Nada pentru Crap

Ingrediente:

• Benzar Mix Turbo Carp Betaina 1 kg

• Nada Benzar Ice Mix 500 gr

• Boilies spart sau pelete 200 gr

• Canepa fiarta 250 gr

• TTX 500 gr

• aditiv 100 ml

Mod de preparare:  

Ca si la alte retete care folosesc ttx, acesta se va umecta separat si abia dupa aceea se va amesteca cu restul compozitiei. Boiliesurile (peletele) pot avea aroma pe care o doriti, iar canepa putem s-o preparam noi sau s-o cumparam gata preparata la cutie. Este indicat sa folositi canepa fiarta si nu prajita, pentru ca aceasta din urma are tendinta sa pluteasca si poate atrage maruntisul pe patul nostru de nada. Aditivul e bine sa aiba aceiasi aroma ca si boiliesurile sau peletele folosite.

Sursa:  www.pescar.urldocs.com

Nada pentru Caras

Ingrediente:

• maros mix cu betaina 1 kg

• TTX 500 gr

• canepa fiarta 500 gr

• porumb conserva (Bonduelle) 500 gr

• aditiv CSL 100 ml

Mod de preparare:
Se pune TTX -ul intr-un vas si se toarna apa peste el cat sa-l acopere - apa se va pune in etape urmarind sa obtinem o consitenta ca un terci moale. Lasam ttx-ul sa absoarba apa si intr-un alt vas amestecam celelalte componente. Porumbul poate fi pus cu tot cu zeama din conserva. Dupa umectarea corespunzatoare a ttx-ului se va lua din acesta si se va pune peste restul nadei, putin cate putin, pana vom obtine consistenta dorita. Daca nu gasiti nada Maros cu betaina, puteti folosi betaina separat, punand circa 30 gr la intreaga compozitie. 

Sursa:  www.pescar.urldocs.com

Montura pentru Pescuitul la Scobar

Montura are firul principal este de 0,14 mm, la capatul caruia se monteaza un plumb tip "picatura" de 30 de grame. La 20 de cm deasupra plumbului se face o bucla numita "pater - noster", de care se ataseaza un forfac de 50 - 60 cm, de 0,12 mm. Pluta trebuie sa fie lunga si subtire pentru ca rezistenta la actiunea curentului sa fei minima si legata astfel incat la suprafata apei sa ramana doar 1/3 din lungimea sa.

O astfel de montura are avantajul ca este stabila, fara a fi tarata de curent.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 51 din 2001. Istvan Uszkay.

Montura pentru Pescuitul Pastravului. Pescuit la Nimfa.

Pescuitul la pastrav este unul dintre cele mai grele metode de pescuit. Una dintre optiunile in pescuitul la pastrav este reprezentata de pescuitul la nimfa.

In montura de fata denumita "ureche de iepure" folosim un forfac lung de 2,5 m, terminat cu minimum 50 de cm de 0,14 sau 0,16 iar pe saltatoare o sa legam un emerger tot din par de iepure.

Montura trebuie lansata la circa 30 - 45 de grade inspre amonte si trebuie sa lasati nimfele sa curga pe apa pana ce firul este aproape intins.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 41 din 2000.

Pescuit la Caras cu method feeder pe Dunare

Sursa: YouTube - Pescutlafeeder.ro

Laguna Verde

Complexul turistic Laguna Verde este ideal atat pentru pescarii profesionisti, cat si pentru pescarii amatori.

Aptitudinile de pescar va vor fi puse la incercare cu diverse specii de peste: crap, cteno, caras, somn, salau, stiuca, novac si altele.
Sezonul de pescuit se deschide de obicei incepand cu luna Martie cand are loc si popularea cu peste a baltii.

Regulamentul Complexul Laguna Verde:

Se pot retine pana la 6 kg de peste, iar capturile sub 1 kg se elibereaza. Sunt permise pana la 6 linii la apa, numai de la mal. Taxa de pescuit se aplica pentru un pescar cu maxim un insotitor. Orice adult suplimentar trebuie sa plateasca o taxa de agrement. Este interzis pescuitul la japca. Este permis pescuitul si in perioada de prohibitie.

Se interzice perturbarea linistii, complexul avand dreptul de a impune parasirea locatiei celor in cauza. Se interzice consumul excesiv de alcool, complexul avand dreptul de a impune parasirea locatiei celor in cauza. Se interzice aprinderea focului la sol. Sumele achitate in avans, pentru serviciile alese, nu se restituie. Clientul trebuie sa pastreze dovada achitarii serviciilor pe toata durata desfasurarii acestora. In cazul distrugerii bunurilor complexului, clientul va achita contravaloarea acestora, contravaloare stabilita de personalul Laguna Verde. Pentru orice nelamurire, sesizare sau constatare de neconcordanta cu facilitatile oferite, clientul se va adresa catre complexul Laguna Verde. In cazul in care nu se cunoaste natura obiectelor inconjuratoare sau modalitatea de utilizare, clientul se va adresa in prealabil personalului Laguna Verde.

Tariful pentru pescuit este de 80 RON/12 h zi si 80 RON/12 h noapte si este valabil pentru un pescar cu un insotitor. Orice adult suplimentar trebuie sa platească o taxă de agrement de 10 RON/persoana/12 h.

Se pot inchiria si foisoare dar doar cu pescuit. Tariful este de 50 RON/24 h.

Aici se pescarii se pot si caza la vilele si casutele complexului care ofera 40 de locuri de cazare in total. Vila Cristian: 360 RON/24 h/camera si 400 RON/24 h/apartament. Vila Sabina: 360 RON/24 h/camera. Casute VIP: 310 RON/24 h/casuta. Rulota rustica: 310 RON/24 h/rulotă. Casuta normala: 260 RON/24 h/căsuță
Balta Laguna Verde se afla in localitatea Balotesti - Fieni, in aproapriere de Bucuresti.

Informatii si rezervari: 0733 079 091, contact@lagunaverde.ro.

Sursa: www.lagunaverde.ro

Despre Montura "Fir de Par" pentru Pescuitul Crapului

Forfacurile destinate pescuitului la crap cu tehnici moderne, sunt, in marea lor majoritate, echipate cu un montaj cu "fir de par". Este vorba despre un mic fir care este atasat la cralig si pe care se insira momelile alese (boilies, boabe de porumb, pelete etc). Montura "fir de par" lasa carligul liber acesta agatandu-se mai usor in gura crapului. Un forfac tip "fir de par" se compune, un general, din 5 elemente distinctive: vartejul, firul textil, carligul, firul de par si momeala.

Vartejul face legatura intre firul principal si forfacul din fir textil. Firul textil nu este indispensabil dar ofera mai multa rezistenta la frecarea cu spinul ascutital dorsalei crapului. Carligul trebuie sa aiba 3 calitati: sa fie cat mai usor (pentru a nu ingreuna momeala si pentru a nu trezi suspicinea crapului), cat mai ascutit (pentru a permite o preintepare sau chiar o autointepare rapida) si cat mai rezistent (pentru drill-urile prelungite cu pestii vigurosi).

Nu sunteti obligati sa faceti un montaj cu "fir de par" dar va veti da rapid seama ca acest montaj va va aduce numai satisfactii. Controlati toate nodurile, caci orice nod este prin definitie un punct sensibil iar realizarea lui va trebui deci sa se efectueze cu cea mai mare grija.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 47 din 2001.

Boabe de porumb

Porumbul nou, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie, anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, la platica sau pentru alte specii de pesti pasnici, fiind nelipsit la pescuitul crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. Exista mai multe moduri de fixare a boabelor de porumb in ac, cea mai eficienta fiind cea numita "la fir de par".

Porumbul folosit ca momeala se poate folosi ca atare, uscat sau inmuiat in apa cu 48 de ore inainte de partida de pescuit. Trebuie remarcat ca acest tip de momeala nu da rezultate bune decat in cazul crapilor mari, care detin o dentitie solida. In cazul exemplarelor mai mici de crap, porumbul uscat nu este recomandat, preferandu-se mamaliga, porumbul crud (de lapte) sau porumbul fiert/conservat. Conservele de porumb special pentru pescuit sunt insa relativ scumpe. Acestea pot avea arome de anason (cu cele mai bune rezultate), de miere, de scoica, de vanilie, de ciocolata etc. La nevoie se pot folosi conservele de porumb comestibile. Acestea contin diverse arome, conservant ... si par a suplini cu succes conservele speciale pentru pescuit.

