Lacustele sunt insecte aflate intr-o continua cautare a hranei, fiind foarte mobile. Cele din familii migratoare pot sa acopere distante mari in grupuri de sute de mii de indivizi. Lacusta migratoare are antenele scurte si organele auzului plasate pe abdomen (segmentul posterior al corpului). Zburand in roiuri alcatuite din numerosi indivizi, pot fi purtate de vant la sute de kilomatri departare de locul de reproducere, iar la aterizare vor devora toata vegetatia.Lacusta este una dintre cele mai lacome insecte, devorand zilnic o cantitate de hrana egala cu greutatea sa. Lacusta adulta cantareste 2-3 grame, iar lungimea ei nu depaseste 80 mm. Lacusta prezinta doua perechi de aripi. Aripile anterioare sunt mai inguste decat cele posterioare care sunt membranoase si late, fiind in repaus stranse in falduri longitudinale, sub cele anterioare, acoperind abdomenul.
Lacusta vaneaza in timpul noptii greierii care dorm. Printre lacuste exista unele specii care se autodevora. Insensibile la durere, ele incep prin a-si manca picioarele din fata, apoi partea posterioara a corpului. Acest lucru nu-l fac din lipsa de hrana.
Lacustele calatoare, ajutate de vant, pot zbura fara intrerupere 2000 km, cu o viteza de 40 km/h, putandu-si schimba astfel zona de hranire ori de cate ori este nevoie. Nici o alta insecta nu este atat de rezistenta.
Uriasele roiuri de lacuste care devoreaza intreaga vegetatie din calea lor, s-ar datora faptului ca insectele stau impreuna de teama... sa nu se devoreze intre ele. Ipoteza apartine unor cercetatori din SUA, Marea Britanie si , care le-au observat vreme de mai multi ani. Astfel, atunci cand resursele de hrana se imputineaza, unele lacuste devin canibale si incep sa-si devoreze suratele, desi toate se hranesc in mod normal doar cu vegetatie. Lacustele speriate se aduna in roiuri tot mai mari, urmand exemplul antilopelor care se grupeaza in turme de frica pradatorilor. In cele din urma, ele pleaca impreuna in cautarea hranei, in roiuri alcatuite din miliarde de indivizi, care mananca tone de vegetatie pe zi, intunecand cerul cu multimea lor si potand distruge rezervele de hrana ale unei tari in doar cateva zile.
Pe marginea raurilor, ascunse in vegetatia inalta se gasesc si unele lacuste de culoare verde, a caror lungime poate depasi 7cm (masurate de la cap pana la varful aripilor). Aceste lacuste, relativ greu de prins, ocupa locuri fruntase in ‘preferintele culinare’ ale multor specii de pesti. Astfel, au fost semnalate capturi semnificative de somn, mreana, clean, crap. Se ataseaza de carlig dinspre cap spre partea posterioara, ca si coropisnita. In functie de marimea lacustelor si a speciei vizate, putem ‘trage’ pe fir doua sau chiar trei lacuste, care vor fi pozitionate deasupra celei de pe carlig.
Lacusta vaneaza in timpul noptii greierii care dorm. Printre lacuste exista unele specii care se autodevora. Insensibile la durere, ele incep prin a-si manca picioarele din fata, apoi partea posterioara a corpului. Acest lucru nu-l fac din lipsa de hrana.
Lacustele calatoare, ajutate de vant, pot zbura fara intrerupere 2000 km, cu o viteza de 40 km/h, putandu-si schimba astfel zona de hranire ori de cate ori este nevoie. Nici o alta insecta nu este atat de rezistenta.
Uriasele roiuri de lacuste care devoreaza intreaga vegetatie din calea lor, s-ar datora faptului ca insectele stau impreuna de teama... sa nu se devoreze intre ele. Ipoteza apartine unor cercetatori din SUA, Marea Britanie si , care le-au observat vreme de mai multi ani. Astfel, atunci cand resursele de hrana se imputineaza, unele lacuste devin canibale si incep sa-si devoreze suratele, desi toate se hranesc in mod normal doar cu vegetatie. Lacustele speriate se aduna in roiuri tot mai mari, urmand exemplul antilopelor care se grupeaza in turme de frica pradatorilor. In cele din urma, ele pleaca impreuna in cautarea hranei, in roiuri alcatuite din miliarde de indivizi, care mananca tone de vegetatie pe zi, intunecand cerul cu multimea lor si potand distruge rezervele de hrana ale unei tari in doar cateva zile.
Pe marginea raurilor, ascunse in vegetatia inalta se gasesc si unele lacuste de culoare verde, a caror lungime poate depasi 7cm (masurate de la cap pana la varful aripilor). Aceste lacuste, relativ greu de prins, ocupa locuri fruntase in ‘preferintele culinare’ ale multor specii de pesti. Astfel, au fost semnalate capturi semnificative de somn, mreana, clean, crap. Se ataseaza de carlig dinspre cap spre partea posterioara, ca si coropisnita. In functie de marimea lacustelor si a speciei vizate, putem ‘trage’ pe fir doua sau chiar trei lacuste, care vor fi pozitionate deasupra celei de pe carlig.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu