- ROSIOARA
Rosioara( Scardinius erythrorhtalmus ), face parte din familia Ciprinide. Este intalnita in toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si de ses, in Dunare si in Delta. Lungimea sa este intre 20 – 35 cm. Greutatea intre 100 grame si 200 grame, rar ajungand la 1 kg. Rosioara are corpul alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie, inotatoarele rosii catre margine. Se hraneste cu matasea broastei, dar si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici. Se prinde la vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepa
- AVAT
Avat ( Aspius Aspius ), face parte din familia Ciprinidelor. Este intalnit in Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes. Lungimea variaza intre 35 – 50 cm, ajungand pana la 70 – 80 cm. Greutatea sa poate ajunge pana la 10 – 12 kg. Are gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in general, cenusie-albastruie-argintie. Se hraneste cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa. Se prinde la linguri rotative si oscilante, musca artificiala uneori si rama.
- MORUNAS
- LIN
Lin( Tinca tinca ), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste in apele de ses, lacuri, brate moarte, in baltile de revarsare a Dunarii, in Delta (in special). Mai rar intalnit in rauri. Este un peste care traieste pe fundul apelor, ii plac apele statatoare si limpezi, cu fundul nu prea adanc dar namolos si cu o vegetatie bogata. In afara de balti si lacuri, il mai gasim in brateel moarte ale raurilor de ses si in ochiurile ramase dupa retragerea apelor. Lungimea intre 25 si 35 cm pana la maxim 60 – 70 cm. Greutatea sa variaza intre 0,5 kg si 1 kg, exceptional ajunge la 3 kg. Are corpul indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii. Pielea este groasa, cu solzi marunti, acoperiti cu o secretie bogata. Gura si ochii sunt mici. Culoarea este cafenie, mai inchisa la pestii din baltile mlastinoase si deschisa in baltile cu apa care circula. Ochii sunt de un rosu aprins. Se hraneste cu larve, viermi, insecte, vietati mici din apa. Se pescuieste la rama, bobite de mamaliga, porumb.
- MREANA
Mreana (Barbus barbus), face parte din familia Ciprinide. Mai este cunoscut ca barcaci, breana, mireahna. Traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare. Lungime intre 40 – 60 cm. Greutate intre 0,8 kg – 1 kg dar ajunge si pana la 2 – 4 kg. Are corpul este fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre. Se hraneste cu seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri. Bataia mrenei incepe de la sfarsitul lui aprilie si dureaza uneori pana in iunie. Icrele sunt aratoase dar otravitoare. Se pescuieste la rama rosie, vierme, larve de libelule.
- NOVAC
Novac( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes ), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungimea sa este de 40 cm, ajungand in mod exceptional la 1,5 m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar ajunge si pana la 60 kg. Este o specie de culoare marmorata, capul este mare cu branhii mari dezvoltate. Se hraneste cu zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga, pufarin.
- FITOFAG
Fitofag( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes ), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungime 40 cm, ajunge exceptional la 1,5m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar poate ajunge si pana la 60 kg. Are capul foarte mare cu ochii asezati jos, gura mare, dintii faringieni puternici. Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Hranire zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga,boabe de porumb in lapte, pufarin.
- OBLETE
Oblete (Alburus alburus), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste In toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de acumulare Bicaz. Lungimea intre 12 – 15 cm dar ajunge si pana la 18 – 20 cm. Greutatea 35 – 45 grame ajunge in caz exceptional pana la 100 – 200 grame. Are spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu. Se hraneste cu vietati planktonice, insecte ce cad pe apa. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de paine,seminte de canepa si arpacas.
- CARAS
Caras( Carassius auratus gibelio ), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste aproape in toate apele statatoare, in afara de regiunea muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Lungimea medie intre 15 – 20 cm, ajungand pana la 40 cm. Greutatea 200 – 300 grame ajungand exceptional pana la 2,5 kg. Are gura terminala, cu buze subtiri si fara mustati.
Coloratia in general aurie-ruginie cu nuante verzui pana la nuante intunecate; peritoneul deschis la culoare. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc. Se pescuieste la vierme, rama rosie, bobite de mamaliga, porumb in lapte.