Iata in continuare si cateva retete verificate, cu ajutorul carora ne putem constitui singuri rezervele necesare de porumb pentru pescuit:

1. Porumb de lapte - acesta se poate procura incepand cu sfarsitul lunii iulie, pana la inceputul lunii septembrie. In aceasta perioada putem folosi porumb proaspat cu rezultatele cele mai bune. Dupa caz, boabele se pot lasa 24-48 de ore in apa cu diverse arome (anason, miere, vanilie) dupa care se pot folosi direct;

2. Porumb congelat - este cea mai la indemana metoda de conservare a porumbului de la un an la altul. In acest caz se curata porumbul proaspat, crud, fara sa spargem boaba, dupa care acesta se pune in mai multe pungi mai mici (portii care ajung pentru o partida de pescuit) si se congeleaza. Pe tot parcursul anului boabele se pot folosi cu rezultate deosebit de bune. Observatie: boabele decongelate nu mai pot fi recongelate a doua oara pentru ca se strica; deci, vom avea grija sa luam la noi doar cantitatea de porumb de care avem nevoie intr-o partida de pescuit, cu toleranta de rigoare.

3. Porumb conservat - se curata porumbul crud (de lapte) fara sa-i spargem boaba si se pune in borcane de 200-250 g, dupa care punem apa pana acoperim porumbul complet. In functie de preferinte se adauga si arome: miere, vanilie, boabe de anason (20-30 boabe) etc. Dupa aceea se capsuleaza borcanele cu capace. Cel mai bine este sa folosim borcanele cu capace pe filet. Borcanele se pun intr-un vas cu apa (un fel de cratita mai mare, joasa) si punem apa pana le acoperim in proportie de 75-80 % ; apoi le punem sa fiarba la foc moderat. In timpul fierberii vom acoperi borcanele cu o carpa umeda pentru a le mentine in aburi fierbinti. Procesul de fierbere dureaza cam 60-90 min (valorile mici pentru porumb foarte crud).

4. Porumb fiert si conservat - daca am pierdut ocazia sa ne facem conserve cand inca se gasea porumbul crud nu ne ramane decat sa fierbem porumbul uscat intr-o oala sub presiune timp de cca. 40 -60 min. la foc normal, dupa care folosim tehnologia descrisa la punctul 3.

Utilizand metodele descrise mai sus vom fi siguri ca pe tot timpul anului vom avea propriile noastre rezerve de porumb pentru nada sau momeala, la costuri rezonabile. Retetele sunt verificate, cu precizarea ca timpii de fierbere la pct. 4) pot fi usor diferiti in functie si de soiul de porumb disponibil, de gradul sau de uscare.

Balta Sucutard 1

Balta Sucutard a fost amenajate in asa fel incat sa ofere conditii optime iubitorilor de pescuit, va ofera spatiul unei destinderi prin construirea de gratare, loc de agrement si alte accesorii ce va fac sederea aici un moment de relaxare.

Balta Sucutard 1 (Chiris) are o suprafata de 30 ha.

Taxa este de 50 Ron/12h, Numărul de undiţe – 4 din care: 3 lansete fund, 1 undiţă plută. Cartea de identitate obligatorie. Se pot reţine 5 kg de peşte pentru o taxa cu respectarea lungimii minime de reţinere a speciilor. Se va folosi obligatoriu minciog şi juvelnic din material textil, leste sau penseta pentru extras carligul din gura pestelui. Specii de pesti intalnite: amur, biban, caras, crap, platica, salau, sanger, somn, stiuca. Telefon Contact: 0744613580.

Cale acces. Balta Sucutard 1 (Chiris), este situata in apropierea localitatii Sucutard, care apartin de comuna Geaca din judetul Cluj, cam aproximativ 35 de km de la Cluj-Napoca prin satul Palatca, se poate merge si din Gherla. Sursa: www.baltidepescuit.ro

Pescuitul Mihaltului

Mihaltul face parte din aceeasi familie cu codul. Se prinde intamplator cand pescuim la fund in raurile reci, caci mihaltul se mai gaseste in apele noastre si merita a fi cunoscut de pescari. Mai ales ca interesul culinar nu poate fi neglijat:carne alba, fara oase si foarte gustoasa. Ficatul este o delicatesa. Icrele sunt toxice.

Tot din mihalt se scotea sau se mai scoate vestita untura de peste, leac pentru copii cu ritm scazut de crestere ori predispusi la diferite boli.

Se aseamana cu somnul, avand corp alungit, solzi marunti, gura mare, cu doua mustati si dinti desi, ochii mici. Spatele si flancurile au culoare brun-verzuie, cu pete neregulate mai inchise marmorate, care se intind si peste inotatoare. Burta este albicioasa. Il poti recunoaste repede dupa inotatoarea lunga ingusta si moale ce pleaca de la jumatatea trupului abdomenului si continua aproape neintrerupta pana pe la jumatatea spinarii.

Lungimea obisnuita-35-50 cm, iar greutatea 0,5-2 kg. Poate atinge 1 m si 8-10 kg.

Mihaltul este un peste rapitor de apa dulce si rece intalnit pretutindeni in Europa, Asia si America.

La noi este prezent in apele curgatoare. Urca pana in apele de munte amestecandu-se cu cleanul si mreana. Peste de provenienta nordica,este un ratacit in apele noastre. Neamurile lui codul traiesc in apele reci ale marilor si oceanelor. Se hraneste cu viemi,crustacei,moluste,insecte alevini si icre. Cand ajunge la dimensiuni mari prefera si pestisori porcusori, boisteni, zglavoace, nisiparite .

Este un peste ”de fund”. Ziua, aproape inactiv, sta pe fundul namolos al apei nemiscat ore in sir. Mustatile atrag pestisorii care umbla dupa hrana si apropiindu-se imprudenti, cad victime in gura cea mare a mihaltului.

De cum se insereaza, mihaltul devine vioi. Se taraste ca un sarpe prin namol, cautandu-si prada in apropierea fundului apei si hranindu-se activ rapitor nocturn cu tot ce misca prin preajma.

Se foloseste o Varga: 2,40 - 2,70 m echipata si echilibrata cu mulineta, avand pe tambur nailon 0,25-0,30 mm. Carligele folosite vor avea marimi intre 5 si 8. Plumbul recomandat este cel ce "cauta”" ocurile adanci sferic, cilindric, conic , greutate 30-40 g.

Se pescuieste”la lung” cu lanseta pe fundul apei gropane cu plumb de fund culisabil sau fix sau…la pluta. Se poate prinde si la copca. Apele adanci, reci, cu fundul malos, sunt cele care "promit". Rezultatele cele mai bune se obtin in anotimpul rece, in zile inorate.

Momelile pe care le puteti folosi sunt: rame, lipitori, intestine de pasare, pestisori, bucati de peste sau carne.

Fiind un peste care "nu gusta" momeala, muscatura mihaltului este ferma. De cele mai multe ori se inteapa singur. Se apara cu darzenie iar…placerea luptei va apartine.

Puietul de mihalt la randul sau este o buna momeala pentru somn, rezistand viu in carlig pentru mult timp.

Boilies - retete si mod de preparare - partea 11

21. Reteta Boilies

Ingrediente:

• o parte faina de grau

• doua parti malai

• 10 grame aditiv praf la 2 kilogram de praf

• apa

Mod de preparare:

Amesteci faina si aditivul într-un bol. Fierbi niste apa si torni foarte putina pe faina. Mesteci bine in zona uda si faci o minge de plastelina. Din mingea aia rulezi niste bile cat o nuca mai mica pe care le arunci in apa clocotita si le fierbi pana ies la suprafata, amestecand din cand in cand pentru a nu se prinde de fund. Bilele le pui pe servetele sa le scoata apa din ele. Apoi mai torni niste apa fierbinte in bolul cu faina si mai faci o minge de tenis…etc; Dat fiind reteta ieftina, boilies-urile acestea trebuie sa le folositi in 2, 3 zile, altfel, mai ales tinute la cald crapa.

