Pastrav fantanel (Salvelinus
fontinalis), face parte din familia Salmonide. Este prezent in cateva paraie
din Transilvania si Moldova
si in unele pastravarii. Lungime 20 – 40 cm. Greutate 300 – 500 grame. Are
spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile
mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana
la alb, in perioada de reproducere devenind rosu. Se hraneste cu cu larve,
viermi, rime, pestisori, melci, insecte, pe care le culege de pe suprafata
apei, deplasandu-se permanent in cautarea hranei. Se pescuieste la rama
rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita
rotativa.
- Atelier Pescar
- Balti Pescuit
- Boilies Retete
- Descopera Romania
- Descrierea Pestilor
- Info Delta Dunarii
- La pescuit
- Locuri Pescuit
- Momeala si Nada
- Noduri
- Noutati Pescar
- Pescuitul Crapului
- Pescuitul Pastravului
- Pescuitul Stiucii
- Rauri Romania
- Rauri si lacuri din Romania
- Sfaturi Pescuit
- Stiri Perscaresti
- Tehnici Pescuit
- Trusa Pescarului
Se afișează postările cu eticheta Specii Pesti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Specii Pesti. Afișați toate postările
luni, 25 mai 2015
joi, 21 mai 2015
Stiuca
Stiuca (Exos lucuis), face parte din familia
Esocidee. Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de
acumulare. Lungimea intre 40 – 50 cm, ajungand exceptional pan ala 1,5 – 1,8 m.
Greutatea 1 – 2 kg, ajungand si pana la 20 kg. Are corpul alungit, usor turtit
lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si
acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau
cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta
este galbui sau albicioasa. Se hraneste cu mari si mici, pasari si mamifere
acvatice, broaste, insecte. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita
rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister); momeli vii
(montura de pestisor viu).
duminică, 17 mai 2015
Lostrita
Lostrita (Hucho hucho), face parte din familia
Salmonide. Denumiri populare: lostoca, lostita, puica. Este intalnita in Bistrita, Moldova,
Viseu, in bazinul Dunarii si in afluenti. Este cel mai mare peste, din familia
salmonizilor care traieste in apele noastre. In apele noastre ajunge pana la o
greutate de 14 – 15 kg, in mod exceptional la 18 kg. Are corpul alungit,
cilindric si gura mare cu dinti puternici. Culoarea este argintie cu spinarea
mai inchisa, brun-verzuie, roscata pe margini si burta galben deschis cu luciri
argintii. Are o gura mare cu dinti puternici. Se hraneste cu: larve, insecte,
pesti (zglavoaca, mreana, pastravi, lipan). Vaneaza mai cu seama noaptea, si
asa se explica masurile de ocrotire in vigoare care opresc pescuitul lostritei
noaptea. Se prinde la momeala artificiala, momeli naturale (pestisori morti –
zglavoci, clenusti, mrene etc) sau broaste.
vineri, 15 mai 2015
Salaul
Salau (Stizostedion Lucioperca), face parte din
familia Percide. Este intalnit des in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari
din tara noastra si in lacuri, precum si in
Delta Dunarii. Lungimea sa medie este cuprinsa intre 30 – 60 cm ajungand pana
la 1 m. Greutatea 1 – 4 kg, ajungand si la 8 – 10 kg. Corpul este lung aproape
cilindric, subtiat mult spre coada, are capul mare, comprimat lateral, gura larga
cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti
ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Pe spate este
verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi
inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au
dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. Se
hraneste cu tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi,
insecte, pesti. Se prinde la momeala artificiala, lingurita rotativa, oscilanta,
twister, momelii vii.
duminică, 3 mai 2015
Caracuda
Caracuda (Carassius carassius), face parte din
familia Cyprinidae. Este intalnit in apele statatoare mai putin in cele de
munte, in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal.
In baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega,
Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Popular mai este intalnit si sub numele
de : caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta. Ca greutate
este intalnit intre 80 – 100 grame, pana la maxim 1,5 kg. Lungimea sa obisnuita
este 15 – 20 cm ajungand pana la 35 – 40 cm. Se aseamana foarte mult cu carasul
si platica, corpul este comprimat lateral, usor cocosat, avand un trup inalt.
Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele subtiri, inotatoarea
ventrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa. Ca, colorit
pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie verde, iar pe
burta galbena portocalie. Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de
peste, diferite organisme animale cat si vegetale. Se prinde la mamaliga, rama,
larve, viermi
marți, 28 aprilie 2015
Tipar Chiscar
Tipar, Chiscar (Misgurnus
Fossilis), face parte din familia Cobitidae. Este intalnit in zonele raurilor
si lacuri de ses, Dunare (si baltile ei), in balti de ses. Lungimea sa este
variata intre 20 – 25 cm si ajunge pana la maxim 35 cm. Greutatea intre 200
grame si 1 kg, ajungand rar pana la 3 kg. Are corpul cilindric si lung. La bot
are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, două in colturile
gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este
cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite.
Se hraneste cu larve de insecte viermi, melci. Se prinde la undita cu rama
rosie si viermusi, dar cel mai frecvent este prins in plasa.
luni, 20 aprilie 2015
Fusarul
Fusar (Aspro streber), face parte din familia
Percidae. Se gaseste in baziunul Dunarii precum si in Delta Dunarii si pe
raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures,
Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de
pietris sau nisip. Ca marime, este intalnit intre 100 – 300 grame, poate ajunge
exceptional pana la 500 grame. Ca lungime 13 – 16 cm pan ala maxim 20 cm. Se
aseamna foarte biune cu petrarul. Corpul este fusiform turtit dorso-ventral,
usor alungit. Gura este inferioara, mica, sub forma de semilunara, slab
protactila avand botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara.
Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune. Inotatoarele
dorsale sunt usor distantate avand o forma triunghiulara. Tot corpul este
acoperit de solzi mici si aspri. Capul are o culoare alb - galbuie, inotatoare
ventrala este usor rosiatica iar pe corp sunt vizibile patru cinci dungi avand
o culoare bruna, operculele terminandu-se cu o tepusa. Se hraneste cu larve de
insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori si
puietul. Poate fi prins la rama, virmusi.
sâmbătă, 18 aprilie 2015
Obletele
Oblete (Alburus alburus), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste
In toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses
si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de
acumulare Bicaz. Lungimea intre 12 – 15 cm dar ajunge si pana la 18 – 20
cm. Greutatea 35 – 45 grame ajunge in caz exceptional pana la 100 – 200
grame. Are spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari,
intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de
albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere
devenind rosu. Se hraneste cu vietati planktonice, insecte ce cad pe
apa. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de
paine,seminte de canepa si arpacas.
luni, 13 aprilie 2015
Fitofagul
Fitofag (Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara
noastra, in special in lacurile de campie. Lungime 40 cm, ajunge
exceptional la 1,5m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar poate ajunge si pana
la 60 kg. Are capul foarte mare cu ochii asezati jos, gura mare, dintii
faringieni puternici. Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii.
Hranire zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga,boabe de
porumb in lapte, pufarin.
vineri, 10 aprilie 2015
Novacul
Novac (Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara
noastra, in special in lacurile de campie. Lungimea sa este de 40 cm,
ajungand in mod exceptional la 1,5 m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar
ajunge si pana la 60 kg. Este o specie de culoare marmorata, capul este
mare cu branhii mari dezvoltate. Se hraneste cu zooplancton,
fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga, pufarin.
luni, 30 martie 2015
Clean
Clean (Luciscus cephalus), face parte din familia Ciprinidelor. Este foarte raspandit in raurile noastre (Moldova,
Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega,
Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana
in Dunare. Lungimea 25 – 30 cm, rar ajungand pana la 50 – 80 cm.
