Plumbaj Antiagatatura la Montura cu Pluta

In apa curgatoare daca vreti ca momeala sa ramana aproape de fund si sa scapati de agatari, puneti plumbul pe un chiostec de 15 - 20 de cm pe care insirati alice mici.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 42 din 2000.

Nada pentru Pescuitul la Platica.

Ingrediente:

• TTX 700 gr

• Nada Sensas Carp Fine Monture 2 kg

• Nada Maros XXL Platica (dever) 1 kg

• Aditiv Sensas Bremes 250 ml

• Nada Sensas Super Epiceine 350 gr

• Argila umeda Benzar mix 1 kg

Mod de preparare:

Peste ttx adaugati flaconul de aditiv lichid si completati cu cca 1l de apa. Dupa circa 20 de minute adaugati treptat ttx-ul umectat peste nada pana reusiti sa-l inglobati pe tot in nada. In continuare sitati amestecul rezultat si adaugati pamantul umezit. In cazul in care doriti sa pescuiti pe ape adanci sau pe rauri, nada se mai poate umecta cu apa pentru a deveni mai colanta. Mai puteti adauga in nada rame tocate, seminte marunte fierte si viermi opariti pudrati cu aditiv Sensas Super Bremix, pentru a o face mai atractiva. 

Sursa: www.pescar.urldocs.com 

Sonarul

Orice pescar si-a dorit macar o data in viata sa poata vedea ce este sub apa, pentru a afla topologia fundului, pentru a localiza gropile cu crapi sau pur si simplu pentru a vedea daca acolo unde pescuieste sunt sau nu pesti. Cum vazul nu ne poate fi de mare ajutor, cel putin in cazul apelor din lacuri, rauri etc., nu ne ramane decat sa ne inspiram din lumea animalelor, in care metoda ecolocatiei este folosita cu eficienta deosebita. Ecolocatia se poate realiza cu ajutorul ultrasunetelor, sunete de inalta frecventa, nepercepute de urechea umana. Astazi acest lucru este perfect posibil si pentru noi cu ajutorul sonarelor.

Sonarele sunt dispozitive electronice prevazute cu un senzor, denumit si traductor, de obicei dublu-cristal, care contine mai multe foite de cristal de cuartz suprapuse. Cuartzul se bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent electric prin masa acestuia si, invers, genereaza curent cand asupra sa se exercita o presiune exterioara (efectul piezoelectric). Atunci cand il alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza cu acea frecventa luand nastere o unda elastica - ultrasunetele. Undele emise prin apa lovesc obstacolele, corpuri cu densitati diferite de cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea ajung din nou la traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz (receptor) in semnal electric. Semnalul electric este prelucrat rezultand o imagine electronica, afisata pe display-ul sonarului. In functie de complexitatea sonarului, alaturi de vizualizarea pestilor aflati in zona fascicolului ultrasonic mai putem obtine si alte informatii precum viteza pestilor aflati in miscare, temperatura apei. Majoritatea sonarelor dispun de filtre care permit afisarea pestilor pe ecran pe game de dimensiuni. Mai facem precizarea ca, consecinta a unor legitati ale fizicii, undele folosite aici sunt numai unde longitudinale, emise in plan normal la suprafata traductorului. Atentie !! Bulele de aer din apa dau ecouri foarte clare si ne pot induce usor in eroare. Deci informatia trebuie verificata prin scanari repetate.

In primul rand trebuie sa tinem seama de adancimea/distanta unde vrem sa facem investigatiile. Vrem sa vizualizam topologia fundului apei sau numai sa localizam pestii ? Unda ultrasonica emisa in apa are forma unui fascicol de forma conica, similara fascicolului de lumina al unei lanterne pe timp de ceata. Fascilolul poate fi bine focalizat si spunem ca "bate" departe sau poate fi mai divergent, caz in care prinde in vizor o arie mai mare dar cu rezolutie satisfacatoare doar in apropiere. In cazul sonarelor, aceasta focalizare este data de unghiul traductorului (uzual are 9, 20 si 45 grade). Sensibilitatea sonarului la o anumita distanta depinde de puterea sursei de alimentare a traductorului si de frecventa semnalului de excitare a cristalului emitor. Frecventa este un parametru similar culorii luminii; pe timp de ceata alegem faruri albastre sau de alta culoare care este mai putin atenuata de ceata. In acest caz, undele cu frecventa mare dau rezolutie mare dar sunt puternic atenuate la distante mai mari, pe cand cele cu frecventa mica se propaga mai bine dar necesita surse de alimentare mai puternice (exercita o presiune sonica mai mica la aceeasi putere de emisie). Un traductor cu unghiul de 20 grade, alimentat la surse duale de 200kHz si 455 kHz, poate acoperi cam cele mai variate intrebuintari pentru pescuitul din tara noastra (pescuit din barca, de la mal, pescuit maritim). Asadar, nu cumparati orice sonar doar pentru ca scrie pe el sonar; verificati cu atentie tipul palpatorului, puterea si frecventa sursei precum si domeniul de utilizare recomandat de producator.

Nada pentru Caras

Ingrediente:

• srot     200 g

• viermi     100 g

• mix pe baza de faina de peste     2000 g

• aroma capsuna     15 ml

Mod de preparare: 

Intr-o galeata mai mare se pune mixul si se stropetste treptat cu pulverizatorul pana cand mixul incepe sa se omogenizeze apoi adaugat si strotul impreuna cu aroma de capsune si amestecam bine timp de 5 minute iar ultima data punem si viermii si mai amestecam inca 3 minute pana cand nada se va strange in mana(se face bulgari)

Pescuit la Babusca

In primul rand babusca joaca un rol important ca hrana a stiucii, a salaului si a somnului, in al doilea rand, este un peste apreciat de foarte multi pescari pentru faptul ca, in locurile unde apare in masa, asigura o captura numeroasa. Se pescuieste cu unelte sensibile, fine, cu pluta si struna fin plumbuita. Se folosesc carlige de 10-14 sau chiar mai mici si fir de 0,10-0,15. Ca momeala se folosesc viermusi, cosasi mici, larve de Chironomus, grau, orez sau samanta de canepa fiarta, cu o nadire prealabila imbelsugata a locului de pescuit. Muscatura, in general, este slaba si carligul se inteapa imediat, usor. In unele tari, ca Belgia, Luxemburg si Franta, babusca se pune in lacuri special pregatite si face obiectul unor concursuri de pescuit stationar (exista campionate nationale si internationale de babusca), specia fiind apreciata ca peste de mare sportivitate.

Babusca se foloseste ca nada vie in special pentru pescuitul somnului si al salaului, iar iarna si la pescuitul stiucii sau al salaului la copca.

Scoica mare de apa dulce

Se poate recolta mai usor dupa retragerea apelor
De obicei se foloseste partea mai tare (cea prinsa de cochilie) dar se poate folosi si parte moale legata de carlig.
Crapul prefera o astfel de momeala, dezavantajul ei consta in faptul ca trebuie schimbata des, deoarece o toaca pestii mai mici. Este apreciata si de platica si somn, se foloseste cu succes pe timpul verii.
Exemplare mari de crap s-au prins cu aceasta momeala pe Dunarea Veche.

Solunar Pescar Iulie 2016