Un ingredient de baza sunt ouale, care in mod normal nu lipsesc de la un boiles. Daca folosim oua, procedeul se schimba, nu mai trebuie sa amestecam faina cu apa oparita, ci batem ouale spuma, le adaugam peste praf si amestecam pana iese plastelina. Dupa ce modelam bilutele le punem la fiert , tot in apa clocotita, pana ies la suprafata. Restul e la fel. Continutul proteic al malaiului este aproape nul, asa ca faina de porumb nu ii va aduce crapului un aport important de proteine care pot fi obtinute din alte tipuri de faina. Faina de peste si cea de soia sunt renumite pentru modul in care se leaga in boiles si atrag crapii.

Putem adauga diferite arome, de la siropurile scumpe din comert, pana la cele facute de noi. Siropul dulce de capsuni, miere, zeama de compot de ananas, kiwi tocat, etc. Orice fel de ulei, de la uleiurile esentiale usor volatile, facand norisori prin apa, pana la cel normal de floarea soarelui sau masline, la cel din conserva de ton, poate fi adaugat in compozitie.

Se pare ca aminoacizii ajuta crapul in digestie, puteti cumpara si introduce aceste ingrediente in boilies-uri. Cu orice fel de ingrediente procedeul de fabricatie ramane acelasi. Daca doriti boilies-uri pop-up, lasati pasta mai moale si bagati-le in cuptorul cu microunde.

22. Reteta Boilies

Ingrediente:

• faina malai 100gr.

• canepa macinata 100gr.

• alune, nuci macinate 300gr.

• granule Golden 150gr.

• lapte praf 100gr.

• gris 250gr.

• 1 lingura ulei nuca sau normal

• 10 oua

Sursa: www.pescuitamator.blogspot.ro

Pescuitul Salaului

Salaul se cauta in locurile umbrite unde se simte la adapost, succesul fiind asigurat nu atat de alegerea momelii potrivite, cat de gasirea locului de panda al acestuia deoarece de multe ori intr-o zona de cativa metrii patrati se gasesc mai multe exemplare; stiut fiind faptul ca salaul nu traieste izolat, deci unde am prins unul sigur vom reusi sa prindem si altii.

Se pescuieste cu rezultate frumoase in timpul zilei, toamna si primavara, iar in cursul verii se prinde mai bine in orele imediat urmatoare rasaritului de soare sau in cele premergatoare asfintitului. Carligul se incarca cu rama, broscute, insecte sau bucati de peste, nada cea mai buna ramane insa pestisorul viu.

Pescuitul cu lingura, twisterul sau voblerul este modalitatea cea mai sportiva si mai frumoasa de prindere a salaului. La pescuitul cu pestisor viu, carligul trebuie sa fie cu coada dreapta si varful foarte bine ascutit; se fixeaza in carlig astfel incat varful acestuia sa treaca prima data prin orificiile nazale (poate fi trecut si prin cele doua maxilare sau mai rar in regiunea cozii). Carligul cu pestisorul nu se arunca prea departe de locul unde ne aflam deoarece conducerea pestisorului astfel incat sa starneasca interesul salaului sa nu devina anevoioasa. Daca folosim bucati de peste, acestea este mai indicat sa se taie din regiunea cozii sau abdominala pentru ca sa aiba ramasa macar o innotatoare. Daca este posibil, cel mai indicat ar fi sa plasam montura in zonele adanci ale apei, care sa prezinte diferite obstacole care ofera adapost si locuri ideale de panda ale salaului (pe cat posibil, carligul cu momeala este indicat a nu se scoate des din apa pentru a nu trezi suspiciunea salaului care este foarte precaut). Datorita faptului ca salaul nu se repede asupra momelii ci o inghite usor, pescarii neexperimentati au impresia ca li s-a agatat carligul; cand acesta se repede asupra prazii, se simte totusi o zmucitura nu foarte energica, dar totusi hotarata.

Daca incercam sa scoatem la mal un salau inainte ca el sa fie obosit, se poate intampla ca sa scuture din cap si sa scuipe carligul cu momeala (deci trebuie obosit bine inainte de a incerca sa-l scoatem din apa). Salaul, dupa cum am mai zis este o specie sensibila si nu poate fi tinut viu mult timp, totusi daca este pus intr-un juvelnic suficient de mare el rezista in apa mai multe ore.

Echipamente pentru pescuitul somnului

Lanseta va fi solida, pe masura dimensiunilor pestilor pe care va asteptati sa-i prindeti. Pescuind in special in curent puternic si uneori cu aruncari la mare distanta, rigiditatea blancului trebuie sa fie considerabila, pentru a putea lansa greutati corespunzatoare.

De principiu, daca pescuiti cu momeli naturale vii usor distructibile la smucituri este bine ca puterea lansetei sa fie concordanta cu greutatea monturii, pentru a avea cat mai putine rateuri la lansare. Pentru pescuitul din barca nu sunt necesare lansete foarte lungi, care pot fi de multe ori o povara, dar daca malul este abrupt, greu accesibil si pescuim in imediata lui apropire, o lanseta lunga ne scoate din impas. Din contra, daca accesul la apa se face intr-o zona ingusta, printre copaci si trebuie sa plasati momeala la departare, o lanseta cat mai scurta va va fi de mai mare ajutor. De aceea nu mi se pare corecta stabilirea unui echipament standard pentru o anumita specie de peste.

In general, lungimea lansetei poate varia intre 2,40 m si 4 m, cu un optim de

2,70 m-3,60 m, avand o putere de minim 60-100 g, dar cifrele sunt departe de a fi absolute.

Mult mai important este sa tineti cont de specificul fiecarei partide de pescuit. Obligatorie este pastrarea in cele mai bune conditii a inelelor, tensiunile din fir in timpul drll-ului fiind foarte mari.

Mulineta joaca un rol foarte important in pescuitul la somn. Conteaza prea putin raportul de recuperare, deoarece nu aveti nevoie neaparat de o recuperare rapida. Functionarea ireprosabila a franei si lipsa oricarei urme de eroziune pe galet va pot salva de multe neplaceri. Cantitatea de fir depozitata pe tambur nu trebuie sa fie mai mica de 100 m. Daca tineti cont de faptul ca grosimea firului utilizat depaseste 0,35 mm, ba chiar atinge 0,5-0,6 mm in cazul monofilamentului (sau 0,25-0,3 mm in cazul firelor textile), tamburul si implicit mulineta sunt masive si nu va va fi usor daca nu puteti sa va asigurati cu un suport adecvat. Indiferent de ce tip de fir veti alege, acesta trebuie sa reziste nu atat la greutatea propriu-zisa a capturii, cat mai ales la agatarile frecvente, de cele mai multe ori imposibil de evitat. Pescuind in zone deschise, fara obstacole submerse, putem folosi fire ceva mai subtiri, chiar daca aveti perspectiva unor capturi capitale, putand mai usor

dirija pestele folosind maximal restul echipamentului-in acest caz, trebuie sa eliminati ceva mai frecvent primii 2 metri de fir, rapid uzat prin frecarea cu inelul terminal.

Monturi in pescuitul somnului. Referitor la monturi se impun de la bun inceput cateva precizari de ordin general. Somnul nu se joaca decat foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarat si o mesteca temeinic, fara

suspiciuni si fara sa o scuipe inapoi, oricat de mare ar fi ea. Pe de alta parte, dintii somnului sunt mici si numerosi , nu pot taia dintr-o data firul monturii, oricum destul de gros , dar ii provoaca foarte rapid uzura, daca este un fir monofilament moale, subtire, sau fir textil de slaba calitate. In concluzie, indiferent de tipul monturii sunt de preferat carligele simple, mari, cu tija relativ lunga, legate cu fir textil teflonat, kevlar sau monofilament rigid, dur, protejate eventual cu un varnis subtire. Numai in aceste conditii struna este indispensabila.