Greutatea 300 grame – 1,5 kg, ajungand si pana la 4 – 5 kg. Are corpul
alungit cilindric. Spatele verde inchis laturile argintii.Pe marginea
posterioara a fiecarui solz, o tivitura din puncte negre. Se hraneste cu
insecte, pesti, broaste,raci, viermi, carabusi, vegetale. Se pescuieste
la pluta (vierme, porumb in lapte si rama rosie), momeli artificiale si
muste artificiale.
marți, 24 martie 2015
Mreana
Mreana (Barbus barbus), face parte din familia Ciprinide. Mai este
cunoscut ca barcaci, breana, mireahna. Traieste in raurile mari si mici
Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane,
Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare. Lungime intre 40 – 60 cm. Greutate
intre 0,8 kg – 1 kg dar ajunge si pana la 2 – 4 kg. Are corpul este
fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand
patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea
verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe
burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre. Se
hraneste cu seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri. Bataia
mrenei incepe de la sfarsitul lui aprilie si dureaza uneori pana in
iunie. Icrele sunt aratoase dar otravitoare. Se pescuieste la rama
rosie, vierme, larve de libelule.
vineri, 6 martie 2015
Lin
Lin (Tinca tinca), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste in apele de
ses, lacuri, brate moarte, in baltile de revarsare a Dunarii, in Delta
(in special). Mai rar intalnit in rauri. Este un peste care traieste pe
fundul apelor, ii plac apele statatoare si limpezi, cu fundul nu prea
adanc dar namolos si cu o vegetatie bogata. In afara de balti si lacuri,
il mai gasim in brateel moarte ale raurilor de ses si in ochiurile
ramase dupa retragerea apelor. Lungimea intre 25 si 35 cm pana la maxim
60 – 70 cm. Greutatea sa variaza intre 0,5 kg si 1 kg, exceptional
ajunge la 3 kg. Are corpul indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii.
Pielea este groasa, cu solzi marunti, acoperiti cu o secretie bogata.
Gura si ochii sunt mici. Culoarea este cafenie, mai inchisa la pestii
din baltile mlastinoase si deschisa in baltile cu apa care circula.
Ochii sunt de un rosu aprins. Se hraneste cu larve, viermi, insecte,
vietati mici din apa. Se pescuieste la rama, bobite de mamaliga, porumb.
joi, 22 ianuarie 2015
Morunas
Morunas (Vimba vimba), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste in raurile Siret, Prut, Buzau,
Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum si in Dunare. Lungimea sa
variind intre 15 si 25 cm ajungand pana la 40 cm. Greutatea intre 300
grame si 400 grame foarte rar 1kg. Are corpul alungit, comprimat
lateral, botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu
partea inferioara in forma de potcoava. Botul este asemanator cu cel al
morunului de unde isi trage si numele. Culoarea capului si spatelui este
cenusiu-albastruie, burta alb-argintie, cu luiciu mai puternic decat al
scobarului. Aripioara dorsala este inalta si scurta. Se hraneste cu
viermi, moluste, broaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale. Se
pescuieste la momeala artificiala (lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm - 12 cm,twister); momeli vii (montura de pestisor
viu)
miercuri, 21 ianuarie 2015
Avat
Avat (Aspius Aspius), face parte din familia Ciprinidelor. Este
intalnit in Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia,
Siutghiol), in fata deltei, in Prut,
Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes. Lungimea variaza intre 35 –
50 cm, ajungand pana la 70 – 80 cm. Greutatea sa poate ajunge pana la
10 – 12 kg. Are gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in
general, cenusie-albastruie-argintie. Se hraneste cu obleti, cleni,
porcusori, scoici si melci de apa. Se prinde la linguri rotative si
oscilante, musca artificiala uneori si rama.
Platica
Platica (Abramis brama), face parte din familia
Ciprinide. Numiri populare: platica, barca, carjanca, latita, plastaica etc. O
recunoastem usor dupa trupul foarte plat, turtit lateral si dupa spatele inalt,
arcuit, are capul mic, botul scurt, gura adusa un pic sub bot. Se gaseste in
zonele inferioare ale raurilor, Dunare si baltile ei, in lacuri si balti de
ses. Greutatea este cuprinsa intre 0,5 kg – 1 kg in caz exceptional ajunge la 5
kg. Lungime de obicei 25-30 cm in caz exceptional 50-60 cm. Se hraneste cu
plante din balta, virmi si larve de insecte, inainte de reproducere icre de
stiuca si costris. Este un peste de undita, necesita o momire intense a locului
cu boabe de grau, mamaliga. Platica este un peste specrios, astfel pescarul va
trebui sa stea cat mai ascuns si sa foloseasca strune cat mai subtiri. Se
pescuieste la vierme, larve de libelula, rama, bobite de paine, porumb.
joi, 15 ianuarie 2015
Rosioara
Rosioara (Scardinius erythrorhtalmus), face parte din familia
Ciprinide. Este intalnita in toate raurile, lacurile si baltile din zona
colinara si de ses, in Dunare si in Delta. Lungimea sa este intre 20 –
35 cm. Greutatea intre 100 grame si 200 grame, rar ajungand la 1 kg.
