmusi, carasei, coropisnite, broscute, tipari si uneori chiar si mamaliga. Acest din urma caz este relativ rar; in multe situatii mamaliga era inghitita de un carasel care devenea la randul lui momeala pentru somn.

In apele curgatoare (Dunare in speta), latura de peste rapitor a somnului este mult mai pronuntata. Aici se pot prinde exemplare frumoase la naluci. Somnul se gaseste foarte des sub straturi foarte mari de apa; atunci trebuie alese nalucile cele mai mari si mai grele.

Ca perioada optima de pescuit la somn este inceputul si de sfarsitul de vara. Randamentul maxim este dat in luna iunie, mai ales perioada 15-30 iunie, in functie de factorii climatici aceasta extinzandu-se pana la jumatatea lunii iulie. Hrana din abundenta, dupa perioadele de hibernare din iarna si de reproducere din primavara, face ca somnul sa fie lacom si foarte activ.

Tehnica de pescuit la somn este in general simpla si poate fi dobandita usor intr-o singura partida de pescuit. Secretul la pescuitul somnului este sa nu va grabiti sa intepati pestele decat cand acesta trage hotarat. Fir intins!

Crapii frumosi!

Reteta de preparare Boiles pentru pescuit intens.

Aceasta reteta este mai complexa si inglobeaza ingrediente cum ar fi extractul de ficat care care actioneaza ca atractant, insa in acelasi timp contine o cantitate semnificativa de aminoacizi. Betaine –ul, care se dizolva in apa, va spori si mai mult eficacitatea acestor ingrediente. Boilies –urile obtinute astfel sunt tari, compacte si bogate in proteine. Cele mai bune rezultate se obtin pescuind cu aceste boilies deasupra unui covor de nada format din pellet –uri. 

Ingrediente:

- Faina de Peste ......... 200 gr
- Faina de Soia ............ 200 gr
- Izolat de Soia .......... 100 gr
- Caseina .......................... 200 gr
- Lactalbumina ............. 100 gr
- Gluten de Grau ......... 100 gr
- Extract de Ficat .... 20 ml
- Betaine pur ................. 1 gr
- Aroma (la alegere)
- 6 – 9 oua, in functie de marimea lor.

Pescar pe orice vreme!

Pescuitul la Crap

Descriere.

Crapul este acoperit cu solzi mari iar pe margini are o dungã ceva mai
închisã; are gura nu foarte mare insa carnoasa. Are doua mustacioare la colturi si alte doua mai mici, spre nas.

Crapul salbatic are o forma mai alungita decat cel de crescatorie.
Crapul are corpul gros, spatele putin curbat, burta putin lasatã în jos.
Inotatoarea dorsala este foarte lunga si se întinde pânã aproape de coada bilobata.
Culoarea variazã dupa apa si dupa vârstã astfel:
Cei din râurile de la o altitudine mai mare au nuante mai deschise decât cei din
râurile de ses. Pe spate, crapul este verde-albãstrui pânã la negru-albãstrui, pe flancuri cenusiu si galben-auriu pânã la arãmiu-închis iar pe burtã, gãlbui.
Greutatea medie a unui adult este de 12-15 kg;

Insa exemplarele cele mai mari pot depãsi 30 - 35 kg (rata de crestere este de 1.4 kg/an) si pot atinge o varsta de peste 40 de ani.
Lungime normala: 30-70 cm Lungime maxima: 80 cm Greutate: 3-40 kg Dimensiune legala pt retinere: 35 cm

Reproducerea la Crap

Reproducerea crapilor are loc în aprilie - mai, când o crãpoaicã maturã poate avea o cantitate de icre de pânã la 23% din masa sa netã. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii masculi lovesc cu putere femela în abdomen ajutând la expulzarea icrelor. Loviturile repetate si deosebit de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si în aceste conditii, nu întotdeauna icrele sunt eliminate în totalitate, o parte rãmânând în abdomenul femelei pânã anul viitor sau chiar mai mult - de unde si expresia "crap cu icre din mai multi ani". Icrele sunt depuse pe vegetatia submersã, de regulã în mai multe sedinte. Ele sunt fecundate de masculi prin stropire cu lapti. Durata de ecloziune a icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de 5-6 zile la o temperatura de 20 C sau de 8-10 zile la 18-19 C.