Lacul Razelm

Razim (sau Razelm) este un complex lagunar pe litoralul Mării Negre, format prin bararea de către cordoane litorale a vechiului golf Halmyris. Complexul lagunar însumează o suprafaţă de 731 km² din care lacul Razelm 394,30 km². Are o adâncime maximă de 3 metri
Lacul acesta se află, ca poziţie geografică, în estul României, în regiunea istorică Dobrogea, în judeţul Tulcea. Comunică cu Marea Neagră, la nord prin gura Periteasca şi la sud, prin gura Portiţa. Primeşte apă dulce din Dunăre, braţul Sfântu Gheorghe, prin intermediul canalelor Dranov şi Dunavăţ. În centrul lagunei se află insula Popina în care se află rezervaţia cu acelaşi nume.
Lacul are numeroase specii de peşti şi aici trăiesc şi numeroase păsări care se hrănesc cu peşti.
Clima regiunii este temperat-continentală cu influenţe climatice pontice. Temperatura medie anuală are valori ridicate de aproape 11 °C, iar precipitaţiile au valori mici, 400-450 mm/anual. Este cel mai mare lac din România.
In apropierea Lacului Razelm se află localitățile Sarichioi si Jurilovca. Localitatea Sarichioi se poate mândrii cu peisaje deosebite si foarte multe posibilități de agrement, cu trasee numeroase în inima Deltei sau pe Lacul Razelm.
Localitatea Jurilovca dispune de un cadru natural deosebit de primitor, frumos, care oferă destul de multe obiective turistice, fiind cunoscută datorită situării sale lângă Lacul Razelm si datorită vestigiilor cetății greco-romane Argamum.

Binecuvantare pentru fir intins! Circa 100 de pescari isi sfintesc anual unditele la Cenad

Aproape 100 de timiseni au primit binecuvantare pentru fir intins la pescuit.

Din 4.200 de locuitori ai Cenadului, foarte multi sunt pescari.
De trei ani incoace, in a doua zi de Rusalii, in Ziua Sfintei Treimi, se sarbatoreste Ziua Pescarului Cenezean, ocazie cu care fiecare pescar aduce undita sau trusa de pescuit la sfintit.
Sunt prezenti doi preoţi ortodocşi: Gheorghe Covaci, de la biserica romaneasca, si Radoslav Stoicov, de la biserica sarbeasca.
Obiceiul a luat fiinta din initiativa Asociatiei Culturale Concordia si a preotului Gheorghe Covaci, si el pescar.
Cu ocazia sfintirii unditelor, se face si o slujba pentru pescarii trecuti in nefiinta. Totodata, serbarea cuprinde si o masa pescareasca, cu ciorba si friptura de peste.

Parerile privind beneficiile ulterioare sfintitului unditelor sunt impartite.
Sursa: www.renasterea.ro

Alunele - Momeala pentru Crap

Alunele sunt un alt tip de momeala indragita de crap. Pentru a pregati alunele, trebuie sa le punem la macerat timp de 48 de ore in apa calda, apoi se fierb timp de aproximativ 30 de minute, pana aluna se inmoaie. Alunele pot fi folosite pe o montura fir de par sau in diverse nade. In ultima vreme, fiind o momeala destul de des utilizata, se gasesc alune si in comert special pregatite si tratate pentru pescuitul sportiv. Asa au aparut si alunele pop - up, realizate dintr-un material flotant si cu aroma de arahide. Asadar exista doua variante pentru a folosi alunele in pescuitul crapului, ori ni le preparam singuri ori alegem sa le achizitionam din comert.

Nada pentru Oblete

Ingrediente:

• nada pe baza de faina de peste 900 gr

• tarate de grau 900 gr

• biscuiti cu vanilie sau cacao 600 gr

• faina de oase 300 gr

• srot de floarea soarelui 300 gr

• 2 pliculete de budinca (praf) cu aroma de caramel

Mod de preparare:

Cantitatile de mai sus sunt suficiente pentru prepararea a circa 3 kg de nada. Toate ingredientele vor fi macinate foarte fin si apoi vor fi amestecate in stare uscata. Pe malul apei se va adauga apa atat cat e nevoie pentru a obtine niste cocoloase destul de moi cu care vom nadi la inceput (circa 40 %), apoi cu restul vom nadi pe parcursul partidei in cantitati mici. 

Sursa:  http://pescar.urldocs.com

Nada pentru Platica

Ingrediente:

• malai 1 kg

• tarate de grau 2 kg

• seminte de canepa 500 gr

• zahar 300 gr

• mei 500 gr

• susan 200 gr

• biscuiti simpli 500 gr

• fulgi de porumb cu miere 200 gr

• seminte de floarea soarelui 1 kg

Mod de preparare:

Se prajesc putin semintele de floarea soarelui, canepa, mei si susan, apoi se dau prin masina de macinat. Se macina si biscuitii si fulgii de porumb cu miere. Se pune tot ceea ce a fost macinat impreuna cu restul ingredientelor apoi se adauga apa in nada, din locul in care pescuiti, apoi lasati aprox 15 min ca nada sa-si traga apa. Puteti adauga diverse esente dupa preferinte (vanilie, miere). 

Aceasta nada este recomandata pentru perioada calda.
Sursa:  http://pescar.urldocs.com

Nada pentru Caras

Ingrediente nada:

• pezmet - 300 g

• biscuiti - 150 g

• faina malai - 100g

• alune prajite si macinate - 250 g

• strot de floarea soarelui -200 g

Mode de preparare nada:
Dupa omogenizarea si umectarea nadei, se pot adauga cateva picaturi de esenta de vanilie. Nada se pastreaza in recipientul in care s-a facut , inainte de folosire. Aceasta nada vizeaza in special carasul, dar poate atrage si alte specii.

Balta Vlasin - judetul Giurgiu

Balta Vlasin este un loc superb pentru recreere, situata la doar 50 de km de Bucuresti, in judetul Giurgiu. Accesul se face pe traseul Bucuresti – Ghimpati – Schitu – Vlasin. Specii de peste intalnite in Balta Vlasin: fitofag, sanger, cteno, caras si crap.

Regulament Balta Vlasin:

- Ziua de pescuit incepe la ora 6:00 si se incheie la ora 18:00

- Se poate pescui noaptea doar prin plata taxei de 24 ore (noaptea plus a doua zi)

- Pescarul poate sa pescuiasca cu maxim 5 scule (lansete, undite)

- Exemplarele de crap sau ten sub 1 kg se vor elibera imediat (nu se pastreaza nici macar in juvelnic)

- Se elibereaza maxim doua bonuri unui pescar (valabil pt cei care vor sa retina mai mult decat cele 10 kg /24 ore de peste admise)

- Pe aceasta balta sunt interzise:injuraturile,chefurile si orice activitati care pot deranja ceilalti pescari

- Locul de pescuit se lasa curat,fara resturi si chistoace de tigari

- Este interzis accesul cu ambarcatiuni pe lac

- Pescarii care opteaza pentru pescuitul de noapte trebuie sa se supuna regulilor de control al pazei,inclusiv verificarea pestelui

- Abaterile de la reguli privind capturile si limita de greutate se considera FURT

- Administratorul isi rezerva dreptul de a-si selecta clientii

 Taxe Balta Vlasin:
-  50 lei -12 H - ziua de pescuit incepe la ora  6:00 si se incheie la ora 18:00
- 100 lei -24 H – noaptea plus a doua zi
- Plantat 40 lei /12 h; 60 lei/ 24 h

Contact Balta Vlasin: Preda Florin - 0722 22 10 80, 0765 44 10 36

Minciogul

Minciogul este un instrument indispensabil in trusa oricarui pescar.

Mincioage se gasesc in toate magazinele de profil dar…. nu orice minciog este minciog.

De la inceput trebuie sa stiti ca exista in principiu doua tipuri de mincioguri, unele de buget redus (care se rup) si unele mai scumpe de la care putem avea pretentii.

Un minciog bun este acela care are coada cat mai lunga (2,5-3m) si mai rezistenta, imbinarea dintre coada si bratele care tin plasa deschisa sa fie metalica, iar deschiderea minciogului sa fie cat mai mare.