- CLEAN
Clean( Luciscus cephalus ), face parte din familia Ciprinidelor. Este foarte raspandit in raurile noastre (Moldova
- CRAP
Crap( Cyprinus carpio ), face parte din familia Ciprinide. Traieste in toate apele dulci de la ses si deal in special in Dunare si baltile ei si toate baltile lor de inundatie plus in restul tarii, traieste in partea inferioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este crescut in lacuri, japse, helesteie, etc. Lungimea intre 30 – 60 cm, ajungand pana la 1 m. Greutatea 1,5 – 3 kg, dar ajunge pana la 50 kg. Are gura subterminala, putin oblica, potractila, cu buzele groase.Catre colturile gurii are 4 mustati.Coloratia destul de variata, in functie de mediu. Se hraneste cu plante acvatice (tulpini tinere de papura), animale mici (diferiti racusori, larve de insecte), cu oua de broasca si chiar cu icrele altor pesti,scoici. Se pescuieste la vierme,rame rosii,pufarin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet de mamaliga.
- BABUSCA
Babusca ( Rutilus rutilus ), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste in Dunare si in baltile ei, in lacuri, balti si iazuri; este rara in rauri (Mures, Bega, Timis, Cerna, Olt, in bratele inchise ale Siretului), unde se întalneste mai ales in cursul inferior si foarte rar in Prut . Lungime 15 – 20 cm. Greutatea 80 – 200 grame. Are corpul alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta alba, ochii si inotatoarelor sunt rosii. Se hraneste cu larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici. Se pescuieste la vierme,larve de libelula,rama rosie.
- CTENO
Cteno (Ctenopharyngodon idella),
face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste in Moldova 
- PLATICA
- FUSARUL
Fusar (Aspro streber ), face parte din familia
Percidae. Se gaseste in baziunul Dunarii precum si in Delta Dunarii si pe
raurile mai mari Olt, Tisa , Somes, Mures,
Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de
pietris sau nisip. Ca marime, este intalnit intre 100 – 300 grame, poate ajunge
exceptional pana la 500 grame. Ca lungime 13 – 16 cm pan ala maxim 20 cm. Se
aseamna foarte biune cu petrarul. Corpul este fusiform turtit dorso-ventral,
usor alungit. Gura este inferioara, mica, sub forma de semilunara, slab
protactila avand botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara.
Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune. Inotatoarele
dorsale sunt usor distantate avand o forma triunghiulara. Tot corpul este
acoperit de solzi mici si aspri. Capul are o culoare alb - galbuie, inotatoare
ventrala este usor rosiatica iar pe corp sunt vizibile patru cinci dungi avand
o culoare bruna, operculele terminandu-se cu o tepusa. Se hraneste cu larve de
insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori si
puietul. Poate fi prins la rama, virmusi.
- CARACUDA
Caracuda (Carassius carassius), face parte din
familia Cyprinidae. Este intalnit in apele statatoare mai putin in cele de
munte , in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal.
In baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega,
Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Popular mai este intalnit si sub numele
de : caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta. Ca greutate
este intalnit intre 80 – 100 grame, pana la maxim 1,5 kg. Lungimea sa obisnuita
este 15 – 20 cm ajungand pana la 35 – 40 cm. Se aseamana foarte mult cu carasul
si platica, corpul este comprimat lateral, usor cocosat, avand un trup inalt.
Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele subtiri, inotatoarea
ventrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa. Ca, colorit
pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie verde, iar pe
burta galbena portocalie. Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de
peste, diferite organisme animale cat si vegetale. Se prinde la mamaliga, rama,
larve, viermi.
- TIPAR CHISCAR
Tipar, Chiscar (Misgurnus
Fossilis), face parte din familia Cobitidae. Este intalnit in zonele raurilor
si lacuri de ses , Dunare(si baltile ei), in balti de ses. Lungimea sa este
variata intre 20 – 25 cm si ajunge pana la maxim 35 cm. Greutatea intre 200
grame si 1 kg, ajungand rar pana la 3 kg. Are corpul cilindric si lung. La bot
are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, două in colturile
gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este
cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite.
Se hraneste cu larve de insecte viermi, melci. Se prinde la undita cu rama
rosie si viermusi, dar cel mai frecvent este prins in plasa.
Salau( Stizostedion Lucioperca ), face parte din
familia Percide. Este intalnit in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari
din tara noastra si in lacuri, precum si in
Delta Dunarii. Lungimea sa medie este cuprinsa intre 30 – 60 cm ajungand pana
la 1 m. Greutatea 1 – 4 kg, ajungand si la 8 – 10 kg. Corpul este lung aproape
cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga
cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti
ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Pe spate este
verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi
inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au
dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. Se
hraneste cu tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi,
insecte, pesti.Se prinde la momeala artificiala, lingurita rotativa, oscilanta,
twister, momelii vii.
- CEGA
Cega( Acipenser ruthenus ), face parte din
familia Acipenseride. Se gaseste in Mures, Somes; primavara intra din Dunare in
Jiu, Olt, Arges, Prut, Siret,Tisa . Lungimea
sa este variata intre 40 – 60 cm, dar
poate ajunge si pana la 1,25m. Greutatea intre 1 – 4 kg ajungand pana la 15 kg.
