Pagini

sâmbătă, 27 octombrie 2012

Balta Arini

Balta Arini administrata de societatea Doripesco, este deschisa pescuitului sportiv doar pe baza de abonament anual in valoare de 400 Ron. La balta Arini, in general sunt organizate concursurile pescarilor cu nevoi speciale (handicap).
Balta Arini este localizata pe un brat al Oltului si este un loc superb. Balta a fost populata cu crap dar exista amur si toate speciile de pesti care se gasesc si in raul Olt. Balta Arini are ca adancime maxima de 3 m, cu namol pe fund si pe alocuri vegetatie.
Accesul la pescuit se face numai pe baza de abonament, se pot retine maxim 5kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost, sunt admise maxim 3 undite / pescar/abonament, monturile vor avea maxim 2 carlige, scaldatul este interzis. Telefon Contact: 0745.039.585.
Cale de acces. Mergeti de la Brasov spre Feldioara (E60), din Feldioara sunt doua variante: una prin Haghig apoi Arini (31km) si alt drum prin Rotbav, Maierus, Arini (35km). Specii de pesti intalnite: avat, biban, caras, crap, platica, rosioara, somn, stiuca. Sursa: www.baltidepescuit.ro

joi, 25 octombrie 2012

Pescuitul Stiucii cu plumb pe fund

Pescuitul stiucii pe fund cu plumb greu, este folosit in spatii deschise unde avem adancimi mai mari de 2 m, in gropi, sau cand vrem sa aruncam la distanta. Flotorul va mentine pestisorul deasupra fundului nelasind pestisorul sa se ascunda in ierburile sau pietrele de pe fund.
Noutatea este mica bucata de cauciuc de 5 per 5 mm, care se infige in varful carligului fixandu-l bine. Pestisorul nu mai poate sa scape din carlig.
La montura cu doua carlige in serie, al doilea carlig este cu ochet, si fixat pe fir cu sarma de cupru de 0,5 mm . Este folosit pentru pestisori robusti mai mari de 15 cm. Carligele sunt nr. 1/0, 2/0, Introduceti o bucatica de cauciuc pe fiecare carlig pentru fixare.
La montajul cu ancora firul este tras pe sub pielea pestelui impreuna cu tija ancorei, si doar unul din brate intra in pestisor.. La pescuitul cu plumb greu pe Dunare folosim montajul cu margica si agrafa intre doua alice. Struna din kevlar are un flotor rosu langa paleta carligului. Plumbul este plat intre 60-120 g.

miercuri, 24 octombrie 2012

Montura pestisor mort

Fara nici o indoiala, cand pescuiesti la stiuca cu momeli moarte(peste mort) exista o mare probabilitate ca montura pe care o folosesti sa iti faca mai mult rau decat bine, rapitorul sesizandu-se rapid de prezenta unui 'corp strain' in apa si ocolind din start capcana ta.
Folosind o montura tip fir de par, imprumutata din pescuitul la crap, sansele ca aceasta sa fie detectata scad considerabil, rezultatele neintarziind sa apara.
Ce trebuie sa stii:
- firul de par se ajusteaza in functie de comportamentul rapitorului si marimea pestelui utilizat ca momeala;
- carligul se alege in functie de marimea rapitorului urmarit.
Pentru trecerea firului prin coada pestelui se poate folosi o croseta solida, tip ac.

Lacul Dumbravita

Barajul Dumbravita este localizat in judetul Brasov si se afla in administrarea societatii Doripesco. Barajul de la Dumbravita este supranumit si “Delta din Carpati” datorita frumusetii peisajului. Situat in Depresiunea Barsei, pe bazinul Oltului, lacul de la Dumbravita s-a format prin construirea unui baraj pe paraul Hamarandia, elesteele fiind construite ulterior in lunca acestei ape.
Lacul de la barajul Dumbravita are 120 de hectare luciu apa. La barajul Dumbravita se poate ajunge cu masina pana langa lac si se poate campa inclusiv noaptea, dar se va pescuit doar in programul stabilit in timpul zilei. Barajul Dumbravita poate fi destinat si concursurilor de pescuit, dar este recunoscut la nivel international pentru birdwatching.
Regulament baraj Dumbravita: cantitatea maxima de peste retinut este de 5kg, optional se poate pastra cantitatea de peste ce depaseste aceasta greutate contra cost, se pescuieste cu maxim 3 scule/pescar, sunt admise monturile cu maxim 2 carlige, scaldatul este interzis.
Taxa pentru balta este de 30 lei. Telefon Contact: 0728288662. Specii de pesti intalnite: caras, crap.
Cale acces. De la Brasov mergeti spre Ghimbav – Codlea – Vladeni, aici faceti dreapta spre Dumbravita. Mergeti drept si traversati localitatea iar la iesire pe partea dreapta se vede lacul Dumbravita.

marți, 23 octombrie 2012

Culorile Nalucilor

Lista de mai jos iti ofera informatii utile la alegerea culorii nalucii utilizate pentru orice ipostaza in care te gasesti la o partida de rapitor.
1. Nuantele naturale ce imita coloritul pestilor merita incercate in orice conditie. Fii atent la faptul ca nuantele coloritului unui peste pot varia de la un lac la altul, datorita adaptarii la conditiile de mediu.
2. Culorile tari, fluorescente precum rosu aprins, portocaliu, galben, verde, verde fluo, nu apartin mediului natural dar pot prinde in aproape ipostaza.
Rezultate exceptionale dau insa in apele in care lumina patrunde greu, in ape pline de sedimente sau la adancimi considerabile.
3. Zicala "apa rece, culori reci si apa calda, culori calde" functioneaza in 90% din cazuri. Spre exemplu, cele mai prinzatoare culori pe toamna sunt albastru, violet, alb, argintiu, etc.
4. Alege culorile in functie de mediul inconjurator. Unii pescari se uita la cer, altii la substratul lacului sau vegetatia din apa si incearca sa potrivesca culoarea in corespondenta cu acestea. Spre exemplu, negru pe intuneric, verde in mijlocul verii, etc. Exista si optiunea contrastului, culorile inchise ce simuleaza o silueta in conditii de lumina puternica fiind uneori foarte prinzatoare.
5. Schimba culorile. Nu te opri la una singura pentru ca la un moment dat a prins. Nu pescui mult timp in acelasi loc, rapitorii se sesizeaza foarte repede cu forma si actiunea nalucii. Schimbarea culorii si a nalucii poate face minuni.