De retinut este ca, cu cat deschiderea minciogului este mai mare, cu atat mai usor va fi sa introducem pestele care se zbate in el.

Mincioagele mici si ieftine nu isi au locul in trusa unui pescar care cauta peste mare. Daca va limitati la pesti pana in 3 Kg sunt bune si cele ieftine. Folosirea minciogului

Dupa ce ati agatat un peste maricel si l-ati adus la mal urmeaza “faza cu minciogul”. Acesta ar fi bine sa fie desfacut, la indemana, nu impachetat prin fundul portbagajului.

Folosirea minciogului pentru a scoate pestii din apa este diferit de folosirea minciogului pentru a prinde fluturi. Si anume; pentru a scoate pesti, minciogul va fi introdus in apa, in zona aproximativa unde vreti sa scoateti pestele, apoi veti conduce pestele catre mincicog si cu o miscare de ridicare a acestuia, pestele va fi captiv in plasa.

In cazul în care fugariti pestele cu minciogul, acesta se va speria si se va zbate de doua ori mai rau, caz in care exista doua finaluri amandoua dramatice. Unu, nu ve-ti reusi sa-l nimeriti cu mincogul si doi, zbatandu-se cu ultimele forte va scapa din carlig.

Scoaterea minciogului cu peste din apa, nu se va face ridicand minciogul de capatul cozii ci intai se trage pestele la mal, dupa care se apuca cu ambele maini de bratele minciogului si se ridica.

Pescuitul Calcanului

In perioada reproducerii, cand calcanul se apropie de tarm, se pescuieste de catre unditari din barca cu petactarul. Pe cirligul foarte ascutit se foloseste ca momeala hamsia, care se pune intreaga in undita, cu doua intepaturi. Tinand cont de greutatea mare a pestelui, atat firul, cat si struna trebuie sa fie mai rezistente la rupere. Firul cel mai des intrebuintat este de 0,50-0,60, iar struna de 0,40-0,45. Calcanul inghite momeala in intregime, fara muscatura, si pleaca imediat spre adanc, rareori spre mal. Poate fi scos numai cu minciogul, pestele fiind greu, de multe ori de 5-6 kg, sau si mai mare, ceea ce constituie o performanta si o amintire de neuitat pentru unditarii care vin la mare din interiorul tarii.

Calcanul se mai prinde de catre localnici si la "picior". In perioada reproducerii, uneori catre seara calcanul se apropie de mal si sta pe nisip la o adancime foarte mica, cateodata la numai cateva zeci de centimetri. Alteori se ingroapa partial in nisip, dar pescarul experimentat il descopera usor, pune piciorul pe el si il scoate apoi cu mina din mare.
In zona litoralului nostru mai traieste, intr-un numar mai redus, calcanul mic (Scopkthalmus rhombus). La unditele pescarilor amatori cade mai rar; se prinde mai mult la pescuitul industrial.

Pescuitul Avatului

Avatul este foarte apreciat de pescarii sportivi, deoarece, fiind peste rapitor, ataca cu mare elan carligul cu nada oferit corespunzator, prilejuind pescarilor sportivi clipe extrem de placute. Cercetarea atenta dezvaluie repede locurile unde avatul vaneaza obleti, de regula in compania altor confrati. Pescuitul la avat da rezultate bune incepand cu luna martie si pana in zilele cu inghet din noiembrie-decembrie, dar foamea lui atinge apogeul dupa perioada depunerii icrelor, in aprilie, cand ataca totdeauna carligul nadit. Isi schimba locul in permanenta, urmarind grupurile de obleti. Se pescuieste mai eficient dimineata si seara, dar daca nu si-a satisfacut pofta, avatul vaneaza chiar si in orele de pranz ale zilelor calduroase de vara, cand poate fi de asemenea prins.

Metoda cea mai etica de pescuit a avatului este cea cu musca artificiala, asemanatoare mustei artificiale utilizate la pastravul indigen, cu deosebirea ca trebuie sa fie ceva mai mare. Nu este neaparat nevoie ca musca artificiala sa aiba un colorit identic cu al mustelor adevarate care zboara deasupra apei in zona respectiva, succesul fiind asigurat chiar daca coloritul acesteia este viu, fantezist. Uneori este insa nevoie sa schimbam musca artificiala cu alta, de alta culoare (motiv pentru care este bine sa luam cu noi un set de mai multe culori), intrucat avatul este un peste capricios si nu se poate sti dinainte care anume culoare il va incita la atac. Spre deosebire de modul in care se pescuieste cu musca artificiala la pastrav, la avat musca artificiala trebuie aruncata cat mai departe, la 50-60 m. Aruncarea la asemenea distante se poate realiza cu ajutorul unui plumb in forma de inima (de 10 g, dar cand curentii sunt puternici poate fi si de 20-25 g), care, prin greutatea sa, atrage dupa el carligul si musca artificiala sau lingura. Prin plumb se trece o bucata de sarma tare, dar maleabila, ale carei capete se indoaie sub forma de ochiuri. La unul din aceste capete se monteaza un vartej, la celalalt un inel de care se fixeaza apoi carligul triplu sau musca artificiala. Unii pescari cresteaza adanc plumbul cu ajutorul unui cutit ascutit, pentru ca acesta sa vibreze in timp ce este tras prin apa, atragand astfel si mai mult atentia avatului.

Se pot folosii cu mare succes si lingurile, voblerele si twisterele.

La pescuitul avatului se utilizeaza o varga mai puternica, mai rigida, avand in vedere greutatea relativ mare a pestelui, precum si distanta la care trebuie aruncat carligul. Pescuitul avatului cu lingura corespunde in linii mari celor descrise la metoda similara utilizata la stiuca. Lingurile Farlow, Heinz, Mepps, precum si linguri obisnuite, de marimea unei unghii, sunt cele mai potrivite acestui scop. Daca presupunem ca in locul respectiv exista exemplare mai mari, vom folosi linguri de tip Zett, de diferite marimi, de preferinta linguri mai mici. Se poate aplica aceasta metoda si prin fixarea unui pestisor viu in carligul triplu.

Metoda de pescuit a avatului cu ajutorul bilei de sticla ("buldo") se practica mai ales in apele statatoare. Bila "buldo" se fixeaza pe fir prin ochiul aflat in prelungirea sa conica. In partea cealalta a bilei se leaga un fir lung de 60-80 cm, la capatul caruia se fixeaza un carlig de salau de dimensiuni medii sau un carlig triplu mai mic. De acest carlig se prinde pestisorul viu ce serveste ca nada, trecandu-i varful carligului prin orificiul nazal. Bila impiedica pestisorul nada (de obicei obletul) sa se lase la fund, mentinandu-l in straturile superioare ale apei unde obisnuieste sa vaneze avatul. Nada, aruncata mai departe in prealabil, trebuie condusa cu ajutorul mulinetei si al vergii in zona unde se presupune ca exista avati. S-a intamplat ca avatul flamand sa nu atace carligul nadit, ci insasi bila, motiv pentru care este bine ca si aceasta sa fie prevazuta cu un mic carlig triplu. Uneori, aceste bile se umplu pe jumatate cu apa, dupa care pot fi trase prin apa dintr-o parte intr-alta, la o anumita adincime.

Atacul avatului este extrem de energic si fulgerator, de aceea, de obicei, pescarul nu are timp sa intepe carligul. Rezistenta manifestata de fir si de varga este insa, de regula, suficienta pentru agatarea definitiva a pestelui. Se intampla adesea ca avatul sa "tinteasca" nada de la 2-3 metri, caz in care poate da gres. Nu-si pierde cumpatul, repetand in scurt timp atacul de la o distanta mai mica. Avatul agatat se apara cu inversunare la inceput, cedand insa in scurt timp, deoarece oboseste repede. S-a intamplat totusi ca, inainte de a fi scos cu minciogul, avatul sa fie atat de speriat, incat cu un ultim efort sa rupa firul, sarind in apa. Cavitatea sa bucala este solida; carligul odata patruns nu mai iese de acolo. Uneori, carligul trebuie recuperat nu din gura, ci din interiorul ei, in caz ca pestele l-a inghitit. Pentru asemenea ocazii sunt de mare folos clestele special pentru recuperari de carlig si o foarfeca obisnuita. Pescarii sportivi cu experienta in pescuitul avatului pot obtine rezultate excelente intr-o perioada scurta de timp.

