Montura pentru Somn

Montura sub tensiune pentru somn - Montura pentru pescuitul la somn in ape linistite sau cu curent slab. Mentionam ca aceasta montura poate sa atraga si rapitori de alt gen, cum ar fi stiuca. Este deci indicat sa se foloseasca o struna rezistenta la muscaturi!
Necesar pentru aceasta montura:
1. un bat de pescuit de aproximativ 3 m, actiune de varf, greutatea de aruncare peste 80 g pentru a avea rezerve in cazul unui rapitor capital!
2. un carlig de marimea 4 - 4/0, in dependenta de pestisorul folosit sau o tripla corespunzatoare!
3. doua plute mari, de somn, mai bine o geamandura si o pluta de somn.
4. Un momitor
5. Un fir de legatura care se desface cand dam contra!
6. Un plumb greu care se pozitioneaza sub geamandura
Realizarea. Montura aceasta se realizeaza usor, dar se pozitioneaza greu! Daca aveti tot materialul la dispozitie, puteti incepe prin a stabili una dintre plute, respectiv geamandura, cu ajutorul plumbului greu, in spatele locului de unde vreti sa pescuiti. De aceasta geamandura prindeti o bucata de fir de pescuit. Cel mai indicat este sa prindeti acest fir de antena geamandurii. Acum montati pluta la care se leaga carligul cu pestisorul. Sub ea prindeti un momitor pe care-l umpleti cu o nada care se dizolva incet dar continuu. Sub momitor prindeti un vartej de care legati forfacul cu pestisorul-momeala. Cu batul mai trebuie doar sa aduceti tot montajul sub tensiune!
Montajul nu se arunca ci se "planteaza"! Cu toate ca este destul de dificil de pozitionat, acest montaj va poate aduce o satisfactie imensa, in special in zilele in care pestii trag mai greu. Prin momitorul pozitionat sub pluta de somn, se vor aduna pestisorii mici in carduri pentru manca. Sub ei va innota pestele pe care-l veti folosi ca momeala. La acest montaj aveti doua sigurante:
1. Faptul ca nada intr-adevar va atrage pestii mici, iar acestia la randul lor vor trezi interesul rapitorilor.
2. Pestisorul-momeala va fi atacat cu siguranta de catre rapitor si in nici un caz unul dintre ceilalti pesti.
Doua sigurante pe un montaj sunt o siguranta destul de mare! Va recomandam sa incercati acest mod de pescuit, chiar daca la prima vedere pare destul de complicat!

Lacul Paltinu

Barajul Paltinu este situat in Valea Doftanei din jutetul Prahova, pe cursul raului Doftana. Barajul Paltinu este situat la cota 645 m. si are o inaltime de 108m si o lungime de 455m. Constructia barajului a inceput in 1966 iar in anul 1971 a fost dat in folosinta, barajul a mai fost consolidat intre anii 1976 si 1982. Barajul serveste la alimentarea cu apa potabila a localitatilor Campina si Ploiesti, la producerea de energie hidroelectrica dar si pentru irigatul zonei Baicoi-Ploiesti.

Lac de acumulare, foarte adanc, cu un ridicat risc de agatare pe fund. Din DN 1 se traverseaza orasul Campina pe directia Valea Doftanei, se circula pe soseaua care merge pe langa raul Doftana pana la baraj, exista si un mijloc de transport, un autobuz, care trece pe langa lac spre Valea Doftanei.
Barajul Paltinu este situat intr-o zona superba, ideala pentru relaxare, plimbari si aer curat. Se poate pescui pe partea dreapta a barajului, nu se poate accede pe baraj fiind pazit de jandarmi. Lacul este foarte bun pentru pescuitul pestilor rapitori: biban, stiuca si clean. Lacul de acumulare Paltinu este foarte adanc, pericolului de inec este foarte ridicat datorita curentilor, facand astfel scaldatul interzis. Din ultimile date pe care le avem, lacul este in proprietatea AGVPS.
In sectiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronuntata. Pe malul stang, se afla o terasa cu o latime de circa 100 m. Roca de baza este formata din gresie cu intercalatii de sisturi marnoase si argiloase. Roca de baza este traversata de mai multe falii si un sistem complex de fisuri.