Prohibitie la Pastrav

In perioada 15 septembrie - 31 decembrie 2012 este instituita prohibitia pentru pastrav. Speciile vizate de prohibitie sunt pastravul indigen, pastravul curcubeu, pastravul fantanel si coregonul.

Simturile pestilor

  • Vazul
Ochiul pestelui are structura asemanatoare ochiului omenesc, fiind insa fara pleoape.Cristalinul este sferic si neacomodabil in raport cu raport cu distantele, acest neajuns,impreuna cu diminuarea luminozitatii, cu adancimea si cu gradul de tulburare al apei, reduc acuitatea vizuala la pesti. Acuitatea vizuala depinde si de dimensiunea ochilor : Somnul si anghila, cu ochi disproportionat de mici sunt printre cei mai "miopi". Retina percepe satisfacator unele culori elementare. Pestii pot face distincie intre diferitele forme ale obiectelor. Campul vizual este foarte mare, dar vederea binoculara se reduce la un unghi foarte mic si se mareste intrucatva prin micile deplasari alternative, laterale ale capului pestelui in miscare. Privind in sus, pestele percepe si imagini din mediul aerian, cand suprafata apei este linistita.
  • Auzul
Pestii nu au urechea interna si medie, de aceea ei nu percep sunetele, dar reactioneaza la variatiile lor de intensitate si tonalitate. S-a dovedit ca pestii emit ei insisi sunete, fie pentru ai speria pe dusmani, fie in timpul reproducerii - pentru apropierea sexelor. Sursele de emisie a acestor sunete sunt : vezica inotatoare, radiile inotatoarelor pectorale, dintii faringieni sau maxilari.
  • Mirosul si gustul
La pesti, aceste simturi dispun de organe separate. Gustul este perceput de nodulii senzoriali implantati in buze si pe cerul gurii, sau chiar pe intreaga mucoasa a cavitatii bucale. Senzorii olfactivi sunt grupati in mici cavitati, fara legatura cu cavitatea bucala, dar comunicand cu exteriorul, prin doua canale la unele specii, ce permit formarea unui curent permanent de apa, ca la stiuca si scrumbia de Dunare. La mreana, crap, lin, biban si guvid, orificiul exterior are un fel de cornet care inlesneste formarea curentului de apa.
  • Simtul tactil
Simtul tactil nu lipseste la pesti. Ei dispun de noduli senzoriali raspanditi in piele, mai ales in zona capului, ale caror celule percep temperatura si variatiile ei, iar altele - presiunea. Unele specii sunt dotate cu organe tactile foarte sensibile - mustatile; somnul si chiar crapul percep natura obiectelor intalnite, pipaindu-le cu ajutorul lor.
  • Perceptia laterala
Exista, in plus la pesti, un simt deosebit al perceptiei, caracteristic numai lor si important pentru orientare. Organul acestui simt este linia laterala, care la anumite specii are aspectul unei linii mai colorate, desenata punctat de-a lungul flancurilor. In afara orientarii generale, linia laterala permite localizarea prompta a prazii (pentru rapitori ), fie a eventualilor dusmani si, in acelasi timp, evitarea unui obstacol marunt, prin inregistrarea ecoului reflectat al vibratiei provocate de miscarea pestelui.

luni, 22 octombrie 2012

Montura Peter Noster

Aceasta montura poate fi folosita atat pe rauri cat si pe lacuri pentru pescuitul pestilor rapitori, (stiuca si salau) folosind ca momeala pestisori vii sau morti. Carligele folosite vor fi model ancora nr. 6-7 sau chiar mai mari. Plumbul va avea greutatea de 20-30gr. si forma de picatura de apa. Pluta, in acest caz, va avea o portanta de 10gr.

Laguna Verde


Complexul turistic Laguna Verde este ideal atat pentru pescarii profesionisti, cat si pentru pescarii amatori.
Aptitudinile de pescar va vor fi puse la incercare cu diverse specii de peste: crap, cteno, caras, somn, salau, stiuca, novac si altele.
Sezonul de pescuit se deschide de obicei incepand cu luna Martie cand are loc si popularea cu peste a baltii.
Regulamentul Complexul Laguna Verde:
Se pot retine pana la 6 kg de peste, iar capturile sub 1 kg se elibereaza. Sunt permise pana la 6 linii la apa, numai de la mal. Taxa de pescuit se aplica pentru un pescar cu maxim un insotitor. Orice adult suplimentar trebuie sa plateasca o taxa de agrement. Este interzis pescuitul la japca. Este permis pescuitul si in perioada de prohibitie.
Se interzice perturbarea linistii, complexul avand dreptul de a impune parasirea locatiei celor in cauza. Se interzice consumul excesiv de alcool, complexul avand dreptul de a impune parasirea locatiei celor in cauza. Se interzice aprinderea focului la sol. Sumele achitate in avans, pentru serviciile alese, nu se restituie. Clientul trebuie sa pastreze dovada achitarii serviciilor pe toata durata desfasurarii acestora. In cazul distrugerii bunurilor complexului, clientul va achita contravaloarea acestora, contravaloare stabilita de personalul Laguna Verde. Pentru orice nelamurire, sesizare sau constatare de neconcordanta cu facilitatile oferite, clientul se va adresa catre complexul Laguna Verde. In cazul in care nu se cunoaste natura obiectelor inconjuratoare sau modalitatea de utilizare, clientul se va adresa in prealabil personalului Laguna Verde.
Tariful pentru pescuit este de 80 RON/12 h zi si 80 RON/12 h noapte si este valabil pentru un pescar cu un insotitor. Orice adult suplimentar trebuie sa platească o taxă de agrement de 10 RON/persoana/12 h.
Se pot inchiria si foisoare dar doar cu pescuit. Tariful este de 50 RON/24 h.
Aici se pescarii se pot si caza la vilele si casutele complexului care ofera 40 de locuri de cazare in total. Vila Cristian: 360 RON/24 h/camera si 400 RON/24 h/apartament. Vila Sabina: 360 RON/24 h/camera. Casute VIP: 310 RON/24 h/casuta. Rulota rustica: 310 RON/24 h/rulotă. Casuta normala: 260 RON/24 h/căsuță
Informatii si rezervari: 0733 079 091, contact@lagunaverde.ro.