Balta Sustra

Balta Sustra are o suprafata de 4 ha luciu apa si a o forma dreptungiulara cu o lungimea de aprox. 330 m si o latime de aprox. 115 m. Balta Sustra are o adancime maxima de aproximativ 2 m, fundul baltii este in mare parte malos iar malurile sunt joase cu putina vegetatie. Administratia baltii Sustra a amenajat pentru pescari locuri de parcare, umbrare, locuri de luat masa si cosuri de gunoi.

Taxa de pescuit C&R este 20Ron/12h dar daca pescarii doresc pot retine contra cost pana la 5 kg de peste. Pestele prins se poate achizitiona la pretul de: crap – 13 lei/kg, amur – 12 lei/kg, somn – 14 lei/kg, stiuca – 10lei/kg, salau – 10 lei/kg. Se poate pescuit cu maxim 2 lansete iar moturile pot avea maxim 2 carlige. Specii de pesti intalnite: amur, caras, crap, salau, somn, stiuca. Telefon Contact: 0722327007.

Cale de acces. Se afla in localitatea Sustra din judetul Timis la 33 km de Timisoara. Mergeti pe drumul Timisoara – Lugoj (Dn6 / E70) aproximativ 30 km pana in localitatea Sustra unde schimbati directia de mers si mergeti spre Petrovaselo. Balta Sustra se afla la mijlocul distantei dintre localitatile Sustra si Petrovaselo, pe partea stanga. Calitatea drumului este foarte buna pana in Sustra, iar din Sustra drumul este ceva mai rau, dar nu exista riscul sa ramaneti impotmolit

Lacul Colibita

Lacul Colibiţa este un lac artificial de acumulare din Munţii Călimani, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost amenajat în perioada 1977-1991 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Bistriţa. Are suprafaţa de 270 ha, lungimea de 13 km şi volumul de 65 mil m3 fiind situat la o altitudine de 900 m. Pe malurile lacului se află staţiunea turistică Colibiţa.
Lacul de acumulare de la Colibita este unul dintre cele mai pitoresti atractii turistice cunoscute in Bistrita Nasaud.
Principalele obiective turistice sunt: barajul de la lacul Colibita, muntii Strunioru si Bistricioru, izvorul de apa minerala Borcut, trasee montane ( traseu marcat de 3,5 ore pana in Vf. Bistricioru, Castel Dracula langa Pasul Tihuta - 1100 m alt), plimbari cu bicicleta, pescuit, caiac, alpinism.
Putine lacuri din tara se pot lauda cu o priveliste asa cum ne ofera lacul Colibita. Lacul situat la 40 km de Bistrita, este invadat de pescari si nu numai. O multime de turisti vin in acest loc de vis pentru a evada din rutina cotidiana, in special pentru ca, acest lac se afla la 900 m altitudine, departe de zgomot si agitatie.
La acest lac se ajunge pe drumul European E576 pana la Bistrita, apoi se trece prin localitatea Livezile, Rusu Bargaului, Josenii Bargaului (aproximativ 45 km), iar in dreptul Localitatii Prundul Bargaului se face dreapta spre Bistrita Bargaului. Drumul este relativ bun, asfaltat si nu ridica probleme nici chiar in zilele ploioase.
Dinspre Vatra Dornei se vine tot pe E576 (DN17), se trece pe la Pasul Tihuta, Muresenii Bargaului, iar la Prundul Bargaului se face stanga spre Colibita.

Pe Colibita se desfasoara concursuri nationale de pescuit la clean. Accesul pentru posesorii de permis de pescuit vizat pe anul in curs este gratuit, iar ceilalti pescari pot achizitiona un permis pentru o zi contra sumei de 15Ron.

Banc Pescaresc - Duminica la pescuit

Doi pescari intre ei:
- Azi dimineata am dat cu banu’ sa vad daca ma duc cu nevasta-mea la biserica sau vin la pescuit.
- Si vad ca ti-a iesit sa vii cu noi la pescuit.
- Da, insa a trebuit sa dau de 7 ori.

Pescuit pentru oricine!

Lacul Ratei

Lacul Ratei a fost deschis in 2011 pentru pescuit sportiv. Lacul Ratei are o suprafata de 7 ha si o adanciem maxima de 3 m. Taxa este de 50 Ron / 12 h. Se poate pescui cu maxim 4 lansete/pescar. Se pot retine 4 kg de crap, ce depaseste se poate pastra contra cost. Se poate retine tot carasul prins. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno. Telefon Contact: 0761574197.

Cale de acces. Din Urziceni mergeti pe Sos. Ploiesti – Urziceni, treceti prin Barbulesti iar in Jilavele faceti stanga si mergeti spre Patru Frati, treceti prin localitate si mergeti spre Adancata unde inainte sa intrati in localitate faceti stanga. Inainte de intrarea in Maia se face un drum la drapta care duce la lacul Ratei.

Influenta vremii aspura crapului

Daca poti intelege cum afecteaza vremea comportamentul crapului, atunci sa-i prinzi poate deveni mult mai usor. Puterea si directia vantului, presiunea atmosferica si temperaturile lacului si aerului sunt criteriile cele mai importante.Acestea determina atat locatia crapului in lac cat si dorinta lui de a se hrani. Oricum, depinde foarte mult de perioada anului in care ne aflam, pentru ca pe vreme rece si temperaturi ale apei scazute, crapul nu este asa de inclinat sa respecte „regulile” pe care le-am scris pentru noi insine privind influentele vremii.

Vantul

In mare parte a anului, un vant proaspat sau inviorator incurajeaza de obicei crapul sa se hraneasca si, pe cele mai multe lacuri, este destul de probabil ca ei se vor misca in directia in care bate vantul,pe cand iarna,miscarea lor va fi spre tarmul adapostit de vantul rece.Ei s-ar putea de asemenea misca spre parte mai ferita a insulelor, barierelor si platourilor sa profite de apa mai proaspata si mai oxigenata a lacului adusa de briza invioratoare.Un vant puternic are doua efecte principale asupra lacului. In primul rand imbogateste apa prin turbulentele valurilor ce se sparg de mal, incarcand apa cu un plus de oxigen.Acest lucru la randul lui creste rata metabolica a crapului, facandu-l cel mai probabil sa se hraneasca.In al doilea rand, actiunea valului misca fundul/patul lacului iar nevertebratele si alte tipuri de mancare naturala sunt desprinse din malul adanc. Apa devine mai colorata, si aceasta decolorare, impreuna cu mirosul mancarii „rascolite” va incuraja de asemenea crapul sa se hraneasca.

Temperatura

In lunile de vara temperaturile apei pot depasi 20C. Crapul este perfect in stare sa tolereze aceste temperaturi mai mari, dar apa mai calda este mai putin capabila sa sustina niveluri inalte de oxigen saturat.De aceea, crapul tinde sa fie mai putin activ, preferand sa stea ascuns intre plante si pietre pana cand trece caldura zilei si temperatura apei va scade usor odata cu venirea intunericului.Acesta este deseori motivul pentru care pescuitul la crap este mai bun noaptea in timpul lunilor celor mai calde ale verii.In timpul iernii s-ar putea ca perioadele cele mai bune de hranire sa fie in jurul pranzului pana la doua dupa-amiaza , cand si cea mai slaba cantitate de raze scolare ar putea avea un efect pozitiv asupra temperaturii apei , dandu-le crapilor un impuls de a se hrani.Crapul deseori va frecventa portiunile de apa mai calde din lac.Daca ati inotat vreodata in apa proaspata in timpul lunilor de vara ati observat cu siguranta ca unele zone dintr-un lac pot fi disctinctiv mai reci sau mai clade decat altele. Acest lucru e mai probabil sa se intample in ape mai adanci decat in cele mai putin adanci pentru ca temperaturile diferite sunt cauzate de actiunea vantului care creeaza curenti de adancime in directia opusa directiei spre care bate vantul.