Momeli pentru Somn

Carnivor, necrofag, adevarat "copoi" al apelor, cu receptori capabili sa detecteze vibratii, mirosuri si sa faca o analiza chimica primara a apei, somnul este de-a dreptul cel mai mare peste pe care il poti prinde in Romania. Este captura suprema nu neaparat prin prisma drilului fabulos ci datorita dimensiunilor la care poate ajunge, aproape anual lasandu-se prinse exemplare de peste 60kg, fie ca este vorba de pescuitul in lacuri si baraje sau rauri.

Mananca aproape orice, de la pesti de dimensiuni medii si mici pana la cadavre de pasari. In fapt nu se da in laturi de a a consuma orice materie organica.
Totusi, anumite tipuri de momeli au facut istorie, fiind considerate cele care iti dau cele mai mari sanse de a captura un somn de dimensiuni impresionante.
Ficatul de pui (in stare de putrefactie)
Inainte de a iti spune de ce trebuie sa incerci ficatul de pui, merita sa stii ca daca te decizi asupra lui, fii pregatit de mirosuri cumplite si tine un prosop umed la indemana caci te vei murdari. Acele calitati care fac ficatul de pui una dintre cele mai neplacute momeli de manuit si utilizat sunt exact cele care il fac extrem de atractiv pentru somn.
Cum sunt convins ca toti ati mirosit pana astazi "organul" in cauza, va spun ca este vorba de ficatul de pui in stare de putrefactie.
Mirosul este asemantor carnii putrezite, dar tocmai acesta impreuna cu continutul proteic ridicat sunt cele care atrag somnul.
Carasul
Despre caras se pot spune multe, dar faptul cel mai important este ca somnul il iubeste la nebunie. Daca decizi sa pescuiesti cu momeala vie, carasii de marimea palmei unui adult sunt una dintre momelile devastatoare pentru somnul mare.
Intepat in dorsala si lasat liber sa inoate, pescuit cu o montura gen cat-o-copter, poate atrage adevarati monstri.
Ramele serpesti
Lungi, atingand deseori 30-40cm, de o grosime considerabila si culoare negru-verzui, pescuite atat in buchet cat si individual, ramele serpesti sunt momeala perfecta pentru somnii de dimensiuni medii. Asta nu inseamna ca un somn de 30kg nu "gusta" asa ceva.
Desi mai greu de gasit, fiind prezente in special in zonele namoloase, cu stufaris sau radacini de copaci, merita efortul de a le avea intr-o partida de pescuit la somn, fie si numai de 24 de ore.
Dezavantajul major consta in faptul ca atractivitatea lor nu se opreste la somn, fiind mai mult decat sigur ca vei fi ciugului de armata de platici, babusti si alte specii de albitura.
Scoici
Fac parte din mediul natural si constituie un bun segment din alimentatia de baza a somnului. Doua sau trei scoici intregi pe un carlig de marime mare dau dau rezultate de ani buni in Romania. Pe Prut, pe Dunare, pe baraje sau lacuri, le gasiti usor in zonele cu substrat namolos, ingropate la aproximativ 20cm adancime.
Imbucatura/bucati de peste
Probabil cea mai folosita momeala de somn. Fie ca este vorba de babusca, rosioara, caras, platica, bucata de peste necuratat, infipta intr-un carlig de somn functioneaza in mai toate cazurile.
Un lucru demn de retinut este ca de cele mai multe ori, bucata de peste ce da rezultate este zona mediana, cuprinzand abdomenul si intestinele.

Scoica

Ca majoritatea molustelor bivalve, au cochilia formata din doua parti, articulate printr-un ligament flexibil si rezistent. Inchiderea si deschiderea valvelor poate fi controlata de molusca prin intermediul a doi muschi. Cand muschii se relaxeaza forta ligamentului elastic face ca valvele sa se deschida. Aceasta relaxare a musculaturii permite apei sa intre si sa iasa din cavitatea paleara prin intermediul a doua sifoane, unul inhalant si unul exhalant. In cazul in care muschiul este contractat, el tine cochiliile strans lipite, impiedicand pradatorii sa ajunga la tesutul moale al scoicii.