Corp alungit, aproape cilindric, cap conic, bot ascutit, lunguet cu gura
inferioara. Are mustati franjurate si coada nesimetrica. Corpul are 12-17
scuturi dorsale, 58-70 laterale si 12-18 abdominale. Pe spate este cafenie cu
nuante cenusii verzui pe spate, galbuie pe burta. Se hraneste cu crustacei si
larve de efemere (rusalii sau vertite). Pescuitul la cega este interzis.
- LOSTRITA
Lostrita( Hucho hucho ), face parte din familia
Salmonide. Denumiri populare: lostoca, lostita, puica. Este intalnita in Bistrita , Moldova
- MIHALT
Mihalt (Lotta lotta), face parte
din familia Siluride. Se gaseste in toate raurile, baltile, lacurile si
iazurile Dunarii, urcand pana in zona mrenei. Lungime intre 30 si 70 cm.
Greutatea variaza intre 400 grame si 2 kg. Are corpul alungit si acoperit cu
mult mucus.In partea anterioara mai mult cilindric, posterior turtit
lateral.Capul turtit dorso-ventral. Mandibula putin mai scurta decat maxila si
cu un fir de “mustata” pe barbie. Gura cu dinti mici si conici. Solzii foarte
mici, acopera corpul si capul pana la nari.Coloratia foarte variabila dupa
mediu, cu pete sau marmorari cafenii-verzui-galbui. Se hraneste cu larve de
trichoptere, viermi, raci, pesti si icre. Se pescuieste la momeala
artificiala(lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister);
momeli vii (montura de pestisor viu)
- GHIBORT
Ghibort ( Acerina cernua ), face
parte din familia Percidae. Se gaseste in Dunare si in baltile sale, in lacuri
litorale, in Snagov, in biltile Prutului si in toate apele de ses pana in regiunea
dealurilor (zona mrenei), in Olt, Timiş, Bega, Mureş, Cris,Somes. Lungime 12 –
15 cm iar greutatea 20 – 30 grame. Are corpul relativ scurt turtit lateral, cu
solzi potrivit de mari, care lipsesc pe cap, piept si abdomen. Tot corpul
acoperit cu mucus.Botul turtit gura mica cu buze protractile si dintii dispusi
pe falci si cerul gurii. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, icrele
altor pesti si chiar pesti mici. Se pescuieste la vierme si larve de libelula.
- LIPAN
Lipan ( Thymallus Thymallus ), face
parte din familia Salmonidelor. Se gaseste in avalul raurilor Dorna, Suceava , Moldova
- BIBAN SOARE
Biban soare (Lepomis eupomotis gibbosus), face
parte din familia Centrachide. Se gaseste in toate apele dulci, rauri, lacuri,
iazuri, helestee. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. Lungimea 12 –
15 cm. Greutatea 100 – 150 grame. Are corpul este oval, plat, cu solzi colorati
frumos verde-oliv, cu pete brune si albastre, burta fiind liliachie. Se
hraneste cu icrele de peste, insecte, larve, alevinii altor pesti. Se pescuieste
la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita
rotativa.
- SOMN
Somn( Silurus glanis ), face
parte din familia Siluride. Se gaseste in Dunare si in baltile ei, in Delta, in
lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile
Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis.
Lungime 0.5m – 1m, dar ajunge si pana la 3 – 4 metri. Greutatea 10 – 15 kg dar
poate ajunge si pana l a80 – 90 kg, recordul mondial de somn prins sportive
este de 157 kg. Are corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se
turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii
ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele
foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde
cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este
alba sau galbuie. Nu are solzi. Se hraneste cu crustacei, pesti (prefera
tiparul), broaste, lipitori, viermi mari. Se pescuieste la momeli naturale
ex:coropisnita,buchet de rame,tipar,broscuta,scoica, momeli artificiale ex: se
foloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura oscilanta.
- PASTRAV FANTANEL
Pastrav fantanel( Salvelinus
fontinalis ), face parte din familia Salmonide. Este prezent in cateva paraie
din Transilvania si Moldova
- PASTRAV DE LAC
Pastrav de lac(Salmo trutta
lacustris), face parte din familia Salmonide. Se gaseste in lacurile Rosu,
Bicaz, Belis si Gilcescu in general in lacuri de munte. Lungime 27 – 100 cm.