Presiunea atmosferica

Aceasta are un puternic efect asupra directiei si puterii vantului si asupra temperaturilor apei si aerului. In general vorbind,vanturile usoare si cerul albastru deschis si senin inseamna ca presiunea e ridicata.Acest lucru e bun daca vreti sa va bronzati si sa aveti o zi frumoasa de lenevit, dar presiunea ridicata si pescuitul bun de crap rareori se potrivesc, mai ales vara.Pe de alta parte, perioade prelungite de presiune ridicata in timpul iernii duc deseori la inghetul lacului, si este probabil ca crapul sa se hraneasca inaintea inghetului.

Alegerea locului de pescuit pentru crap

Multi pescari gresesc, cautand sa ajunga aproape intotdeauna la locul "preferat". Va este cunoscut, desigur, impulsul de a cauta locul cunoscut de multi pentru pescuit, unde un cunoscut a "agatat" de curind o captura uimitoare. Bineinteles, este posibil ca unii pesti sa fie "pe pozitii", dar acest fapt nu se adevereste intotdeauna. Cel care isi foloseste instinctul si cauta locuri noi va prinde, in perspectiva, mai mult. Cine pescuieste in locuri mai cunoscute va trebui sa imparta prada cu alti pescari, care cunosc deja locul. De aceea, se impune sa cautati locuri noi, cu potential. Exista pescari profesionisti care isi petrec 75 la suta din timp cautind pestii si doar restul pescuind propriu-zis. Cateodata, acesti impatimiti cauta crapul o zi intreaga, dar in cazul acesta nu dureaza mai mult de o ora pana sa prinda un exemplar capital. Daca ne asezam de la inceputul partidei de pescuit intr-un loc oarecare sau intr-un "loc-atractie", probabil ca am sta toata ziua si am privi neputinciosi virful unditei, fara sa prindem nimic. Nu este o "vrajitorie" sa gasim un loc bun. Este nevoie doar de o gandire sanatoasa, de un simt al apei si de intuitie.

Intr-o anumita privinta, crapii sunt ca si oamenii: le place comoditatea. Trebuie sa cautam apa cu mult oxigen, nu prea rece si cu multa hrana. Luam in considerare, intotdeauna, anotimpul in care pescuim. Pe timpul iernii, vanturile nord-estice reci fac sa scada foarte repede temperatura apei. Desi exista destul oxigen, apa mai calda si placuta se gaseste, mai degraba la adincime mai mare. Vara este exact invers: datorita temperaturii ridicate a apei, scade continutul de oxigen, dar o data cu aparitia vantului, apele se "misca", crapii devenind, astfel, mai activi. Astfel de conditii sunt favorabile nu doar pentru crapi, ci si pentru hrana lor. De aici, si intelepciunea pescarilor care pescuiesc doar contra vantului. Crapii sunt pesti activi, care sar, se zbenguie si se ridica la suprafata apei. Cine observa apa atent va recunoaste multe asemenea semne. Se poate afla cu certitudine unde se gasesc crapii, dar atentie: acesti pesti sunt foarte agitati cind se muta intr-o alta parte a lacului, fenomen care apare mai ales la schimbarea vremii. De aceea, este mai bine sa determinati cursul (calea) crapului si sa fiti inaintea lui, la destinatie. Crapii se simt foarte atrasi de specificul apei, iar partea cea mai specifica a unei ape este zona de mal. Cine se camufleaza de privirile crapilor ii prinde direct sub varful unditei. Daca apa are multi pesti, crapii se retrag in zona malului opus, indiferent de faptul ca este vorba de un mal singuratic sau aflat in jurul unei insule. In afara de aceasta, crapii sunt foarte prudenti, iar pentru a avea senzatia de siguranta se ascund intre salcii, trunchiuri cazute in apa, tufisuri scufundate si alte obstacole ce le ofera adapost.

Intotdeauna trebuie cautate caracteristici de sub suprafata apei, care nu se pot vedea cu ochiul liber. Putine lacuri au un fund uniform. De obicei, exista denivelari numeroase (insule scufundate, linii de pietris s.a.) In balastiere, liniile mari de prundis sunt folosite de crapi ca o retea de strazi. Prezinta, de asemenea, importanta schimbarea brusca a adincimii apei. Cu cit este mai mare deosebirea, cu atat sunt mai importante insusirile subacvatice ale apei si cu atat exista mai multi crapi..

Mai ales in lacurile obisnuite, este bine sa se cunoasca provenienta solului, a fundului apei. Se foloseste o lanseta puternica, fir impletit si o bila din otel de greutate medie, care se arunca la o departare cit mai mare. Otelul va transmite calitatea solului prin virful lansetei. Pentru ca snurul impletit nu se intinde, deviatiile varfului vor indica miscarile sferei. Daca palpita virful lansetei, atunci e vorba de pietris. O miscare lenesa indica faptul ca fundul apei este plin de mil. Astfel se obtin informatii utile despre relieful sub apa. Schimbarea adincimii, fundul, vremea si perceptiile optice sunt partile unui puzzle care ne conduc la crap. Fir intins!

Reteta Culinara: Zacusca cu Peste

Ingrediente: 

• 2,5 kg peste (fileuri), 

• 1,5 kg ceapa,

• 1 kg morcovi, 

• 1 kg gogosari copti, 

• 400 g bulion de rosii, 

• 500 ml ulei, 

• sare si piper.

Mod preparare: Se fierb fileurile de peste timp 15 minute, cand este gata scoatem fileurile fara sa aruncam zeama, apoi dam carnea prin masina de tocat. Tot prin masina de tocat dam si ceapa care apoi o calim (prajim) in 500 ml ulei, se adauga morcovul dat la razatoarea mica, se stinge cu supa de la peste (apa in care a fiert pestele, dar nu toata), si se lasa sa fiarba pana este morcovul gata. Se adauga apoi gogosarii copti dati prin masina de tocat si carnea de peste, iar sare si piper se adauga dupa gust. Se fierbe pana iese uleiul deasupra. Se completeaza cu bulionul si se mai fierb 15 minute. Se pune in borcane, de preferat borcane cu filet, se inchid bine si se pun la fiert 30 de minute intr-o oala cu apa. Nu uitati sa puneti o carpa sau un prosop pe fundul oalei si fierbeti la foc potrivit.

Balta Casa Pescarului

Balta Casa Pescarului este o balta linistita si pitoreasca. Este recomandat in special pescuitul la pluta dar se prinde si la lanseta daca plantati aproape de mal. Pe balta Casa Pescarului se organizeaza concursuri de pescuit pentru pescarii amatori dar si profesionisti.

Regulament balta Casa Pescarului: se poate pescuit cu maxim 5 scule/participant, nu exista limita de retinere pentru caras, se poate retine maxim 7kg de crap, ce depaseste se poate achizitiona cu pretul este de 9 Ron/kg, crapul sub 1 kg se elibereaza.

Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno. Taxa pentru balta este de 40 lei. Persoana de contact: 0733082344.

Cale de acces. Balta Casa Pescarului se afla in Judetul Arges, Localitatea Leordeni, Comuna Glambocata.

Se poate ajunge in 2 feluri:

1. Din Bucuresti spre Pitesti, pe DN7 (soseaua veche), iesire prin Chitila. Se merge aproximativ 80 km. De la granita dintre Jud. Dambovita si Jud. Arges se mai merge 1 km iar pe partea stanga trebuie sa vedeti o fantana din lemn cu un banner pe care scrie Casa Pescarului. Acolo se face stanga si se mai parcurg 800m pana la balta Casa Pescarului. Drumul este asfaltat si fara gropi.

2. Din Bucuresti spre Pitesti, pe autostrada A1, iesire prin Militari. Se merge pana la km94 (Cateasca) unde se iese de pe autostrada. La intersectia de la pasarela se face dreapta si se merge drept pana la intersectia cu soseaua veche (trebuie sa treceti peste raul Arges si peste o cale ferata). Cand ajungeti la intersectie trebuie sa vedeti o biserica. Faceti dreapta si mergeti aproximativ 5 km. La un moment dat pe partea stanga vedeti un bloc cu 2 etaje fara geamuri si fara tencuiala. La 100 m de acest bloc, pe partea dreapta o sa vedeti fantana din lemn cu banner-ul. Aici faceti dreapta si mergeti 800 m pana la balta Casa Pescarului.

