Pescuitul cu Pluta la Babusca. Tehnici si Monturi!

Pe masura ce primavara isi reintra in drepturi, incalzind timid apele de langa maluri, micii pestisori incep si ei un nou ciclu de viata.

Dintre acestia, babusca, denumita popular si balos, ocheana, rosioara alba incepe si ea sa caute hrana, pregatindu-se pentru apropriata perioada de boiste, mai ales cand temperatura apei atinge valori de 14 - 16 grade.

La noi in tara poate fi gasita in toate apele de ses si coliniare naturale sau artificial create, pescuita mai ales de copii cu undite fine, daruindu-le clipe placute prin zbaterile vioaie atunci cand este prinsa in carlig.

In Anglia sau in Franta exista adevarate cluburi de pescuit la babusca, constituind o adevarata pasiune pentru acest peste, unde exemplarele mari, chiar peste un kilogram nu sunt o raritate, dar in aceste tari, unde pescuitul este un sport in adevaratul sens al cuvantului, capturile se elibereaza, in asa fel incat pestele sa poata fi prins si de alti pescari sportivi.

Prefera in general apele cu fund usor nisipos, locurile adapostite sau cu un curent foarte usor, de unde poate ciupi hrana adusa de apa.

Pentru a nu fi confundata cu rosioara, trebuie precizat faptul ca babusca are in jurul albului ochiului o coloratie rosie galbuie, iar aripioara dorsala se afla pe aceeasi linie cu inotatoarele ventrale, pe cand la rosioara acestea se afla plasate in fata.

In ceea ce priveste momelile, se pare ca larvele rosii sau libelulele ar ocupa primul loc in alimentatia acestui peste, dar nu refuza nici viermusi albi, seminte de canepa zdrobite sau inmuiate, boabe verzi de mazare, cubulete mici de cartof, cocoloase de miez de paine, rame subtiri mici si rosii, insecte mici etc.

Babusca este un peste sperios, ascunzandu-se imediat in vegetatia submersa, la orice zgomot sau miscare care i-ar pune viata in pericol, de aceea pescuitul sau este unul de finete, utilizandu-se vergi lungi de 7 - 8 m chiar si mai lungi, usoare cu varf nervos, fire de 0,14 - 0,16 mm, de calitate si carlige fine nr. 12 - 18.

In alegerea plutelor pentru pescuitul la babusca, se recomnda plute subtiri, lungi cu antena, a caror caracteristica principala este sensibilitatea maxima. Se pot folosi cu succes si plute cu varful inflorescentei de porumb, bine lacuite sau cele din pana de gasca, care se lesteaza in asa fel incat o treime din lungimea totala sa ramana deasupra apei. Lestarea plutelor se va face cu alice mici de plumb, gaurite nu despicate, care vor fi fixate pe fir prin introducerea unui betisor in gaura alicei, acest procedeu eliminand dezavantajul ciupirii sau strangularii firului subtire prin metoda clasica de strangere a alicelor cu clestele, patent. Plumbi vor fi grupati in functie de regimul apei in care pescuim, in apele statatoare pastrandu-se o distanta de 20 - 30 cm fata de carlig.

Babusca poate fi pescuita si cu lanseta cu plumb pe fundul albiei, in acest caz utilizandu-se vergi lungi cu mulinete mici, cu tambur fix si raport de transmisie mare.

Minciogul cu coada mai lunga decat cele obisnuite este o piesa de baza in scoaterea pestelui din apa, mai ales daca tinem seama de finetea liniilor folosite in pescuitul babustii.

Babusca poate fi folosita de pescarii sportivi ca momeala vie, destul de eficienta in pescuitul somnului, salaului iar pe timpul ierii la copca, poate atrage exemplare mari de stiuca sau salau.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 42 din 2000, Eusebio Moise.