Greutate 200 grame pan ala 15 kg. Pastravul de lac este o forma a pastravului
de rau, adaptata la o viata sedentara in lacurile de munte. Spatele
albastru-verzui, abdomenul si flancurile argintii. Pe corp numeroase pete
negre, colturoase sau in forma de X, rar rotunde. Se hraneste zooplancton si
alte specii de pesti, insecte si chiar propria progenitura. Se pescuieste la
rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita
rotativa.
- STIUCA
Stiuca( Exos lucuis ), face parte din familia
Esocidee. Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de
acumulare. Lungimea intre 40 – 50 cm, ajungand exceptional pan ala 1,5 – 1,8 m.
Greutatea 1 – 2 kg, ajungand si pana la 20 kg. Are corpul alungit, usor turtit
lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si
acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau
cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta
este galbui sau albicioasa. Se hraneste cu mari si mici, pasari si mamifere
acvatice, broaste, insecte. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita
rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii
(montura de pestisor viu)
- PASTRAV CURCUBEU
Pastrav curcubeu (Oncorhynchus mykiss), face
parte din familia Salmonide. Se gaseste in toate apele dulci, rauri, lacuri.
Lungimea intre 23 – 25 cm dar ajunge in caz exceptional pana la 50 – 90 cm.
Greutatea 800 – 1600 grame, foarte rar pana la 6 kg. Are coloratia spinarii
este albastruie-violeta, lateralele argintii iar burta albicioasa. Mijlocul
corpului este strabatut de o linie lata roz-sidefie, care da stralucire de
curcubeu. Nu are puncte rosii. Se hraneste cu viermi, moluste, larve de insecte
si crustacei. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele
exemplare mai mari la lingurita rotativa.
- BIBAN
Biban (Perca Fluviatilis), face
parte din familia Percidelor. Este prezent în lacurile litorale, in Dunare si
baltile acesteia, in Bistrita, Olt, Timis, Mures, Cibin, in lacul Snagov, in
Razelm si Mangalia si in toate lacurile,raurile din Transilvania. Lungime 20 –
30 cm. Greutate 50 – 500 grame. Are corpul comprimat si foarte inalt. Ghebul
porneste dupa uperculii ascutiti, are solzi marunti si zimtati care sunt bine
prinsi in piele, linia laterala este aproape paralela cu linia spatelui,
urmandu-i curba. Are o culoare inchisa, cu dungi caracteristice si reflexe
predominante de verzui-cenusiu metalizat. Pe laterale are 5-9 dungi verticale
de culoare mai inchisa. Aripa dorsala este prevazuta cu spini si foloseste ca
sistem de autoaparare. Se hraneste pesti mici, raci, viermi, scoici si melci de
apa, larve de insecte, icre, broaste. Se pescuieste la momeli naturale vii sau
moarte, se prinde la naluci si la dandineta, pestisori argintii, boarta,
plevusca, buchet de rame, dar si la bucatica. O momeala buna sunt proprii pui
sau cei de Biban soare, twister, lingurite mici(00-1), rotativ.
Perioadele de pescuit si de reproducere ale pestilor.
| Specia | Lunile anului | Dimensiunea Minima legala | |||||||||||
| ian | feb | mar | apr | mai | iun | iul | aug | sep | oct | nov | dec | | |
| Avat | | | | | | | | | | | | | - |
| Babusca | | | | | | | | | | | | | 15 cm |
| Batca | | | | | | | | | | | | | 15 cm |
| Biban | | | | | | | | | | | | | 12 cm |
| Caracuda | | | | | | | | | | | | | 17 cm |
| Caras | | | | | | | | | | | | | 15 cm |
| Clean | | | | | | | | | | | | | 25 cm |
| Crap | | | | | | | | | | | | | 35 cm |
| Lin | | | | | | | | | | | | | 25 cm |
| Lipan | | | X | X | X | | | | | | | | 25 cm |
| Lostrita | | | X | X | X | | | | | | | | - |
| Mreana | | | | | | | | | | | | | 27 cm |
| Pastrav | X | X | X | X | | | | | | X | X | X | 20 cm |
| Platica | | | | | | | | | | | | | 25 cm |
| Rosioara | | | | | | | | | | | | | 15 cm |
| Salau | | | | | | | | | | | | | 40 cm |
| Scobar | | | | | | | | | | | | | 20 cm |
| Somn | | | | | | | | | | | | | 50 cm |
| Stiuca | | | | | | | | | | | | | 40 cm |
| Vaduvita | | | | | | | | | | | | | 30 cm |
| Legenda | |
| | - perioada foarte buna pt. pescuit |
| | - perioada buna pentru pescuit |
| | - perioada mediocra pt. pescuit |
| | - perioada de reproducere |
| X | - pescuitul salmonizilor interzis |