Hrana - Nade si Momeli pentru Crap

Crapul se hrãneste pe fundul apei preferând zonele cu gropi, mâloase. Este un peste care se hrãneste atât cu vegetale cât si cu viermi, insecte, larve, scoici, plante. Temperatura optimã de hrãnire a crapului este de 19-20 C fapt pentru care primãvara si toamna sunt anotimpurile cele mai bune pentru pescuitul lui.

Tehnici de pescuit la Crap

Despre pescuitul la crap: se pescuieste prin metoda cu pluta si prin cea cu plumbul pe fund. Pescuitul cu pluta se foloseste mai ales in ape statatoare, in zonele cu mult papuris si stuf (in Delta, la balti, brate moarte etc.), unde carligul se arunca la distante mici, alese cu multa precizie. Pescuitul crapului este unul tipic de fund. În general, materialele folosite se încadreazã în categoria "grea":

Lanseta - in principiu se alega o lanseta intre 2.60 - 3.90 m. Aceasta se alege dupa locul de pescuit, distanta unde trebuie lasnsat.

Mulineta - se ot alege diferite variante cele clasice sau cele speciale de crap, cu tambur ce permit aruncari la distantacu diverse sisteme de franare

Fir textil sau fir de nylon gros de 0.25-0.35;

Plumbul va fi dimensionat în functie de tipul apei în care se pescuieste, pentru apele curgãtoare mai greu.

Carligele marimile 1-6 se pot experimenta diverse combinatii in functie de pesti vizati (ca si greutate)

Nada preferatã de crap este pe baza de cereale si arome (anasonul, capsuna da rezultate bune) iar ca momeli frecvent folosite: porumbul conservat, fiert sau crud (de lapte) precum si grâul fiert, mãmãliga, cocolosul de pâine (preparate cu diverse ingrediente), boillies, râme, coropisnite, viermusi. Crapul nu inghite la repezeala prada oferita, ci mai intai o cauta, apoi o da afara si iar o inghite, de cateva ori consecutiv. Toata aceasta "operatie" nu dureaza de cele mai multe ori decat cateva secunde.

Gastronomie. Este un peste cu o carne foarte delicioasa, insa putin mai grasa in special la crapi de epeste 3-4 kg, si chiar la cei mai mici daca sunt de crescatorie si furajati.

Raurile si Lacurile Judetului Olt

Valea Oltului reprezinta o adevarata axa a teritoriului judetului, avand peste 100 km parcursi pe teritoriul judetului Olt.
Axul principal al reţelei hidrografice îl constituie raul Olt care strabate judetul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali: pe dreapta raul Oltet, iar pe stanga cateva rauri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. In partea de nord, judetul Olt este brazdat si de raul Vedea, cu afluentul de pe partea dreapta Plapcea.
Pe o distanta de 45 km, partea de sud a judetului este udata de apele Dunarii, care colecteaza intreaga retea hidrografica a judetului.

Balta Greaca

Balta Greaca este una din zecile de balti din judetul Giurgiu, diferenta fata de multe altele o fac concursurile la care participa un numar mare de pescari amatori si profesionisti de la noi din tara si nu numai.

Balta Greaca se mandreste cu o populatie piscicola numeroasa in exemplare mari de crap si caras.

La iesire din Bucuresti pe soseaua Oltenitei, treceti prin Popesti Leordeni si la km 21 faceti la dreapta. Treceti prin Heresti, Hotarele si dupa vreo 3 km dupa ce iesiti din Hotarele faceti la dreapta si ati ajuns in Greaca. Mai mergeti pana aproape de iesire din sat si se face o "ulita" la dreapta si va duce direct la balta. Este o balta super, se prinde foarte bine la undita caras. Taxa este de 30 ron. Specii: caras foarte mult, cam la 150-250 g, crap. Momeli: orice.

Excursii in Delta Dunarii - "Barca familiei tale"

“Barca familiei tale” va ofera posibilitatea unor excurii minunate in Delta Dunarii, spre a

descoperii locurile fermecate ale frumoasei noastre delte.

Barca cu care se fac aceste excursii este o ambarcatiune Corsar 700 cu motor de 150 CP cu 10 locuri foarte confortabile.