Lacul Peris

Unul din lacurile cu cea mai mare densitate de crapi mari din tara. Este cunoscuta in lumea pescarilor de crap ca fiind balta in care oricine poate sa-si bata recordul personal. De aceea, balta a ajutat la formarea a numerosi pescari de crap si a condus la elucidarea multora dintre misterele ce planeaza in jurul compozitiei ideale a boiliesurilor.
Suprafata: Podisor 1 - 8 hectare; Podisor 2 - 16 hectare. Adancimea medie: 1.7-2 m
Populatie piscicola: peste 200 de crapi trecuti de 10kg. Anul acesta s-a populat cu 5 tone de crap (1-3kg), 3 tone de caras, 6 tone de fitofag (peste 1kg). De asemenea exista si cteno (cu greutati intre 5 si 20kg), salau, stiuca, biban, rosioara etc
Toate malurile lacurilor sunt ingrijite si amenajate pescuitului sportiv. Conditiile de campare sunt foarte bune (exista si umbrare si masute, iar balta este iluminata pe timp de noapte).
Cale de acces: pe DN1 (Bucuresti - Ploiesti), venind dinspre Bucuresti, imediat ce treceti de Lacul Tancabesti (pe stanga) si Lacul Snagov (pe dreapta) faceti stanga (este indicator spre Peris). Urmati drumul principal pana ajungeti la calea ferata. La 30-40 de metri inainte de calea ferata este un drum secundar (asfaltat) care coboara la lac

Localitatea Mila 23 - Judetul Tulcea

Localitate ce apartine de comuna Crisan, situata in judetul Tulcea, la o distanta de 5,5 mile fata de resedinta de comuna.
Denumirea satului vine de la mila marina ce marca distanta pe vechiul parcurs al bratului Sulina.
In localitatea Mila 23 se afla un Centru Etnografic - Arhitectura populara, arta populara. Structura traditionala a satului este de tip pescaresc; port popular traditional (lipovenesc). Casele locuitorilor sunt asezate pe grindul ingust de-a lungul Dunarii Vechi, intr-un singur rand.
Localnicii sunt in majoritate pescari, de diverse etnii: ucraineni, rusi, lipoveni si cativa turci.
In acest sat s-a nascut, la 26 noiembrie 1949, cel mai mare canoist din toate timpurile Ivan Patzaichin , campion olimpic, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vara de la Munchen din anul 1972 si la Olimpiada de la Moscova din anul 1980.
Acces in localitate: Accesul in localitate se face numai pe apa.
Puncte de interes turistic: punct de plecare in Delta Dunarii, spre Lacul Fortuna, Lacul Gorgova, Garla Papadia, Garla Sontea, Canal Litcov etc. Sursa: www.info-delta.ro

Raul Moldova

Raul Moldova este un rau din regiunea istorica Moldova a Romaniei, afluent de dreapta al raului Siret. Raul Moldova izvoraste din varful Lucina al Obcinii Feredeu. Izvorul sau se afla in apropiere de localitatea Moldova-Sulita, aflata pe teritoriul judetului Suceava.
El curge pe o lungime de 237 km in directia NV-SE si strabate teritoriile a trei judete: Suceava, Iasi si Neamt. Din lungimea sa, 150 km se afla pe teritoriul judetului Suceava, unde bazinul sau hidrografic ocupa peste 35% din suprafata judetului. In acest județ, raul strabate sectoare cu panta mai accentuata (Pojorata, Prisaca) si sectoare unde panta scade la mai putin de 3 m/km.
Odata cu iesirea din munti, cursul Moldovei se ramifica in depresiunile intramontane, formand grinduri, praguri si ostroave. Pe teritoriul judetului Iasi, Moldova curge pe o lungime de 30 km, avand un debit mediu de 31,1 m³/s.
Raul primeste afluenti si de partea stanga si de partea dreapta, printre cei mai importanti mentionam raurile Humor (la Gura Humorului), Suha (la Frasin), Moldovita, Putna, Colacu (la Fundu Moldovei) si Sarata (la Raucesti). De-a lungul curgerii sale, Moldova strabate mai multe localitati, printre care orasele Campulung Moldovenesc si Roman.
Moldova se varsa in raul Siret pe teritoriul judetului Neamt, in apropierea orasului Roman. De la raul Moldova si-a luat numele provincia istorica romaneasca a Moldovei. Sursa: ro.wikipedia.org

vineri, 19 octombrie 2012

Populare cu crap la Laguna Verde

Balta privata Laguna Verde a fost populata cu peste 1000 kg de crap intre 4 si 5 kg. Popularea a avut loc in data de 19 octombrie.

joi, 18 octombrie 2012

Catch & Release

Prinde si elibereaza, este cea mai frumoasa metoda de pescuit sportiv, si ar trebui sa fie agreata de cat mai multi pescari sportivi. Ocrotirea mediului este cel mai important lucru pentru pescari si nu numai. Aceasta metoda, din fericire, a devenit foarte raspandita in randul pescarilor sportivi de la noi, ceea ce nu poate decat sa ne bucure.
Dar sa vedem care sunt etapele unui astfel de pescuit, unde pestele trebuie sa fie tratat cu foarte mare atentie. Pescarul sportiv trebuie sa dea dovada de respect fata de captura sa - pestele, fata de partenerul sau.
Scoaterea pestelui - trebuie sa va asigurati ca minciogul ,salteaua de primire este la indemana nu sa alergati dupa el ca se panicheaza si vine mai greu la mal,tineti batul cu varful in sus la fel si gura pestelui.dupa ce este in minciog lasati-l 2-3 minute sa-si revina pregatindu-va aparatul fotocare sigur este in apropiere.
Asezarea pe salteua de primire - lasati pestele doar cand nu se mai zbate asteptati pana se calmeaza. Trebuie intotdeauna sa aveti apa pentru a uda pestele in momentul asteptarii pentru a fi fotografiat.
Scoaterea carligului - se poate extrage cu degetele dar daca este agatat in interior se poate folosi clestele. Aici trebuie avut grija sa nu ranim pestele invartind forcepsul in gura.
Tratarea pestelui - se examineaza pestele pe ambele parti si trebuie sa tratam orice leziune sau taietura se folosesc spray-uri antiseptice
Cantarirea - cel mai simplu mod si sanatos pentru peste este cantarirea direct din minciog, si mai elegant este sa folositi un sac special pentru cantarire.
Fotografierea - aparatul trebuie sa fie pregatit, se ridica pestele de pe salteaua de primire si se poate fotografia. Aveti grija de multe ori peste va contra si scaparea lui poate fi fatala, decesul poate surven oricand, chiar si dupa eliberare.
Eliberarea pestelui- se pune pestele in apa in pozitie verticala se manevreaza de cateva ori pe directia in fata inapoi pentru a se ventia branhiile. Cand este refacut acesta va pleca .

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Leadcore

Nu este pescar de crap care sa nu fi auzit de leadcore. Numele vine de la miezul de plumb al acestui fir. Este in esenta un inaintas si se foloseste in special in momentele in care se pescuieste in agataturi si se doreste ca linia sa se aseze perfect pe substrat, confundandu-se cu acesta prin camuflare. Inaintasul de leadcore se gaseste atat in forma bulk, pe rola precum si gata facut, de diverse lungimi, cea mai intalnita fiind 70-100cm.
Multi pescari de crap prefera insa sa si-l fabrice singuri din motive pur subiective. Iata cum se construieste un inaintas din leadcore.
Pas 1 - taiati 1m de leadcore de pe rola
Pas 2 - la unul dintre capete, prin indoiri repetate, rupeti firul de plumb din interior si extrageti-l
Pas 3 - la aproximativ 7cm de capatul gol introduceti croseta speciala in camasa
Pas 4 - scoateti croseta din camasa la 2cm de capatul firului
Pas 5 - prindeti capatul firului si inchideti clapeta de sigutanta a camasii
Pas 6 - trageti de croseta foarte usor, introducand capatul firului in camasa
Pas 7 - scoateti croseta si aplicati putin super glue pe locul unde incepe bucla

Record - peste 100 de specii diferite capturate de pescarul britanic Martin Hodgkinson


Pescarul britanic Martin Hodgkinson a devenit recent un nume respectat in randul pescarilor sportivi, reusind isprava sa prinda pesti din peste 100 de specii diferite.
Martin Hodgkinson in varsta de 51 de ani a cheltuit in ultimii 5 ani peste 30.000 de lire pentru a-si indeplinii acest frumos vis. Astfel el a intrat in clubul select al pescarilor sportivi  „100-100”  care au prins 100 de specii de pesti diferite si in acelas timp fiecare exemplar sa cantareasca minim 100 lb (50 kg).
Martin a parcurs peste 160.000 km pe toate meridianele, ajungand in diverse locuri exotice precum Mexic, Thailanda si lista poate continua. Ultima sa performanta notabila, a fost un somn de Mekong ce a cantarit 91 kg, prins in Thailanda.
Printre capturile sale memorabile se numara un peste fierastrau de 450 kg, un peste grouper de 205 kg si un rechin lamaie de 182 kg. Acestora li se adauga exemplare gigantice de tarpon, arapaima, pisica de mare etc. Lui Martin i-a venit ideea de a incepe aceasta aventură catre clubul „100-100” pe faimosul rau Ebru din Spania, unde a prins un somn de 59 kg (prima sa captura din lungul sir de peste 100).

Crapul Chinezesc - Specii

Exista patru specii de ciprinide asiatice, introduse in Romania: amur (Ctenopharyngodon idella), novac (Aristichthys nobilis), sanger (Hypophthalmichthys molitrix) si scoicar (Mylopharyngodon piceus).
Amurul (tenul sau cteno) este cel mai cunoscut dintre speciile chinezesti, fiind singura dintre cele patru specii care poate fi prinsa de pescarii sportivi. Prin dimensiuni si combativitate, constituie o provocare pentru pescari. Este un peste lunguiet, cel mai mare reprezentant a subfamiliei Leuciscinelor (din familia Cyprinidae). Atinge in mod normal 50-90 cm, dar poate creste si la lungimi peste un metru, ajungand la greutati de 50 kg! Culoarea sa este similara cu cea a crapului, dar mai deschisa, cu spatele masliniu si lateralele aurii. Gura este special adaptata pentru consumul vegetatiei acvatice (plante acvatice superioare). In perioada juvenila, pana la dimensiunea de 7-8 cm, consuma micro-plancton, dupa care se hraneste cu vegetale. Durata de viata este intre 6 si 11 ani.
Novacul are un corp lat, capul mare si ochii plasati inferior. Poate ajunge la dimensiuni impresionante, peste un metru lungime si greutati de peste 50 kg. Acum cativa ani, s-a prins la navod in lacul Cernica, de langa Bucuresti, un exemplar urias, in greutate de 69 kg, care a fost naturalizat! Are solzi foarte mici si un colorit cu dungi vinetii pe spate, laturi cenusii si abdomenul alb-galbui. Novacul se hraneste cu micro-zooplancton si alge macroscopice, pe care le filtreaza prin intermediul unor site branhiale. Practic, pestele se hraneste aproape continuu, avansand cu gura larg deschisa si filtrand ca un „aspirator” micro-planctonul animal si vegetal.
Sangerul (numit si crapul argintiu), este foarte asemanator cu novacul, dar are capul si gura ceva mai mici si o culoare uniform argintie. Spatele si partea superioara a capului sunt maslinii. Solzii sunt si ei mai mici, prin comparatie cu novacul. Numele provine din faptul ca la capturare tegumentul se raneste foarte usor si sangereaza. Si el atinge dimensiuni foarte mari, putand depasi un metru lungime si 50 kg. Se hraneste tot prin filtrarea apei prin sitele de pe arcurile branhiale. Consuma fitoplancton si detritus vegetal si are un ritm de crestere foarte sustinut.
Ambele specii, atat novacul, cat si sangerul, sunt folosite pe scara larga in piscicultura pentru capacitatea lor de filtrare a apei.
Scoicarul este asemanator cu amurul, insa are un colorit mai inchis, negru-maroniu si cu inotatoare negre-cenusii. Se hraneste cu scoici, melci, crustacee si le sparge crusta sau cochilia cu ajutorul unor filtre branhiale foarte dure. Ajunge la dimensiuni de peste 1m si greutati de peste 15 kg. Este mai rar intalnit in Romania, comparativ cu celelalte specii, dar este prezent pe Dunare. Durata sa de viata este de pana la 15 ani.
Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Originea Crapului

