Cambula

Aceasta specie este caracteristica pentru Marea Neagra si Marea Azov. Se intalneste de-a lungul intregului litoral marin romanesc, la gurile Dunarii, in complexul lagunar Razeln-Sinoe.

Corpul pestelui este de forma ovala, acoperit pe ambele parti cu solzi cicloizi. Dorsala si anala sunt lungi, terminate la o anumita distanta de caudala, alcatuind astfel un peduncul caudal relativ lung. Pe corp, pe langa solzi, se mai gasesc si placute osoase ascutite. Partea nadirala (de jos) a pestelui este neteda. Ochii sunt mari, apropiati, asezati pe partea zenitala (de sus) a capului. Gura este mica, oblica, cu dinti dispusi pe un singur rand. Linia laterala este dreapta, continua.
Pe partea zenitala, cambula are o culoare cafenie sau verde murdar, uneori verzui-galbuie sau chiar bruna, in functie de coloritul mediului ambiant. Partea nadirala este galbui-albicioasa. Inotatoarele neperechi au pete mici, rotunde, brune. Irisul albastru al ochilor este inconjurat de un inel auriu.
Lungimea frecventa este de 22-25 cm, rar 30 cm, iar greutatea obisnuita este de 300-350 g.
Este o specie marina care s-a adaptat de-a lungul timpului atat la apele salmastre, cat si la cele dulci, statatoare sau chiar curgatoare. Uneori urca chiar pe Don, Nipru sau pe alte rauri. Pe Dunare nu urca, ci se opreste doar la gurile ei. Atat in apele dulci, cat si in cele marine, traieste numai pe fundurile nisipoase. Exemplarele din apele dulci se retrag pentru reproducere in mare, dar se reproduc si in lacurile sarate. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3 ani. Perioada reproducerii corespunde lunilor septembrie-iunie, cu maximum de intensitate in ianuarie-martie. O femela depune intre 600000 si 2 milioane de icre pelagice, cu diametrul de 1,1-1,2 mm.
Cambula se hraneste cu crustacee bentonice, viermi si moluste (pe faciesul nisipos, in special cu moluste Corbulomya). In Razelm-Sinoe se pescuieste cu setcile de cambula asezate pe fundul apei, iar in mare cu talieno.
Are carnea gustoasa si de aceea este foarte apreciata.

Balta Moara Salciile

Balta Moara Salciile este asezata intr-o zona linistita, ferita de zgomot si poluare. Aici va puteti relaxa cu familia si prietenii la un gratar sau o plimbare. Pescuitul sportiv se practica tot timpul anului. Taxa este de 50 Ron / zi, 100 Ron / 24h si 80 Ron / noapte.

Promotii: la 5 partide de pescuit primiti 1 partida de pescuit GRATUITA; 10% REDUCERE pentru pensionari (in baza cuponului), la grupuri de peste 10 persoane, pretul taxei se negociaza, femeile si copii sub 14 ani, pot pescuii GRATUIT in limita a 5 scule
Nr de lansete/undite/persoana = 5. Cantitatea de peste retinuta este de 10kg – diferenta se plateste. Salaul, puietul de crap si crapii mai mari de 6 kg nu se retine. Nu este planteaza. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, platica, salau, somn.
Localizare: Localitatea Salciile din judetul Prahova la 75 km de Bucuresti.
Cale de acces. Balta Moara Salciile se localizeaza pe drumul spre mare, de la Ploiesti – Albesti Paleologul – Ciorani si urmatoarea localitate stanga, din DN, Salciile. Pana la intrare in satul Salciile se face un drum la dreapta unde se vede si balta Moara Salciile. Nu sunt probleme cu ploaia, drumul fiind pietruit. Balta este “moara” dupa cum o stiu localnicii si este si o tablie cu numele baltii.

Aterina

Este un peste marin de mici dimensiuni (10-15cm) care traieste in carduri mari in apropierea litoralului Marii Negre. Corpul este alungit, ingust, aproape cilindric, ochii mari, iar gura orientata in sus.

Corpul argintiu, aproape transparent, este strabatut longitudinal de o dunga subtire mai inchisa la culoare. Partea dorsala este gri-argintie cu reflexii verzui.
Se hraneste cu zooplancton. Se reproduce in perioada mai - iunie, cand femelele depun icrele mici, inchise la culoare, pe substratul nisipos sau pe vegetatia crescuta pe stanci.
Traieste in bancuri mari in apropierea tarmului Marii Negre, urcand si in lacurile litorale cu salinitate crescuta (Razelm, Sinoe).
Fiind un peste foarte agil si de mici dimensiuni este destul de greu de pescuit. Are o carne gustoasa, asemanatoare celei de oblete.