Interiorul cochiliei este acoperit cu sidef. Ajunse la maturitate, multe dintre aceste moluste isi petrec existenta ramanand fixate in acelasi loc (lipite de pietre/stanci sau ascunse in mal) si se inmultesc eliberand in apa celule reproducatoare. Respira prin branhii si filtreaza hrana din apa in care traiesc.
Alaturi de scoica de lac (anodonta cygnaea), scoica de rau reprezinta momeala ideala pentru atragerea crapilor scoicari si mai ales a somnilor “batrani”. Se preteaza unui pescuit greu, cu plumbul pe fundul apei. Se pot folosi vii sau moarte (se lasa la soare pana capata un miros greu sau intra in putrefactie). Se “croseteaza” pe carlig ca si in cazul ficatului.

Raurile si Lacurile Judetului Calarasi

Reteaua hidrografica a judetului este dominata de fluviul Dunarea, ce delimiteaza in sud si sud-est teritoriul judetului pe o distanta de 150 km. In afara raurilor Arges si Dambovita, care, prin sectoarele lor inferioare, dreneaza partea de SV a judetului, celelalte rauri au o mai mica importanta.

Judetul Calarasi face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, pricipalul curs de apa al judetului. Alte cursuri de apa importante sunt: raul Arges, care se varsa in Dunare la Oltenita, raul Dambovita, care se varsa in Arges la Budesti si salba de lacuri Mostistea care se varsa in Dunare la Manastirea.
La Calarasi, Dunarea se divide in doua brate: Dunarea Veche si Borcea, pe malul careia se afla Calarasiul, intre acestea formandu-se mlastini si lacuri. Cele mai importante lacuri ale judetului sunt: lacul Mostistea (parte a salbei de lacuri Mostistea), lacul Galatui si lacul Calarasi (in prezent ramanand doar o mica parte din vechea suprafata a lacului in urma desecarilor si indiguirilor).

Tehnici de Nadire

Dupa localizare, nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana ghidandu-se dupa "miros".

Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica pe langa carligele cu momeala. De asemenea cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. In mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie).

Nadirea cu ajutorul lansetei este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca si momeala si nada ajung exact in acelasi loc. Problema este ca la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu poti arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de nadire suplimentara. Nadirea cu ajutorul lansetei se face cu momitorul (arc), cu firul solubil, cu saculetul PVA sau cu racheta.
Momitorul (arcul) - Este cel mai popular accesoriu de nadire. Acesta se umple cu nada pasta , simpla sau in amestec cu momeli. Va recomand momitoareele din plastic sau cele vopsite in culori inchise (verde inchis, negru) pentru ca dupa golirea de nada nu trebuie sa devina un semnal de alarma pentru pesti.
Firul solubil - este foarte potrivit pentru boiliesuri si boabe de porumb. Insirati boiliesuri sau boabe de porumb pe croseta, trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de montura (forfac) si lansati . Dupa cateva secunde firul se dizolva si veti avea un pumn de boiliesuri sau de graunte pe o suprafata de o palma.
Saculetul solubil - este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada (pasta, boiliesuri, boabe, momeli animale) se introduce in saculet si montura cu carlig reducand astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. Atentie la greutatea la care ajungeti cu nada + montura!!!
Va recomand saculetul solubil (din plasa) de la Korda.
Racheta - Este o teava din plastic si are in capatul superior o camera cu aer (sau material plutitor) iar in capatul inferior un sistem de prindere. Necesita o alta lanseta decat cea cu care pescuim (de putere mare) si o buna precizie in lanseu dar are avantajul ca duce o cantitate destul de mare de nada (pana la 500g).
Barca - Este cea mai precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru nadirea locului inaintea partidei de pescuit.
Vaporasul teleghidat - Ofera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare) pestii.
Cobra - Este o teava din aluminiu sau PVC de pana la 1 metru lungime, de cele mai multe roi curbata. Cu aceasta teava si cu putin antrenament poti arunca boiliesuri la peste 100 metri distanta. Se fabrica in dimensiuni diferite in functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul boillie-surilor.
Prastia - Daca pescuiti la distante mici fata de mal puteti folosi prastia de mana dar cum de cele mai multe ori se pescuieste la distante mari cea mai folosita este catapulta. Cel mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi zona in care v-ati lansat monturile.
Lopata - Nu este vorba de unealta agricola ci de o lopatica de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme, cu o coada de 1,8 - 2 metri in care se pune un bulgare de nada sau seminte. Cu aceasta lopata se poate lansa pana pe la 80m.