- Excursia 1 (2 ore) Traseu: Tulcea - Canal 36 - Canal Sireasa - Lacul cu Cotete - Retur 500 RON excursia sau 50 RON/pers la grup de 10 persoane

- Excursia 2 (3 ore) Traseu: Tulcea - Canal 36 - Canal Sontea Veche - Lac Nebunul - Cot Candura - Canal Sontea Noua - Retur 600 RON excursia sau 60 RON/pers la grup de 10 persoane

- Excursia 3 (4 - 5 ore) Traseu: Tulcea - Canal 36 - Canal Sontea - Canal Olguta - Mila 23 – Crisan - Retur pe bratul Sulina 800 RON excursia sau 80 RON/pers la grup de 10 persoane

- Excursia 4 (8 - 9 ore) Traseu: Tulcea – Crisan - Dunarea Veche - Canal Magiaru - Rezervatie naturala Padurea Letea - Retur 1600 RON excursia sau 160 RON/pers la grup de 10 persoane

- Excursia 5 (3 ore) Traseu: Tulcea - Crisan pe Dunare 700 RON excursia sau 70 RON/pers la grup de 10 persoane

- Excursia 6 (10 ore) Traseu: Tulcea – Sulina - Canal de legatura Plaja Sulina - Retur 1200 RON excursia sau 120 RON/pers la grup de 10 persoane

Firma noastra detine autorizatie de mediu eliberata de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii fiind abilitata sa efectueze activitati de agrement în scop recreativ pe lacurile si canalele admise in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
De asemenea ambarcatiunea partial puntată Corsar 700 cu motor Yamaha 150CP este dotata cu casa de marcat portabila tip Total model M, inregistrata la ANAF.
La locul de imbarcare este asigurata parcare pazita cu plata pentru autoturisme

Date de Contact:

Telefon: 0723311977, 0728040962

Email: contact@excursii-in-delta-dunarii.ro

Adresa web: www.excursii-in-delta-dunarii.ro

Crapul Chinezesc - Specii

Exista patru specii de ciprinide asiatice, introduse in Romania: amur (Ctenopharyngodon idella), novac (Aristichthys nobilis), sanger (Hypophthalmichthys molitrix) si scoicar (Mylopharyngodon piceus).

Amurul (tenul sau cteno) este cel mai cunoscut dintre speciile chinezesti, fiind singura dintre cele patru specii care poate fi prinsa de pescarii sportivi. Prin dimensiuni si combativitate, constituie o provocare pentru pescari. Este un peste lunguiet, cel mai mare reprezentant a subfamiliei Leuciscinelor (din familia Cyprinidae). Atinge in mod normal 50-90 cm, dar poate creste si la lungimi peste un metru, ajungand la greutati de 50 kg! Culoarea sa este similara cu cea a crapului, dar mai deschisa, cu spatele masliniu si lateralele aurii. Gura este special adaptata pentru consumul vegetatiei acvatice (plante acvatice superioare). In perioada juvenila, pana la dimensiunea de 7-8 cm, consuma micro-plancton, dupa care se hraneste cu vegetale. Durata de viata este intre 6 si 11 ani.

Novacul are un corp lat, capul mare si ochii plasati inferior. Poate ajunge la dimensiuni impresionante, peste un metru lungime si greutati de peste 50 kg. Acum cativa ani, s-a prins la navod in lacul Cernica, de langa Bucuresti, un exemplar urias, in greutate de 69 kg, care a fost naturalizat! Are solzi foarte mici si un colorit cu dungi vinetii pe spate, laturi cenusii si abdomenul alb-galbui. Novacul se hraneste cu micro-zooplancton si alge macroscopice, pe care le filtreaza prin intermediul unor site branhiale. Practic, pestele se hraneste aproape continuu, avansand cu gura larg deschisa si filtrand ca un „aspirator” micro-planctonul animal si vegetal.

Sangerul (numit si crapul argintiu), este foarte asemanator cu novacul, dar are capul si gura ceva mai mici si o culoare uniform argintie. Spatele si partea superioara a capului sunt maslinii. Solzii sunt si ei mai mici, prin comparatie cu novacul. Numele provine din faptul ca la capturare tegumentul se raneste foarte usor si sangereaza. Si el atinge dimensiuni foarte mari, putand depasi un metru lungime si 50 kg. Se hraneste tot prin filtrarea apei prin sitele de pe arcurile branhiale. Consuma fitoplancton si detritus vegetal si are un ritm de crestere foarte sustinut.

Ambele specii, atat novacul, cat si sangerul, sunt folosite pe scara larga in piscicultura pentru capacitatea lor de filtrare a apei.

Scoicarul este asemanator cu amurul, insa are un colorit mai inchis, negru-maroniu si cu inotatoare negre-cenusii. Se hraneste cu scoici, melci, crustacee si le sparge crusta sau cochilia cu ajutorul unor filtre branhiale foarte dure. Ajunge la dimensiuni de peste 1m si greutati de peste 15 kg. Este mai rar intalnit in Romania, comparativ cu celelalte specii, dar este prezent pe Dunare. Durata sa de viata este de pana la 15 ani.

Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Racul - Momeala

Racul este una dintre momelile folosite la pescuitul somnului. Se gaseste in lacuri si balti, se pastreaza in cosuri inchise. Este destul de usor de prins. Cu o undita si o bucata de carne veti prind eo multime de raci. Agatati carnea chiar si slaninia de carlig asteptati sa se agate racul dupa care inainte de al scoate din apa folositi un mincioc deoarece is vor da drumul cad ies din apa. Luati un minciog mic (sunt si la 50-100 de mii) si ii puneti o coada mai lunga, puteti folosi cateva segmente de la o undita telescopica. Cand aveti racul agatat de bucata de carne/peste nu il scoti deasupra apei ci bagi minciogul sub el.

Corpul racului este format din cefalotorace si din abdomen. La nivelul cefalotoracelui se gasesc: 2 perechi de antene , cu ajutorul carora racul simte mirosul si pipaie; 2 ochi compusi, formati din sute de celule vizuale. Ochii sunt situati in varful unor prelungiri, care se misca in toate directiile. Gura este prevazuta cu falci puternice. Pe partea dorsala a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare articulate : prima pereche se termina cu clesti mari si puternici,servind la prinderea hranei; perechile 2 si3 au clesti mici; ultimile 2 perechi se termina cu gheare.
Abdomenul racului este alcatuit din 7 segmente. Primele 5 poarta pe partea ventrala, cate o pereche de picioruse. Segmentul 6 prezinta lateral, cate doua piese latite care, formeaza impreuna cu segmentul 7 inotatoarea codala. Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare. Atunci cand este in primejdie, impinge apa inainte, ajutandu-se de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi. Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor si au forma de pana.
Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa, care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de gaze la nivelul lor. Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare (iarna racii stau amortiti la fundul apei). In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori. In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de aici trece in compozitia crustei. Racii traiesc 15- 20 ani. Hrana racului este reprezentata de animale si plante. El se hraneste cu moluste, pestisori si cadavre. Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari, sfaramata cu falcile puternice si inghitita. Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventrala a ultimului segment abdominal.

Balta Bunget Unu

In luna mai a acestui an s-a deschis o noua balta pentru prietenii pescuitului sportiv. Este vorba de balta Bunget Unu, care se afla la doar 70 de km de Bucuresti. Balta se afla intr-un ambient foarte placut si relaxant. Balta este foarte curata si aranjata de catre gazdele prietenoase, apa este foarte curata, malurile sunt amenajate cu locuri pentru pescuit.

Gazdele ofera prietenilor pescari posibilitatea de a folosii gratare gratis, de asemenea acestia au posibilitatea sa isi procure pe balta sucuri sau apa. Gazdele baltii au amenajat si o cabanuta care permite inoptarea pe malul baltii.

Balta Bunget Unu este o balta speciala pentru ca a fost populata cu multe exemplare de sturion, un peste fermecator. Astfel gazdele ofera pescarilor sportivi bucuria capturarii acestui minunat peste, aflat pe cale de disparitie si a carui pescuit in apele din Romania este interzis. De asemenea balta a fost populata recent cu multe exemplare de caras, crap, ten si fitofag, de la puiet la exemplare foarte mari care ajung si la 30 de kg.

Regulament Balta Bunget 1:

- Taxa este de 50 de lei pentru 4 lansete

- Taxa este de 12, 5 lei pentru pescuitul cu o varga

- Pescarii pot retine 5 kg de peste sau un exemplar de 5 kg

- Daca se captureaza exemplare peste 5 kg, se elibereaza in apa iar pescarul primeste un tichet de pescuit gratis

In balta Bunget Unu se gasesc ca specii de peste: caras, crap, ten, fitofag dar si sturion.

Cale de acces:

Balta Bunget 1 se afla la 70 de km de Bucuresti, in drumul spre Targoviste, intre comuna Bratesti si Ulmi. Drumul pana la balta este asfaltat.

Date contact:

Andrei Suciu: 0733749868

Email: office.indcom@gmail.com

click pe imagine pentru a o mari

Nodul San Diego

Denumit adesea si Reverse Clinch sa Nodul Heiliger este un nod foarte popular folosit de foarte multi pescari. Acest nod poate fi lolosit la toate tipurile de linii nomofilare cat si impletite dar in deosebi atunci cand se folosesc moleli grele. Sursa: www.pescuit-sportiv.ro