Trucuri Pescuit! Twistere Atractive!

Puteti face un twister mai atractiv, dand cateva gauri in coada tip "virgula" a acestuia, ca in imaginea alaturata. In exemplul al doilea puteti subtia corpul twisterului cu o foarfeca si apoi sa vopsiti oglinda cozii in rosu cu un marker permanent. Bataia twisterelor se va inbunatati in special "pe cadere", efectul optic devenind mai incitant.
Sursa: revista Pescar Modern, nr. 48 din 2001.

Montura cu Vobler si Streamer pentru Clean

Cleanul este unul dintre pestii rapitori din familia ciprinidelor. Are talie relativ mare, in carlig lupta remarcabil fiind un peste cu adevarat sportiv. Spre deosebire de ceilalti rapitori cleanul isi ataca prada direct, tradandu-si prezenta prin brazdarea luciului apei cu inatatoarea dorsala. Perioada cea mai buna pentru pescuitul creanului la vobler este in lunile mai si octombrie, cand vaneaza straturile superioare ale apei. In rauri cleanul prefera vecinatatea pragurilor, bulboanele de sub baraje, zona malurilor rupte si sapate de curent, vartejurilor formate in jurul picioarelor de pod sau in aproprierea copacilor cazuti in apa.

In montura prezentata in acest articol este folosit un mic truc. Voblerul devine mai prinzator daca la 70 - 80 de cm, inaintea sa, atasam pe firul principal un streamer cu fulg alb.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 51 din 2001.

Nadirea Pestilor

Nadirea pestilor este o faza a momirii; prin nadire se urmareste obisnuirea pestilor cu carligul cu momeli si apropierea lor de acesta.
Nadirea pestilor depinde de cultivarea unor deprinderi cat mai naturale de cautare a hranei. Pestii sunt obisnuiti sa-si caute hrana in anumite locuri, care insa se schimba dupa sezon. Daca ii vom nadi in locurile pe care le viziteaza cu regularitate si vom alege ora corespunzatoare, vom obtine rezultate surprinzatoare; vom fi insa dezamagiti daca vom neglija cunostintele despre viata pestilor si despre ape si daca vom incerca sa-i nadim oriunde si oricand. Si asa, desigur, putem obtine anumite succese, dar cu pretul pierderii unui timp pretios si a unei cantitati inutile de nada, cu o nadire facuta insistent la anumite ore invatam pestii sa frecventeze si locuri pe care le parasisera din lipsa de hrana.
Nadirea nu are sens acolo unde stau pescar langa pescar fiecare cu alta momeala, sau care dau prea multa momeala si cand pestii devin "mofturosi", satui si nu mai musca. Nadirea trebuie sa se faca, de regula, cu ceea ce se si prinde in carlig (momeala). De exemplu, daca momeala din carlig este pasta de cartofi, nada va fi alcatuita tot din cartofi. Daca dorim sa pregatim un "vad" nou de pescuit, in prima zi imprastiem nada pe o suprafata mare, a doua zi, pe una mai mica si, in final, doar intr-un anumit loc, potrivit pentru pescuit. In urmatoarele zile este suficienta o nadire moderata si, de regula, doar cu o delimitare mai precisa a zonei unde vom pescui.
Pe apele statatoare momeala doar se arunca in locul ales, dar pe apele curgatoare, unde curentul o duce repede, momeala se pune intr-o punga de plastic cu gauri sau intr-un ciorap gaurit, ancorat cu sfoara. Metoda cu nada in punga de plastic da bune rezultate in special daca pescuim din barca, cand si in locul unde vrem sa pescuim dam drumul la saculetul sau cutiuta perforata umpluta cu nada. Nada se poate compune din cartofi fierti si zdrobiti, pesmet, seminte de oleaginoase crude sau fierte (floarea soarelui, rapita, canepa etc.), substante indulcite cu melasa, esenta de anason, vanilie si alte adaosuri de aroma si gust. Astfel pestele se nadeste atras de masa de culori si arome. Se stie ca pestele are un miros dezvoltat si un sistem de apel necunoscut inca, prin care isi cheama confratii.
Nu este permis sa se momeasca cu sange, carne de abator sau orice alte preparate din carne, ori cu reziduri de la laptarie, din motive sanitare.
Nadirea este ceva rational, dar nu trebuie nici sa se abuzeze de ea, deoarece pestii devin satui. De asemenea, se recomanda sa se mai schimbe reteta de nadire, intrucat pestii devin si mai curiosi cu o noua nada, ea fiind atractiva pentru pesti!

Modalitati de fixare ale Viermusilor in Carlig

Viermusul se strange incet de partea mai subtire (fara sa-l striviti), astfel ca partea mai groasa sa se umfle usor. Treceti apoi superficial varful acului prin excrescenta aparuta, agatand doar putin pielea. E nevoie de putina rabdare si oarecare finete pentru a face acest lucru asa cum trebuie. In cazul ca doriti sa puneti mai multi viermusi pe acelasi carlig, e suficient sa-i insirati unul cate unul aplicand aceiasi metoda.

Lacul Snagov

Lacul Snagov se situeaza la 35 de kilometri de Bucuresti, pe drumul national DN1 ce leaga capitala de orasul Ploiesti, se intinde pe o suprafata de 5,75 km² si are o adancime maxima de 9 m.
Este locul preferat atat de cei care vor sa petreaca o zi relaxata, cat si de cei care au la dispozitie un week-end in care vor sa se recreeze, datorita vegetatiei generoase si lipsa agitatiei oraselor.
Lacul Snagov este un liman fluviatil de pe cursul Ialomitei. Face parte din Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, cuprinzand peste 120 de specii rare protejate. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, platica, biban. Pe fundul lacului se dezvolta o bogata vegetatie de bradis iar pe luciul apei plutesc plauri, unii dintre ei atingand grosimi de 1,5 m.
Pe malurile lacului sunt amplasate urmatoarele localitatile componente ale comunei Snagov: pe malul nordic Tancabesti, Izvorani si Silistea Snagovului (in NE), iar pe malul sudic Vladiceasca, Ciofliceni, Ghermanesti, Snagov si Santu-Floresti.
In mijlocul lacului se afla o insula unde este construita Manastirea Snagov, ctitorita in secolul al XV-lea, manastire ce adaposteste mormantul domnitorului Vlad Dracula Tepes.

Boilies - retete si mod de preparare - partea 10

19. Reteta Boilies

Ingrediente:

• 120g Biscuiti pentru pisici macinati (trebuie sa fie faina)

• 90g Lapte praf degresat

• 60g Malai rasnit fin sau faina de soia

• 30g Drojdie de bere

• 10 Picaturi de ulei esential (la alegere)

• 10 Picaturi ulei de germeni de porumb

• Aroma, cantitatea este in functie de concentratia esentei, respectati indicatiile date de producator, eu folosesc 10 ml de arome de la Nutrabaits sau 20ml de Aromix sau Atractix de la Sensas

• Indulcitor, puteti folosi un indulcitor special pentru boilies sau 4 linguri de zahar.

• 6 oua.

Mod de preparare:
Amestecati ingredientele uscate intr-o punga, separat amestecati ouale (batute bine) cu aromele si indulcitorul, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. Nu trebuie sa se lipeasca de maini. Rulati bilutele si fierbeti-le timp de 3-6 minute, cu cat le fierbeti mai mult cu atat vor fi mai tari. Dupa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 8 ore. Daca vreti sa le pastrati mai mult de 3-4 zile le congelati sau le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine.

20. reteta Boilies.

Ingredinte:

• 100g fishmeal

• 250g gris

• 150g malai fin

• aroma

• colorant

• 5 oua

Mod de preparare:
Bateti ouale cu aroma si colorantul, separat amestecati bine fainurile si apoi adaugati treptat ouale batute, este posibil sa nu aveti nevoie de toata cantitatea de oua. Coca trebuie sa fie destul de tare, rulati bilutele si fierbeti-le 2-3 minute. Se pastreaza numai congelate.