Se afișează postările cu eticheta Specii Pesti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Specii Pesti. Afișați toate postările

luni, 25 mai 2015

Pastravul Fantanel

Pastrav fantanel (Salvelinus fontinalis), face parte din familia Salmonide. Este prezent in cateva paraie din Transilvania si Moldova si in unele pastravarii. Lungime 20 – 40 cm. Greutate 300 – 500 grame. Are spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu. Se hraneste cu cu larve, viermi, rime, pestisori, melci, insecte, pe care le culege de pe suprafata apei, deplasandu-se permanent in cautarea hranei. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.

joi, 21 mai 2015

Stiuca

Stiuca (Exos lucuis), face parte din familia Esocidee. Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de acumulare. Lungimea intre 40 – 50 cm, ajungand exceptional pan ala 1,5 – 1,8 m. Greutatea 1 – 2 kg, ajungand si pana la 20 kg. Are corpul alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbui sau albicioasa. Se hraneste cu mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister); momeli vii (montura de pestisor viu).

duminică, 17 mai 2015

Lostrita

Lostrita (Hucho hucho), face parte din familia Salmonide. Denumiri populare: lostoca, lostita, puica. Este intalnita in Bistrita, Moldova, Viseu, in bazinul Dunarii si in afluenti. Este cel mai mare peste, din familia salmonizilor care traieste in apele noastre. In apele noastre ajunge pana la o greutate de 14 – 15 kg, in mod exceptional la 18 kg. Are corpul alungit, cilindric si gura mare cu dinti puternici. Culoarea este argintie cu spinarea mai inchisa, brun-verzuie, roscata pe margini si burta galben deschis cu luciri argintii. Are o gura mare cu dinti puternici. Se hraneste cu: larve, insecte, pesti (zglavoaca, mreana, pastravi, lipan). Vaneaza mai cu seama noaptea, si asa se explica masurile de ocrotire in vigoare care opresc pescuitul lostritei noaptea. Se prinde la momeala artificiala, momeli naturale (pestisori morti – zglavoci, clenusti, mrene etc) sau broaste.

vineri, 15 mai 2015

Salaul

Salau (Stizostedion Lucioperca), face parte din familia Percide. Este intalnit des in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra si in lacuri, precum si in Delta Dunarii. Lungimea sa medie este cuprinsa intre 30 – 60 cm ajungand pana la 1 m. Greutatea 1 – 4 kg, ajungand si la 8 – 10 kg. Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, are capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. Se hraneste cu tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi, insecte, pesti. Se prinde la momeala artificiala, lingurita rotativa, oscilanta, twister, momelii vii.

duminică, 3 mai 2015

Caracuda

Caracuda (Carassius carassius), face parte din familia Cyprinidae. Este intalnit in apele statatoare mai putin in cele de munte, in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal. In baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Popular mai este intalnit si sub numele de : caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta. Ca greutate este intalnit intre 80 – 100 grame, pana la maxim 1,5 kg. Lungimea sa obisnuita este 15 – 20 cm ajungand pana la 35 – 40 cm. Se aseamana foarte mult cu carasul si platica, corpul este comprimat lateral, usor cocosat, avand un trup inalt. Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele subtiri, inotatoarea ventrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa. Ca, colorit pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie verde, iar pe burta galbena portocalie. Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de peste, diferite organisme animale cat si vegetale. Se prinde la mamaliga, rama, larve, viermi

marți, 28 aprilie 2015

Tipar Chiscar

Tipar, Chiscar (Misgurnus Fossilis), face parte din familia Cobitidae. Este intalnit in zonele raurilor si lacuri de ses, Dunare (si baltile ei), in balti de ses. Lungimea sa este variata intre 20 – 25 cm si ajunge pana la maxim 35 cm. Greutatea intre 200 grame si 1 kg, ajungand rar pana la 3 kg. Are corpul cilindric si lung. La bot are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, două in colturile gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite. Se hraneste cu larve de insecte viermi, melci. Se prinde la undita cu rama rosie si viermusi, dar cel mai frecvent este prins in plasa.

luni, 20 aprilie 2015

Fusarul

Fusar (Aspro streber), face parte din familia Percidae. Se gaseste in baziunul Dunarii precum si in Delta Dunarii si pe raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de pietris sau nisip. Ca marime, este intalnit intre 100 – 300 grame, poate ajunge exceptional pana la 500 grame. Ca lungime 13 – 16 cm pan ala maxim 20 cm. Se aseamna foarte biune cu petrarul. Corpul este fusiform turtit dorso-ventral, usor alungit. Gura este inferioara, mica, sub forma de semilunara, slab protactila avand botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara. Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune. Inotatoarele dorsale sunt usor distantate avand o forma triunghiulara. Tot corpul este acoperit de solzi mici si aspri. Capul are o culoare alb - galbuie, inotatoare ventrala este usor rosiatica iar pe corp sunt vizibile patru cinci dungi avand o culoare bruna, operculele terminandu-se cu o tepusa. Se hraneste cu larve de insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori si puietul. Poate fi prins la rama, virmusi.