Balta Greaca

Balta Greaca este una din zecile de balti din judetul Giurgiu, diferenta fata de multe altele o fac concursurile la care participa un numar mare de pescari amatori si profesionisti de la noi din tara si nu numai.

Balta Greaca se mandreste cu o populatie piscicola numeroasa in exemplare mari de crap si caras.
La iesire din Bucuresti pe soseaua Oltenitei, treceti prin Popesti Leordeni si la km 21 faceti la dreapta. Treceti prin Heresti, Hotarele si dupa vreo 3 km dupa ce iesiti din Hotarele faceti la dreapta si ati ajuns in Greaca. Mai mergeti pana aproape de iesire din sat si se face o "ulita" la dreapta si va duce direct la balta. Este o balta super, se prinde foarte bine la undita caras. Taxa este de 30 ron. Specii: caras foarte mult, cam la 150-250 g, crap. Momeli: orice.

Pescuitul Sportiv in luna aprilie

La inceputul lunii, rezultatele cele mai bune sunt la pestii pasnici: rosioara, babusca, crap, caras, scobar, mreana. De asemenea, se prinde bine stiuca, dupa depunerea icrelor aceasta hranindu-se intens. In a doua parte a lunii incepe prohibitia la toate speciile de pesti din apele naturale, coliniare si de ses, cu exceptia Marii Negre.
In aceasta luna pescuitul da rezultate la aproape toti pestii datorita cresterii temperaturii apei, aparitiei vegetatiei subacvatice si larvelor. La jumatatea lunii de regula pescuitul intra in prohibitie.
• Pentru avat- ramane valabila valabila remarca facuta la luna precedenta;
• Babusca si obletul continua sa prefere libelula, viermusul de carne dar incep sa cada si la paste (mamaliga, paine);
• Pescuit excelent la biban si stiuca, cu peste viu. La lanseta se obtin rezultate de-a lungul perdelelor de stuf si in coada lacurilor si iazurilor;
• Carasul, crapul, linul si platica isi manifesta prezenta prin bule de aer ce apar la suprafata apei. Continua sa prefere momelile animale (rame, viermusi ...). Crapul mai cade si la mamaliga;
• In apa limpede cleanul cade la sange inchegat, insa este tentat si de un buchet de viermusi pe carlig triplu;
• Mreana prefera inca branza topita;
• Rosioara se prinde bine cu libelule, viermusi;
• De regula in aceasta perioada scobarul se reproduce, asa ca pescuitul nu da rezultate;
• Somnul mic musca la rama in apele curgatoare;
• La salau se obtin unele rezultate la peste viu;
• Vaduvita -continua sa muste inca la momeli animale dar si la mamaliga; exemplarele mari -cu naluci.
La mare - guvizi.