Racul de rau

In Romania se intalnesc trei varietati diferite de Astacide, si anume: Astacus fluviatilis nobilis sau Astacus astacus (racul de apa curgatoare) , Astacus leptodactylus (racul de balta) si Astacus torrentium (racul de stanca).

Racul de rau este intalnit prin iazuri, balti si ape curgatoare. Corpul racului este format din cefalotorace si din abdomen. La nivelul cefalotoracelui se gasesc 2 perechi de antene, cu ajutorul carora racul simte mirosul si pipaie, 2 ochi compusi, formati din sute de celule vizuale. Ochii sunt situati in varful unor prelungiri, care se misca in toate directiile. Gura este prevazuta cu falci puternice. Pe partea dorsala a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare articulate: prima pereche se termina cu clesti mari si puternici,servind la prinderea hranei, perechile 2 si 3 au clesti mici, iar ultimile 2 perechi se termina cu gheare. De cefalotorace sunt prinse cele cinci perechi de picioare, primele trei perechi terminandu-se cu cate un cleste; cel de la prima pereche este cel mai puternic. Abdomenul racului este alcatuit din 7 segmente. Primele 5 poarta pe partea ventrala, cate o pereche de picioruse. Segmentul 6 prezinta lateral, cate doua piese latite care, formeaza impreuna cu segmentul 7 inotatoarea codala.
Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare. Atunci cand este in primejdie, impinge apa inainte, ajutandu-se de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi. Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor si au forma de pana. Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa, care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de gaze la nivelul lor.
Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare ( iarna racii stau amortiti la fundul apei). In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.
Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori. In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de aici trece in compozitia crustei. Racii traiesc 15- 20 ani. In timpul dezvoltarii, racul naparleste de mai multe ori. Avand crusta indepartata poate sa creasca. Crusta se reface din niste granule de calcar (gastrolite) care se gasesc in stomacul racului. Culoarea crustei, verde bruna, se datoreaza prezentei a doi pigmenti: albastru si rosu. Prin fierbere pigmentul albastru, mai putin rezistent, se distruge, ramanand numai cel rosu, de unde rezulta culoarea racului fiert.
Hrana racului este reprezentata de animale si plante. El se hraneste cu moluste, pestisori si cadavre. Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari, sfaramata cu falcile puternice si inghitita. Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventrala a ultimului segment abdominal. Este folosit cu precadere la pescuirea somnului. Exemplarele de dimensiuni mici pot fi ‘puse’ in carlig in intregime, de la cei mai mari urmand sa folosim doar abdomenul.

Lacusta

Lacustele sunt insecte aflate intr-o continua cautare a hranei, fiind foarte mobile. Cele din familii migratoare pot sa acopere distante mari in grupuri de sute de mii de indivizi. Lacusta migratoare are antenele scurte si organele auzului plasate pe abdomen (segmentul posterior al corpului). Zburand in roiuri alcatuite din numerosi indivizi, pot fi purtate de vant la sute de kilomatri departare de locul de reproducere, iar la aterizare vor devora toata vegetatia.

Lacusta este una dintre cele mai lacome insecte, devorand zilnic o cantitate de hrana egala cu greutatea sa. Lacusta adulta cantareste 2-3 grame, iar lungimea ei nu depaseste 80 mm. Lacusta prezinta doua perechi de aripi. Aripile anterioare sunt mai inguste decat cele posterioare care sunt membranoase si late, fiind in repaus stranse in falduri longitudinale, sub cele anterioare, acoperind abdomenul.
Lacusta vaneaza in timpul noptii greierii care dorm. Printre lacuste exista unele specii care se autodevora. Insensibile la durere, ele incep prin a-si manca picioarele din fata, apoi partea posterioara a corpului. Acest lucru nu-l fac din lipsa de hrana.
Lacustele calatoare, ajutate de vant, pot zbura fara intrerupere 2000 km, cu o viteza de 40 km/h, putandu-si schimba astfel zona de hranire ori de cate ori este nevoie. Nici o alta insecta nu este atat de rezistenta.
Uriasele roiuri de lacuste care devoreaza intreaga vegetatie din calea lor, s-ar datora faptului ca insectele stau impreuna de teama... sa nu se devoreze intre ele. Ipoteza apartine unor cercetatori din SUA, Marea Britanie si , care le-au observat vreme de mai multi ani. Astfel, atunci cand resursele de hrana se imputineaza, unele lacuste devin canibale si incep sa-si devoreze suratele, desi toate se hranesc in mod normal doar cu vegetatie. Lacustele speriate se aduna in roiuri tot mai mari, urmand exemplul antilopelor care se grupeaza in turme de frica pradatorilor. In cele din urma, ele pleaca impreuna in cautarea hranei, in roiuri alcatuite din miliarde de indivizi, care mananca tone de vegetatie pe zi, intunecand cerul cu multimea lor si potand distruge rezervele de hrana ale unei tari in doar cateva zile.
Pe marginea raurilor, ascunse in vegetatia inalta se gasesc si unele lacuste de culoare verde, a caror lungime poate depasi 7cm (masurate de la cap pana la varful aripilor). Aceste lacuste, relativ greu de prins, ocupa locuri fruntase in ‘preferintele culinare’ ale multor specii de pesti. Astfel, au fost semnalate capturi semnificative de somn, mreana, clean, crap. Se ataseaza de carlig dinspre cap spre partea posterioara, ca si coropisnita. In functie de marimea lacustelor si a speciei vizate, putem ‘trage’ pe fir doua sau chiar trei lacuste, care vor fi pozitionate deasupra celei de pe carlig.