sâmbătă, 18 aprilie 2015

Obletele

Oblete (Alburus alburus), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste In toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de acumulare Bicaz. Lungimea intre 12 – 15 cm dar ajunge si pana la 18 – 20 cm. Greutatea 35 – 45 grame ajunge in caz exceptional pana la 100 – 200 grame. Are spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu. Se hraneste cu vietati planktonice, insecte ce cad pe apa. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de paine,seminte de canepa si arpacas.

luni, 13 aprilie 2015

Fitofagul

Fitofag (Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungime 40 cm, ajunge exceptional la 1,5m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar poate ajunge si pana la 60 kg. Are capul foarte mare cu ochii asezati jos, gura mare, dintii faringieni puternici. Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Hranire zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga,boabe de porumb in lapte, pufarin.

vineri, 10 aprilie 2015

Novacul

Novac (Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungimea sa este de 40 cm, ajungand in mod exceptional la 1,5 m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar ajunge si pana la 60 kg. Este o specie de culoare marmorata, capul este mare cu branhii mari dezvoltate. Se hraneste cu zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga, pufarin.

luni, 30 martie 2015

Clean

Clean (Luciscus cephalus), face parte din familia Ciprinidelor. Este foarte raspandit in raurile noastre (Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana in Dunare. Lungimea 25 – 30 cm, rar ajungand pana la 50 – 80 cm. Greutatea 300 grame – 1,5 kg, ajungand si pana la 4 – 5 kg. Are corpul alungit cilindric. Spatele verde inchis laturile argintii.Pe marginea posterioara a fiecarui solz, o tivitura din puncte negre. Se hraneste cu insecte, pesti, broaste,raci, viermi, carabusi, vegetale. Se pescuieste la pluta (vierme, porumb in lapte si rama rosie), momeli artificiale si muste artificiale.      

marți, 24 martie 2015

Mreana

Mreana (Barbus barbus), face parte din familia Ciprinide. Mai este cunoscut ca barcaci, breana, mireahna. Traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare. Lungime intre 40 – 60 cm. Greutate intre 0,8 kg – 1 kg dar ajunge si pana la 2 – 4 kg. Are corpul este fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre. Se hraneste cu seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri. Bataia mrenei incepe de la sfarsitul lui aprilie si dureaza uneori pana in iunie. Icrele sunt aratoase dar otravitoare. Se pescuieste la rama rosie, vierme, larve de libelule.

vineri, 6 martie 2015

Lin

Lin (Tinca tinca), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste in apele de ses, lacuri, brate moarte, in baltile de revarsare a Dunarii, in Delta (in special). Mai rar intalnit in rauri. Este un peste care traieste pe fundul apelor, ii plac apele statatoare si limpezi, cu fundul nu prea adanc dar namolos si cu o vegetatie bogata. In afara de balti si lacuri, il mai gasim in brateel moarte ale raurilor de ses si in ochiurile ramase dupa retragerea apelor. Lungimea intre 25 si 35 cm pana la maxim 60 – 70 cm. Greutatea sa variaza intre 0,5 kg si 1 kg, exceptional ajunge la 3 kg. Are corpul indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii. Pielea este groasa, cu solzi marunti, acoperiti cu o secretie bogata. Gura si ochii sunt mici. Culoarea este cafenie, mai inchisa la pestii din baltile mlastinoase si deschisa in baltile cu apa care circula. Ochii sunt de un rosu aprins. Se hraneste cu larve, viermi, insecte, vietati mici din apa. Se pescuieste la rama, bobite de mamaliga, porumb.       

joi, 22 ianuarie 2015

Morunas

Morunas (Vimba vimba), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste in raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum si in Dunare. Lungimea sa variind intre 15 si 25 cm ajungand pana la 40 cm. Greutatea intre 300 grame si 400 grame foarte rar 1kg. Are corpul alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu partea inferioara in forma de potcoava. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie, burta alb-argintie, cu luiciu mai puternic decat al scobarului. Aripioara dorsala este inalta si scurta. Se hraneste cu viermi, moluste, broaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale. Se pescuieste la momeala artificiala (lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm - 12 cm,twister); momeli vii (montura de pestisor viu)

miercuri, 21 ianuarie 2015

Avat

Avat (Aspius Aspius), face parte din familia Ciprinidelor. Este intalnit in Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut, Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes. Lungimea variaza intre 35 – 50 cm, ajungand pana la 70 – 80 cm. Greutatea sa poate ajunge pana la 10 – 12 kg. Are gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in general, cenusie-albastruie-argintie. Se hraneste cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa. Se prinde la linguri rotative si oscilante, musca artificiala uneori si rama.