Despre Barca Pescarului - Descriere

Orice pescar sportiv, viitor posesor al unei ambarcatiuni, trebuie sa cunoasca cateva elemente de baza referitoare la acestea. Mentionam ca in cele ce urmeaza vom prezenta doar notiuni legate de ambarcatiunile realizate din materiale rigide. Unele dintre aceste notiuni sunt insa valabile si pentru barcile gomflabile, despre care vom vorbi intr-un material viitor.
Structurarea unei ambarcatiuni:
• Prora – partea anterioara a unei ambarcatiuni;
• Pupa – partea posterioara a unei ambarcatiuni;
• Bordaj – partile laterale ale ambarcatiunii, realizate din material lemnos, metal sau fibra de sticla;
• Carena – partea exterioara a corpului unei ambarcatiuni, situata sub linia de plutire;
• Linie de plutire – linia pana unde o ambarcatiune se scufunda in apa, la capacitatea de incarcarcare proiectata. La unele ambarcatiuni aceasta linie este marcata pe exteriorul bordajului, de catre producator;
• Etambou (oglinda) – partea posterioara (pupa) a unei ambarcatiuni, de regula dreapta si deosebit de rezistenta. De el se fixeaza carma (la barcile cu rame) sau motorul exterior (outboard motor). In cazul barcilor din fibra de sticla, oglinda este de regula intarita cu o placa metalica, pentru fixarea motorului
Din punct de vedere al formei, oglinda poate fi de doua feluri:
- oglinda inalta, nedecupata – accepta doar motor cu cizma lunga; avantaj: pot fi
folosite motoare puternice; viteza mai mare, iar valul de pupa patrunde in barca doar in situatii exceptionale;
- oglinda joasa sau decupata – accepta si motor cu cizma scurta; dezavantaj: la viteza maxima valul de pupa poate introduce apa in barca. De mentionat ca la anumite tipuri de ambarcatiuni (caiac, canoe, lotca etc.) oglinda lipseste, atat prora cat si pupa avand forma ascutita coeficient de hidrodinamicitate maxim, deplasare mai lina fara val de pupa, mai usoara si mai rapida;
• Chila – elementul principal al scheletului unei ambarcatiuni, dispusa longitudinal la fundul acesteia, constituita dintr-o „grinda” rezistenta, de care se leaga etrava (la prora), etamboul sau oglinda (la pupa) si crivacele (transversal);
• Etrava – element de rezistenta, in continuarea chilei, care inchide corpul unei ambarcatiuni la extremitatea prorei; de regula extrem de rezistent, cu ajutorul ei barca deschizandu-si drumul prin apa;
• Crivac (crivace) – piesa de rezistenta din scheletul transversal al unei ambarcatiuni, legata de chila (in partea inferioara), de care se fixeaza bordajul; in cazul lotcilor traditionale, numarul crivacelor constituie indicativul de lungime al acestora;
• Copastie – element de rezistenta, in care se fixeaza capetele superioare ale crivacelor, constituind o bordura rigida (din lemn, metal, etc.) la partea superioara a bordajului unei ambarcatiuni;
• Punte – in cazul barcilor, partea acoperita a zonei prora, de extindere variabila; in cazul barcilor din fibra de sticla, in compartimentul puntii se afla unul din flotoarele obligatorii ale barcii (o masa de spuma poliuretanica) si uneori „camera ancorei”;
• Flotabilitatea sau starea de plutire – este una din principalele calitati nautice ale unei ambarcatiuni. Reprezinta capacitatea acesteia de a pluti cu o incarcatura data si la un pescaj determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei si aceea a volumului de apa dezlocuit de partea sa imersa.
Orice ambarcatiune dispune de o flotabilitate efectiva, asigurata de volumul etans al carenei corespunzator liniei de plutire de plina incarcare şi de o rezerva de flotabilitate, asigurata de spatiul etanş al operei moarte, determinat de bordul liber si destinata sigurantei in navigatie pe ape agitate si in cazuri de inundare partiala. Rezultanta fortelor de flotabilitate are punctul de aplicatie in centrul de flotabilitate, care este centrul de carena. In cazul barcilor din fibra de sticla, rezerva de flotabilitate asigura plutirea barcii si in cazul rasturnarii acesteia, prin „flotoarele obligatorii” situate in spatiul prora, pupa si in peretele bordajului sau al carenei (cerinta obligatorie prin lege);
• Pescaj – inaltimea de la chila pana la linia de plutire a unei ambarcatiuni.
• Ruliu – oscilatie de rotatie „laterala” a unei ambarcatiuni, in jurul axei sale longitudinale;
• Babord – partea din stanga unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
• Tribord – partea din dreapta unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);

Fir textil sau nylon, avantaje - dezavantaje

In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.

Avantaje nylon:
• este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna;
• umple bine mulineta, da siguranta lanseului;
• rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate;
• utilizabil la toate tipurile de inele.
Dezavantaje nylon:
• rezistenta la frecare este limitata;
• la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace;
• suporta destul de rau ultravioletele;
• uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.
Avantaje fir textil:
• rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
• rezistenta la uzura este foarte buna;
• durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani);
• coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;
Dezavantaje fir textil:
• asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet);
• rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate;
• pretul este foarte ridicat.
Tinand cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.
Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare. Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.