Poate cea mai iubita specie de catre pescarii sportivi din Romania si nu numai. Crapul este cel mai raspandit in apele din tara noastra, este gasit in toate baltile private dar si in fluviul Dunarea si multe alte rauri si lacuri.
Multi pescari au facut o reala pasiune pentru crap, existand cluburi de pescuit dedicate acestei specii, competitii importante, multi pescari se intituleaza "crapisti", pescari numai de crap.
De aceea o sa incerc in acest articol sa prezint crapul din punctul de vedere al originii sale, al ihtiologiei sale.
Cu o zona de raspandire initial limitat la continentul euro-asiatic, crapul, care era crescut in sisteme dirijate de sute de ani, a fost populat de colonistii europeni, atat in Africa, dar si in cele doua Americi si in Australia. Specie foarte adaptabila si rezistenta, a supravietuit si a ajuns in multe arealuri sa domine ecosistemele acvatice locale.
Originea speciei este in Extremul Orient, centrul de origine al familiei Ciprinidelor. De aici pestele a inceput sa-si extinda domeniul si, dupa glaciatiunile cuaternare, a patruns in bazinul Dunarii, zona saracita in specii, ca urmare a variatiilor climatice drastice. Se pare ca romanii au fost primii europeni care au crescut crapul in bazine amenajate si au transferat specia in apele Europei Occidentale. 
Pe baza surselor istorice, Aristotel (aproximativ 340-343 i. Ch.) este primul european care vorbeste despre existenta unui peste de apa dulce, numit „kiprianos”. Nu se stie cu exactitate daca este vorba despre crap, dar acest lucru a fost admis de naturalistii secolelor XVI-XVII, inclusiv de Linne. 
Ulterior, s-au dezvoltat doua mituri ale originii crapului european. Acestea considerau ca pestele fusese adus in Europa din Asia Mica sau din Persia. Responsabili de introducerea sa erau considerati romanii si, ulterior, crestinii. Se considera ca romanii au introdus pestele in apele europene pentru valoarea lui culinara si pentru usurinta cresterii lui. De asemenea, raspandirea manastirilor crestine pe continentul european a stimulat extinderea cresterii crapului, care convenea prescriptiilor alimentare crestine. Aceste ipoteze nu se bazau insa pe dovezi concludente.  
Desi de-a lungul timpului, prin selectie, omul a obtinut numeroase tipuri de crap, crapul salbatic are o variabilitate mult mai redusa. Astfel Kirpitchnikov, in 1967, distingea patru subspecii, pe baza diferentelor morfologice si morfometrice: (a) crapul european si transcaucazian (Cyprinus. carpio carpio) ; (b) crapul central asiatic (C. c. Aralensis); (c) crapul est asiatic (C. c. Haematopterus) si (d) crapul sud-est asiatic (C. c. viridiviolaceus). In 1999, acelasi autor revine si recunoaste doar doua subspecii: crapul asa-zis european (Cyprinus carpio carpio) si crapul asiatic (Cyprinus carpio haematopterus). Barus, in 2002, considera ca subspecia sud-est asiatica C. c. viridiviolaceus ar putea fi valida. 
Structura genetica foarte apropiata intre populatiile europene si cele central-asiatice si variabilitatea lor redusa sugereaza faptul ca originea crapului european pare a fi central-asiatica. In perioada post-glaciara, crapul salbatic a patruns probabil din Asia Centrala in bazinul Dunarii, de unde s-a raspandit ulterior in restul Europei, cu ajutorul omului, prin domesticire. 