Rosioara are corpul alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila,
si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt,
gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi
egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala
a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie,
inotatoarele rosii catre margine. Se hraneste cu matasea broastei, dar
si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici. Se prinde la
vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepaduminică, 9 februarie 2014
Grindel (Noemacheilus Barbatulus)
Grindelul traieste in apele colinare, foarte putine exemplare urcand in
apele de munte. Are corpul in forma de fus alungit, de culoare cafenie
cu pete si puncte, ca si pastravul. Poate fi recunoscut dupa cele sase
mustati din jurul botului, cu care adulmeca si simte hrana. Este un
peste care poate fi prins la undita rareori in special pe apa tulbure
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.
Nu exista restrictii privind dimensiunea capturii.
Salpa
Salpa, (Sarpa Salpa), este o specie recunoscuta pentru dungile aurii
longitudinale, cu reflexii oranj. Este raspandita de la coasta Africii
de Sud, pina in Tenerife, de asemenea in Mediterana pina in Arhipelagul
Grecesc si Cipru. Rareori a fost reperat in largul coastelor engleze.
marți, 11 octombrie 2011
Coregonul
Corpul coregonului seamana ca forma cu cel al heringilor, insa inotatoarea adipoasa, aflata la baza cozii, tradeaza apartenenta sa la familia salmonidelor. Capul este mic, gura lipsita de dinti.
Corpul este argintiu, usor mai intunecat pe spinare. Pe margini, inotatoarele sunt negricioase, in perioada reproducerii, corpul pestelui sclipeste mai intens.
Are o lungime medie de 60 cm si o greutate medie de 2 kg, mai rar de 3 kg.
Coregonul traieste in ape dulci, statatoare. Se hraneste cu organisme zooplanctonice si cu larve de tantari care plutesc pe apa. Exemplarele mai mari au modul de viata al rapitorilor, hranindu-se cu pesti de talie mica.
Reproducerea are loc in noiembrie-decembrie. Femelele depun icrele in lac sau in albia raurilor care se varsa in el. In functie de greutatea corporala, o femela depune 16000-82000 boabe de icre de culoare galbuie.
Este o specie foarte valoroasa, cu carnea deosebit de gustoasa, asemanatoare cu a pastravului.
Coregonul se pescuieste la fel ca pastravul.Se ami poate incerca si cu naluci mici cum ar fi voblere sau lingurite rotative evident mici. Lungimea minima admisa la pescuit: 22 cm
Corpul este argintiu, usor mai intunecat pe spinare. Pe margini, inotatoarele sunt negricioase, in perioada reproducerii, corpul pestelui sclipeste mai intens.
Are o lungime medie de 60 cm si o greutate medie de 2 kg, mai rar de 3 kg.
Coregonul traieste in ape dulci, statatoare. Se hraneste cu organisme zooplanctonice si cu larve de tantari care plutesc pe apa. Exemplarele mai mari au modul de viata al rapitorilor, hranindu-se cu pesti de talie mica.
Reproducerea are loc in noiembrie-decembrie. Femelele depun icrele in lac sau in albia raurilor care se varsa in el. In functie de greutatea corporala, o femela depune 16000-82000 boabe de icre de culoare galbuie.
Este o specie foarte valoroasa, cu carnea deosebit de gustoasa, asemanatoare cu a pastravului.
Coregonul se pescuieste la fel ca pastravul.Se ami poate incerca si cu naluci mici cum ar fi voblere sau lingurite rotative evident mici. Lungimea minima admisa la pescuit: 22 cm
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

















