Locuitorii Deltei Dunarii

Principala motivatie pentru care Delta Dunarii nu a fost declarata, in scopul protectiei, ca Parc National, este existenta pe teritoriul ei a 25 de localitati insumand circa 15.000 de locuitori.

Raspandirea lor aproape peste tot unde au fost locuri favorabile pentru intemeierea unor asezari umane si convietuirea de secole impreuna cu natura, folosind-o sub toate formele ei atat de variate, justifica pe deplin afirmatia ca locuitorii deltei sunt parte integranta din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
In relatie directa cu resursele naturale ale deltei ocupatiile traditionale ale locuitorilor sunt pescuitul, agricultura, cresterea animalelor, taierea stufului iar in unele zone agroturismul.
Delta Dunarii poate constitui un exemplu de convietuire interetnica. Alaturi de romani, care sunt majoritari, traiesc in deplina armonie alte 21 nationalitati dintre care cele mai bine reprezentate sunt rusii - lipoveni, ucrainienii si turcii, tatarii. Datorita acestei particularitati, Delta este considerata cea mai cosmopolita unitate geografica de pe glob.
Pentru localnicii din Delta Dunarii, principala si cea mai veche indeletnicire este pescuitul. Pestele reprezentand o sursa importanta de hrana, iar valorificarea acestuia le aduce venituri care ii ajuta sa supravietuiasca.
Desi s-a redus mult ca activitate in ultimii 18 ani, prelucrarea stufului si a papurei, a ramas totusi o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii. Stuful se foloseste in mod traditional ca sursa de energie de catre localnici , impletituri de stuf pentru producerea de carpete, decoratiuni interioare, jaluzele, pereti despartitori, garduri.
Agricultura si cresterea animalelor reprezinta o alta indeletnicire a locuitorilor din aceasta zona, practicate in special pe grinduri. Cresterea animalelor este practicata doar pentru autoconsum.
Apicultura, ocupatie traditionala in trecut, in prezent este practicata de catre un numar mic de apicultori.
O alta sursa de venituri, dezvoltata in anii de dupa 1990, o reprezinta agroturismul. Multi localnici, intuind potentialul turistic pe care il ofera Delta, precum si lipsa unui turism organizat, a locurilor de cazare, si-au dezvoltat propria afacere, cazand turisti, oferindu-le din ce in ce mai multe servicii, adaptandu-se rapid la cererea pietii.
Potentialul cultural si istoric, cu numeroase vestigii arheologice (Argamum, Histria, Heracleea), elementele de etnografie si folclor si asezarile umane cu o infatisare si viata social-economica specifice deltei, constituie inca un argument in favoarea protejarii acestui tinut unic din Romania si chiar din Europa. Sursa: www.info-delta.ro

Apele Deltei Dunarii

Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail desparte Chilia de Tulcea.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.
Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.
Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.
De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Economia Deltei Dunarii

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8%). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.

Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.
Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.
Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.
Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in "Geografia Fizica", precizeaza ca "un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid". Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.
Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.
Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.
Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.
Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16:
- Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;
- Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.
- Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;
- Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;
- alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Geneza si Istoria Deltei Dunarii

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte. O faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala. O faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Curiozitati din Delta Dunarii

Singura delta din lume declarata rezervatie a biosferei, parte a Retelei internationale UNESCO, constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii, cu cele 30 de tipuri de ecosisteme si circa 5.380 de specii inventariate pana in prezent, 284 dintre specii, conform Institutului National Delta Dunarii, fiind noi pentru Romania, iar alte 39 fiind noi pentru stiinta.

In Delta Dunarii se intalneste cea mai mica densitate a populatiei din Romania, un locuitor la 30 de hectare, 87% din locuitorii ei fiind romani, 10% - rusi lipoveni, 2% ucraineni, iar 1% - alte etnii. In plus, singurul oras din Delta Dunarii, Sulina, care are port atat la Dunare, cat si la Marea Neagra, este urbea situata la cea mai joasa altitudine din Romania si este totodata cel mai insorit teritoriu al Romaniei. Stufarisurile ocupa 1.750 kilometri patrati, iar Delta Dunarii este cea mai mare suprafata compacta de stufaris de pe glob.

In Delta Dunarii, se intalnesc doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda. Acestea si-au dezvoltat capcane, procurandu-si din corpul prazilor pe care le prind hrana.

In Delta Dunarii, se intalnesc singurele paduri de nisip din Romania, padurea Letea si padurea Caraorman, aici crescand liane ale caror lungimi pot ajunge pana la 25 de metri.

In topul celor mai mari pasari pradatoare din Delta Dunarii se afla vulturul Codalb, anvergura aripilor sale ajungand la 2,5 metri. In topul celor mai mari pasari din Delta Dunarii se afla pelicanul Cret, anvergura aripilor sale atingand 3,2 metri. La polul opus, in Delta Dunarii se afla pitulicea “Ochiul Boului” cu o anvergura a aripilor de pana la 17 centimetri si o greutate de pana la 13 grame, fiind cea mai mica pasare de la noi din tara.

Cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca teastoasa de uscat si broasca testoasa de apa, care pot atinge varsta de 120 de ani.

In Delta Dunarii isi are habitatul Sarpele Rau care atinge o lungime de 1,8 m.

Insula Popina, din Delta Dunarii este singurul loc din tara unde gasim lacustra Isophya dobrogensis.

Cu cele peste 5.000 de specii de plante si animale, Delta Dunarii este a treia zona din lume in ceea ce priveste biodiversitatea, dupa Bariera de Corali, (Australia), si Arhipelagul Galapagos, (Ecuador).