Istoria Pescuitului in Romania

Pescuitul a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si vanatul. Din vremuri imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda pestii din apele pe malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche, a pescuitului a fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in paraiele de munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind pastravi si zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor din albie.
Pescuitul a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si vanatul. Din vremuri imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda pestii din apele pe malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche, a pescuitului a fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in paraiele de munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind pastravi si zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor din albie.
O forma mai inaintata a acestui pescuit stravechi, primitiv, a fost aceea cand omul s-a ajutat de un bat ascutit cu care strapungea sau tintuia pestele in apa. Experienta l-a invatat apoi, vazand ca uneori pestele izbutea sa scape, sa adauge varfului ascutit o „ureche” sau un carlig pentru ca pestele sa nu mai scape. Era prima forma a harponului, unealta care i-a fost de mare ajutor omului preistoric la pescuit.
Datorita catorva resturi de scoici si pesti gasite in stratul paleolitic in urma cercetarilor si a sapaturilor arheologice, este sigur ca inca din paleolitic locuitorii tarii noastre, asezati in preajma cursurilor de apa, s-au indeletnicit cu pescuitul. In urma sapaturilor arheologice, de la Baile Herculane, de pe langa Bahlui, din lunca Dunarii, de prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, etc., s-au gasit numeroase harpoane facute din corn de cerb sau din oase din epoca neolitica, dar si resturi de scoici si oase de peste (crap, avat, somn, lipan, etc.). Este de asemenea sigur ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit plasa, ceea ce inseamna un progres considerabil. Plasa a fost facuta la inceput din fire toarse din parul si lana animalelor, apoi din fibre vegetale
, dar au fost descoperite si cantitati mari de plase din lut. In Moldova,in asezarea de la Izvoare, s-a gasit o undita din os, plata, lucrata cu ingrijire, avand varful bine ascutit si prevazuta cu o gaura prin care se trecea sfoara. Doua undite din arama s-au gasit in asezarea neolitica de la Dealul Fantanilor, langa raul Bistrita.
Datorita trecerii timpului pescuitul a capatat amploare in epoca bronzului si a fierului, pestele ne mai fiind utilizat doar pentru hrana omului ci si pentru comert. Din epoca fierului apar si primele marturi scrise despre apele tinutului romanesc, adica despre Dunare si principalii ei afluenti, prima marturie fiind a lui Herodot, continuand spre prezent cu marturi ale istoricilor, ale calatorilor straini, geografi ai lumi vechi, naturalisti, etc. Ei fac referiri in oprele lor asupra speciilor de pesti, precum sturionii, somnul, scrumbii, crap, etc., asupra raurilor, Dunarii, Deltei si a Marii Negre si asupra marimea pestiilor si multimea lor in apele din tinuturile romanesti. De exemplu, naturalistul Pliniu vorbeste despre Dunare si gurile ei de varsare in numar de 6, despre lacurile Histria, Halmyris-actualele lacuri Sinoe si Razim, despre pesti mari prinsi, printre care somnii prinsi cu harpoane si trasi afara din apa cu boii, etc. Marturiile cele mai importante si valoroase privind pescuitul la gurile Dunarii si pe mare sunt cele de la cetatea Histria, unde se practica pescuitul si comertul cu peste sarat liber, adica fara a se pune taxe si impozite. In aceste marturi de la Histria sunt precizate locuri de pescuit(Peuce,Chilia,etc.) si specii de pesti de mare (calcan, stavrizi, barbuni) si de apa dulce (crap, somn), dar in general se vorbeste despre pescuitul sturionilor.
Fiind pescari vechi si numerosi, asa cum spune cronicarul lui Alexandru cel Mare, este normal ca getii sau dacii sa fi avut un bogat lexic in legatura cu numele pestilor, cu uneltele de pescuit si alte aspecte ale acestei indeletniciri. Se admite azi ca ar fi de origine dacica termeni urmatori: mal, parau, carlig, balta, etc. Dar mai bogat este lexicul romanesc de origine latina cum ar fi termeni urmatori: peste(piscis)-a format in limba romana o familie intreaga de cuvinte (pescar, pescuit, pescut, pestisor, etc.), lapti(lactes), solz(solidus), basica-inotatoarea (bassica), crap(crapum), somn(somnus), sacul(saccus), arcul, coarda, plasa (oria), etc.
Populatia din tinutul carpato-dunarean si-a continuat indeletnicirile ei esentiale: agricultura, cresterea vitelor, pescuitul, viticultura si mineritul pe parcursul timpului in epoca migratiilor, epoca feudalismului timpuriu si dezvoltat, precum si in perioada de dupa sec.XV pana in prezent. Pentru oameni de pe marginea cursurilor de apa, pestele reprezenta sursa de hrana si de comert pentru a obtine bani pentru achitarea taxelor si cumpararea celor necesare traiului, iar ca indeletnicire, la majoritatea locuitorilor din astfel de regiuni, era pescuitul pe langa altele.
Odata cu trecerea timpului pescuitul sa modernizat, au aparut unelte noi de pescuit, tehnicile s-au dezvoltat, astfel ca prindera pestelui in ziua de azi nu mai e asa de complicata cum era in trecut. In ziua de azi avem o gama foarte mare de produse si tehnici care fac viata unui pescar mult mai usoara.

Meniu pescaresc de criza

Dimineata: CRAP de foame,
La amiaza: STIU CA n-am ce manca,
Seara: SOMN pe stomacul gol.

vineri, 12 octombrie 2012

Calcan de 13,6 kg.

Robert McMilan a pescuit in zona Oberon din Scotia un calcan de 13,6 kg. Acest exemplar de calcan reprezinta recordul scotian in domeniu. Pentru a-l aduce la bordul vasului de pe care pescuia, Robert McMillan a avut nevoie de aproximativ 20 de minute. Precedentul record scoţian la calcan a fost de 11,793 kg. Calcanul, este un peşte care pe vremuri facea deliciul pescarilor din Romania, iar acum a ajuns la mare preţ şi în Scoţia. 

300.000 DE VIZUALIZARI!

Blogul Pasiunea Pescuitului a depasit numarul de 300.000 de vizualizari! Multumim pentru interesul acordat acestui blog si va asteptam in continuare in frumoasa lume a pescuitului si a naturii. Suntem foarte deschisi la orice sugestie din partea voastra si va asteptam cu drag parerile.

Sezoane de pescuit in Delta Dunarii

Stiuca
Lacul Fortuna, canalul Sontea, Holbina si Maliuc. Greutatea medie: de la 1 la 4 kilograme. Sezon: de la inceputul lui Iulie pana in Decembrie.
Crap
In zona canalului Sontea; pe bratele Chilia si Sulina; zona Maliuc. Greutate medie : de la 3 la 20 de kilograme. Sezon: Iulie – Septembrie.
Somn
Bratului Chilia si Sulina. Are o greutate medie de 4 pana la 30 de kilograme, dar au fost inregistrate si capturi record de 60-80 kilograme. Sezon: Iulie – Octombrie.
Salau
In zona canalului 5; lacul Sinoe si in apropierea satului Sfantu Gheorghe. Greutatea medie atinge de la 1.5 pana la 5 kilograme. Sezon: toata vara (Iunie – Septembrie).
Bibanul
Tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt lunile de toamna. Este foarte activ si iarna
Rosioara
Lunile iunie – octombrie
Platica
Lunile iunie – octombrie
Linul
Lunile iunie – octombrie

joi, 11 octombrie 2012

Balta Stigma Fishing Brasov

Amenajarea piscicola Stigma Fishing se intinde pe o suprafata de 4 h luciu de apa si a fost populata recent cu 3 tone de crap cu greutate 2-5kg si 2 tone de caras cu greutate 250g - 1kg si cateva zeci de bucati cu greutate intre 10-18 kg crap aprox 50. Taxa este de: 40 Ron / 12 h – C&R, 50 Ron / 24 h – C&R, 100 Ron / 12 h – retinere 5 kg, peste cu greutatea intre 1 si 3 kg. Specii de pesti intalnite: amur, avat, biban, clean, crap, cteno, lin, lostrita, platica, rosioara. Telefon Contact: 0758114755. Balta Stigma Fishing se afla in localitatea Ucea de Jos din judetul Brasov la 93 km de Brasov. Cale de acces. Mergeti din Brasov spre Sibiu (DN1), trecand prin Fagaras, iar in localitatea Ucea de Jos urmati indicatorul spre balta Stigma Fishing. 