Platica

Platica (Abramis brama), face parte din familia Ciprinide. Numiri populare: platica, barca, carjanca, latita, plastaica etc. O recunoastem usor dupa trupul foarte plat, turtit lateral si dupa spatele inalt, arcuit, are capul mic, botul scurt, gura adusa un pic sub bot. Se gaseste in zonele inferioare ale raurilor, Dunare si baltile ei, in lacuri si balti de ses. Greutatea este cuprinsa intre 0,5 kg – 1 kg in caz exceptional ajunge la 5 kg. Lungime de obicei 25-30 cm in caz exceptional 50-60 cm. Se hraneste cu plante din balta, virmi si larve de insecte, inainte de reproducere icre de stiuca si costris. Este un peste de undita, necesita o momire intense a locului cu boabe de grau, mamaliga. Platica este un peste specrios, astfel pescarul va trebui sa stea cat mai ascuns si sa foloseasca strune cat mai subtiri. Se pescuieste la vierme, larve de libelula, rama, bobite de paine, porumb.

joi, 15 ianuarie 2015

Rosioara

Rosioara (Scardinius erythrorhtalmus), face parte din familia Ciprinide. Este intalnita in toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si de ses, in Dunare si in Delta. Lungimea sa este intre 20 – 35 cm. Greutatea intre 100 grame si  200 grame, rar ajungand la 1 kg. Rosioara are corpul alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie, inotatoarele rosii catre margine. Se hraneste cu matasea broastei, dar si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici. Se prinde la vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepa

duminică, 9 februarie 2014

Grindel (Noemacheilus Barbatulus)

Grindelul traieste in apele colinare, foarte putine exemplare urcand in apele de munte. Are corpul in forma de fus alungit, de culoare cafenie cu pete si puncte, ca si pastravul. Poate fi recunoscut dupa cele sase mustati din jurul botului, cu care adulmeca si simte hrana. Este un peste care poate fi prins la undita rareori in special pe apa tulbure
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.

Salpa

Salpa, (Sarpa Salpa), este o specie recunoscuta pentru dungile aurii longitudinale, cu reflexii oranj. Este raspandita de la coasta Africii de Sud, pina in Tenerife, de asemenea in Mediterana pina in Arhipelagul Grecesc si Cipru. Rareori a fost reperat in largul coastelor engleze.

marți, 11 octombrie 2011

Coregonul

Coregonul face parte din familia salmonidelor. Aceasta specie valoroasa a fost introdusa pentru prima oara in tara noastra in 1956, primele exemplare fiind aduse de la una dintre statiunile de reproducere piscicola de pe malul lacului Ciudskoe, din fosta URSS. Coregonul poate fi intalnit indeosebi in Lacul Rosu si in unele crescatorii de crap din nordul Moldovei.
Corpul coregonului seamana ca forma cu cel al heringilor, insa inotatoarea adipoasa, aflata la baza cozii, tradeaza apartenenta sa la familia salmonidelor. Capul este mic, gura lipsita de dinti.
Corpul este argintiu, usor mai intunecat pe spinare. Pe margini, inotatoarele sunt negricioase, in perioada reproducerii, corpul pestelui sclipeste mai intens.
Are o lungime medie de 60 cm si o greutate medie de 2 kg, mai rar de 3 kg.
Coregonul traieste in ape dulci, statatoare. Se hraneste cu organisme zooplanctonice si cu larve de tantari care plutesc pe apa. Exemplarele mai mari au modul de viata al rapitorilor, hranindu-se cu pesti de talie mica.
Reproducerea are loc in noiembrie-decembrie. Femelele depun icrele in lac sau in albia raurilor care se varsa in el. In functie de greutatea corporala, o femela depune 16000-82000 boabe de icre de culoare galbuie.
Este o specie foarte valoroasa, cu carnea deosebit de gustoasa, asemanatoare cu a pastravului.
Coregonul se pescuieste la fel ca pastravul.Se ami poate incerca si cu naluci mici cum ar fi voblere sau lingurite rotative evident mici. Lungimea minima admisa la pescuit: 22 cm