Nodul Half Blood

Nodul pescaresc Half Blood este un nod foarte puternic ce poate fi folosit pentru legarea agrafelor, linguritelor, voblerelor chiar si a carligelor daca este cazul. Acest tip de nod poate fi privit ca pe un nod universal folosit de foarte multi pescari din intreaga lume.

Balta Insula Mica

Balta Insula Mica este o balta de undita deoarece are o dimensiune relativ mica dar cu o densitate mare de peste. Accesul pe balta Insula Mica se face doar cu rezervare telefonica in prealabil. Aici puteti beneficia de mai multe servicii, incepand de la mancare, cazare, gratar, balta pescuit sportiv, bar, posibilitatea de campare, ping-pong, paintball etc.
Taxa este de 20 Ron / 12h pentru pescuit sportiv in sitem “Catch & Release”; pestele prins se poate retine doar contra cost (pret Metro)
Pescuitul sportiv se face doar cu momeli vi si naturale (rame / viermi)
Taxa agrement (insotitori) este de 10 Ron. Pentru doritorii de petrecere a noptilor in aer liber avem in dotare corturi si o rulota de 4 persoane. Pretul este de 100 lei/noapte pentru rulota si 30 lei/ noapte pentru cort de 2 persoane.
Divertisment: ping-pong – 5 lei/ora, alte jocuri ((carti,table, sah, rummy, etc) – 5 lei/zi, paintball in echipa – 30 lei/pers (echipament de joc si protectie, trainer,co2) + 50 lei/ punga de 500 bile, paintball tras la tinta – 10 lei arma + 50 lei punga de 500 bile, sala fitness – 30 lei pentru o zi sau variante de abonament, plimbare cu barca – 10 lei/ora. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, rosioara, somn. Telefon Contact: 0748251412.
Cale de acces. Din Bucuresti treceti prin comuna Jilava apoi 1 Decembrie (DN5) si mergeti tot inainte, cum treceti raul Arges virati la drepta si mergeti 5-7 km pana vedeti o cladire cu 4 nivele si langa este balta Insula Mica. Localizare: Localitatea Dărăşti-Vlaşca din judetul Giurgiu la 25 km de Bucuresti.

Nodul Centauri

Nodul Centauri este un nod pescaresc folosit cel mai des pentru legarea carligelor cu ochet, fiind folosit cu succes si la legarea voblerelor, agrafelor, linguritelor. etc. Indiferent de grosimea firului rezultatul va fi acelasi. Nodul Centauri pastreaza pana la 96% din rezistenta firului. Nu uitati sa umeziti firul pentru a obtine un nod cat mai perfect.

Pescuitul Sportiv in luna August

Pescuitul este permis pentru toate speciile de pesti din apele de ses, coliniare si de munte. Pescuitul in Dunare da bune rezultate la crap, somn, avat, salau, mreana. La mare, spre sfarsitul lunii, incepe sa se prinda chefalul.
Si in aceasta luna pescuitul da rezultate tot in primele si ultimele ore ale zilei, in apele statatoare; cand lipsa de oxigen este mai accentuata capturile sunt rare.
Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala;
Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
Bibanul si stiuca - idem luna iulie;
Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
Cega - idem iulie;
Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
Crapul - idem iulie;
Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc;
Mihaltul - idem iulie;
Mreana - la cuburi de branza si la greier;
Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
Rosioara, scobarul, somnul, stiuca, vaduvita- ca in luna iulie.
La mare - rezultate foarte bune la pescuitul la stravizi, cambula. In rest ca in luna iulie.

Solunar August 2011

SOLUNAR 2011 - click aici