miercuri, 10 octombrie 2012

Clean de 4,1 kg pescuit pe raul Tamisa

Pescarul sportiv Carl Welch a capturat pe raul Tamisa un clean de 4,1 kg. Carl Welch adoptat o tactica înteresanta cu o saptamana inainte de a captura acest frumos exemplar în sensul ca, a ales cateva locuri, unde a gasit acest clean pe care l-a filmat in timp ce se hranea, a filmat comportamentul acestuia asa ca dupa o saptamana finalul a fost previzibil. Din pacate captura pescarului britanic a fost cu doar 57 de grame mai putin decat recordul britanic. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

marți, 9 octombrie 2012

Firul Textil

Peste 20 ani de istorie si tehnologie au trecut de cand primii pescari de crap descopereau Dacron-ul si il foloseau in constructia rigurilor. Dincolo de a fi perfect, stramosul firelor textile oferea rezistenta necesara unor driluri capitale si o oarecare camuflare pe anumite tipuri de substrat.
De atunci, zeci de companii au incercat sa dezvolte conceptul, in jurul acestui tip de fir construindu-se o adevarata industrie, usurinta in utilizare, proprietatile anti eject si capacitatea de camuflare, insotite de plaja imensa suplete-rigiditate, transformand cei mai multi pescari de crap in suporteri infocati ai acestui material.
Fie ca este vorba de pescuit pe substrat moale, tare, pietros sau pescuit in zone cu vegetatie sau structuri, firul textil poate fi utilizat cu success. Dealtfel, gama larga de modele si tipuri se adreseaza nominal substratului pe care vreti sa pescuiti.
In plus, in cazul in care obisnuiti sa pescuiti cu pungi sau fire de PVA agatate pe montura, textilul va ofera rezistenta necesara lansarii acestora la distante considerabile.
Pe scurt, varietatea de modele si tipuri va permite utilizarea unui fir textil in aproape orice situatie.
Fabricat intr-o gama variata de diametre, firul textil se afla in directa corespondenta cu tipul de pescuit pe care il practicati. Astfel, daca momeala folosita este de greutate mica (boilies cu diametre mici, porumb, viermusi) atunci un diametru redus este recomandat. Montura capata finete iar detectarea ei este aproape imposibila.
La polul opus, daca momeala de carlig este grea, daca se pescuieste cu pungi sau fire de PVA, necesitatea utilizarii unei grosimi superioare se impune.
Deasemenea, la pescuitul in structuri, utilizarea unui fir de grosime mai mare este recomandata.
Fie ca este vorba de un textil combi (interior textil, exterior plastifiat) sau de unul simplu, constructia este mai mult decat importanta. Ea determina factorii ce impun calitatea unui fir: rezistenta la nod, rezistenta la abraziune, elongatia, supletea, rigiditatea, flotabilitatea, camuflarea, memoria scazuta.
Absortia socurilor in lanseu sau in drill, rezistenta la abraziune cand se pescuieste pe substrat tare sau in structuri, capacitatea de scufundare rapida, maleabilitatea in lucru, supletea la asezarea pe substrat, rigiditatea rigului, camuflarea indiferent de mediul in care se pescuieste, memoria scazuta ce permite monturii sa revina la forma initiala, sunt amanunte vitale pentru pescarii de crap, fiind direct influentate de calitatea materialelor utilizate in constructie.
Astfel, un fir fabricat integral din fibre Dyneema, va fi mult mai rezistent decat unul ce contine fibre textile uzuale, combinate cu un invelis din polister sau unul ce contine un mix al celor doua.
Fibrele Dyneema au la baza fibre de polietilena ce combina o rezistenta inimaginabila si un diametru redus, raportul diametru-rezistenta fiind mult superior cel al otelului obisnuit.
Daca in cazul camuflarii totul este clar, alegerea fiind mai mult decat usoara si in directa corespondenta cu tipul, culoarea substratului si mediul incojurator(vegetatia), o flotabilitate crescuta a firului este daunatoare. Imaginativa ca firul monturii dumneavoastra se ridica la 1cm deasupra substratului. Va fi foarte usor de detectat.
O capacitate de scufundare rapida, asigura asezarea monturii firesc, fara a trimite semnale de alarma catre crap.
Totusi, pentru neincrezatori, cei care au dubii vizavi de etalarea monturii sub apa, recomandam lestatarea cu mici bilute de plumb sau pasta de plumb atunci cand se doreste o siguranta totala.
Rezistenta la nod si abraziune sunt capitale in lanseuri si lupta cu pestele. Un crap sanatos de Dunare poate rupe un fir normal foarte usor atunci cand se pescuieste in structuri (copaci scufundati, praguri abrupte).

Leadcore

Leadcore-ul este un fir special, folosit frecvent in pescuitul la crap, format dintr-un miez de metal invelit intr-un textil foarte suplu. Denumit tehnic leadcore (lead=plumb, core=miez), este folosit ca segment de legatura intre firul principal si montura sau firul de inaintas si montura.
Datorita insertiei de metal de la interior este greu si rezistent. Are o constructie speciala, cu fibrele materialului textil orientate intr-o singura directie, care permite buclelor de la capatul segmentelor de leadcore sa se autoblocheze. Motivul principal pentru care este folosit leadcore-ul este greutatea suplimentara pe care o are miezul de metal de la interiorul firului textil. Aceasta ajuta la o asezare mai rapida si mai precisa a monturii pe fundul lacului, ceea ce duce la o prezentare mai corecta si mai putin vizibila.
Leadcore-ul se lucreaza scotand un segment din miezul de plumb dintr-un capat, facand apoi o bucla cu capatul textil ramas liber, trecand-ul prin interiorul firului si scotandu-l apoi exact unde incepe miezul de plumb
Avantajele leadcore-ului: este foarte greu, se lipește de fundul apei, are efect anti-tangle, rezistent la abraziune, protejeaza pestele intepat
Dezavantajele leadcore-ului: nu e foarte simplu de legat – e nevoie de putin exercitiu pentru realizarea buclelor, implica folosirea de accesorii ajutatoare – croseta, pensa, lipici, daca nu e bine lucrat si lipit, buclele se pot desface. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Cega

Este un sturion (peste cartilaginos care produce icre negre) care s-a adaptat perfect traiului in ape dulci, adanci si reci, migrand adesea din fluvii in raurile mari afluente. Poate atinge in mod obisnuit 60-70 cm lungime si o greutate de 5-6kg, exceptional 100-125cm si 16kg. Traieste aproximativ 22 de ani. Se deosebeste usor de alte varietati datorita botului lung, ascutit, usor curbat in sus. Corpul alungit, aproape cilindric, prezinta 10-15 scuturi dorsale, 50-65 laterale si 15-20 abdominale. Scuturile mari sunt rombice, iar cele mici sunt zimtate in partea posterioara. Capul este conic, botul alungit, gura inferioara prevazuta cu patru mustati asemanatoare unor franjuri. Buza inferioara este divizata la mijloc.
Spatele sur-cafeniu, cu irizatii verzui, se deschide usor pe laterale, devenind alb-galbui pe abdomen.
Se hraneste in general cu crustacei, rame, viermi si larve ale diferitelor insecte (in special efemeride).
Imposibil de reprodus in captivitate (acvarii) datorita lipsei de spatiu. In mediu natural, depun icrele in lunile mai si iunie, in locuri adanci si curenti puternici. Este o specie foarte productiva, femelele depunand pe substrat intre 11.000 si 135.000 de icre. Alevinii apar dupa 4-5 zile.
Populeaza majoritatea raurilor mari din bazinul Marii Negre si al Marii Albe, precum si raurile din Siberia. In tara noastra este intalnit in Dunare si partile inferioare ale principalelor rauri (Olt, Mures, Prut, Tisa, Siret).
Prefera apele reci si adanci cu substrat tare. Hiberneaza in fluvii, iar primavara urca pe rauri.

Cotele Apelor Dunarii - 09 octombrie 2012


Localitatea Km Cota Variatia Temperatura
SULINA 0 30 -11 20
TULCEA 71 56 -10 20
ISACCEA 103 80 -9 20.5
GALATI 150 113 0 20.5
BRAILA 170 98 -7 20
HIRSOVA 253 40 -3 20
CERNAVODA 300 -43 1 20
CALARASI 370 -16 -3 20
OLTENITA 430 41 -3 19.6
GIURGIU 493 2 -4 19.8
ZIMNICEA 554 47 -10 19
T. MAGURELE 597 32 -15 19
CORABIA 630 12 -18 18.8
BECHET 679 37 -20 19
RAST 738 0 -8 18.6
CALAFAT 795 4 2 18.2
CETATE 811 54 6 18.2
GRUIA 851 40 44 16.5
T. SEVERIN 931 730 30 16.5
ORSOVA 954 2530 -10 16.5
DRENCOVA 1015 980 -12 16.5
MOLDOVA V 1048 710 -2 16.5
BAZIAS 1072 555 -1 16.5
Sursa: www.afdj.ro

luni, 8 octombrie 2012

Stiuca de 19,5 kg

Pescarul sportiv Fred Kotowski a pescuit pe lacul german Plauer o stiuca record de 131 cm si in greutate de 19,5 kg. Fred Kotowski este un foarte bun cunoscator al lacului Plauer, unde este si ghid de pescuit. Frumoasa stiuca a fost capturata la vobler. In timpul partidei de pescuit au fost capturate numeroase stiuci cu dimensiuni in jurul a 90 de cm. Lacul Plauer din Germania este situat in aproprierea orasului Brandenburg si este recunoscut pentru exemplarere mari de stiuca, salau si bibani. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Pescuitul Sportiv in luna Octombrie 2012

Se obtin rezultate bune la pestii pasnici. Pe masura racirii apelor, pestii rapitori se hranesc din ce in ce mai intens. La munte pescuitul este permis doar la lipan. Desi vremea se raceste, temperatura apei este in general superioara celei atmosferice. Pestii raman inca activi, hranindu-se inainte de a intra in iarna. Totusi, in comparatie cu luna septembrie, pescuitul la stationar scade in intensitate. Acum pestii trebuie cautati in locurile insorite iar momelile animale sunt preferate celor vegetale. Pescuitul cu lanseta este foarte fructuos indeosebi pentru stiuca si biban. Avatul - se prinde mai bine in prima parte a lunii, apoi mai rar la naluci mici rotative; Babusca si obletul la viermusi si libelule; Bibanul la rame si naluci; Carasul la rame, viermusi si mai rar la mamaliga; Cleanul se gaseste la adancimi mai mari si merge la cuburi de branza topita; Crapul, linul si platica incep sa prefere momelile animale; in balti si iazuri mai mananca si momeli vegetale; Mreana - se prinde inca bine cu svaiter. Daca apa este limpede, merge si buchetul de viermusi si larve de rusalii. In apa tulbure rama grasa, alba si rosie sunt momelile preferate; Obletul se prinde bine cu viemusi si libelule; Rosioara prefera viermusi, libelule; Scobarul ofera in acest anotimp un pescuit rodnic la momeli vegetale si animale; Somnul mananca din ce in ce mai putin; tipari, broscute, rame; Salaul se prinde la aceleasi momeli ca si somnul dar mult mai frecvent; Stiuca merge foarte bine la peste viu si la naluci; Vaduvita - idem septembrie; La mare in luna octombrie se pescuieste satisfacator la chefal mic, scrumbie, guvizi, lufar, scrumbie albastra.

joi, 4 octombrie 2012

Montura Elicopter

Montura Elicopter - Montura elicopter se foloseste la pescuitul crapului, fiind una dintre cele mai prinzatoare monturi. Aceasta se datoreaza faptului ca firul cu carligul se roteste liber in jurul axei antirasucitorului si ajunge pe fundul apei intr-o pozitie naturala, care nu-l face pe crap sa fie suspicios.
Montura elicopter, poate fi lansata foarte departe, daca este realizata cu un plumb de forma aerodinamica. Poare fi folosita pe orice fel de substrat, dar cele mai bune rezultate cu acest tip de montura se obtin pe un substrat moale. Plumbul va intra partial sau total in substrat si va asigura o preintepare optima, la cea mai mica miscare a crapului.