Balta Teslui

Balta Teslui are o suprafata de 3,5 ha, adancimea baltii este cuprinsa intre 1 si 5 m iar fund este malos si prezinta agataturi. Balta Teslui este amenajata cu 14 pontoane cu o dimensiune de 4×3m si un ponton de 80 mp dotat cu masute, sezlonguri, umbrele si bar. Malurile baltii Teslui sunt maloase si impracticabile datorita izvoarelor subterane.

Taxa: pescuit la undita – 25 Ron ; 2 undite cu un singur ac, pescuit la lanseta – 40 Ron/in timpul saptamanii, pescuti la lanseta – 50 Ron / weekend, pescuti la lanseta C&R - 30 Ron.
Se poate pescui cu maxim 4 lansete / pescar. Se poate pescui doar de pe pontoane. Se poate retine o cantitate nelimitata de peste dar nu mai mari de 2 kg. Capturile de peste 4 kg se premiaza in zile de pescuit gratis. Specii de pesti intalnite: amur, caras, crap. Telefon Contact: 0722312878.
Cale de acces. Mergeti din Craiova spre Bals pe DN65 pana in localitatea Pielesti apoi faceti dreapta spre Caracal (DJ641). Mergeti tot inainte pana in localitatea Teslui. Balta Teslui se afla la iesirea din satul Teslui pe partea dreapta.

Balta Boltasu 2

Balta Boltasu 2 are o suprafata de 12ha, adancime medie 3m, un mal cu stuf si unul amenajat pentru locuri de pescuit.
Taxa este: 100 Ron / 12 h – pescuit la crap, 50 Ron / 12 h – pescuit la caras, 50 Ron – taxa plantat. Se pot retine 7 kg crap, cteno si caras nelimitat. Greutatea minimă admisă pentru crap este de 1.2 kg. şi cteno de 1.5 kg. Nr de lansete/undite/persoana = 4. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno. Telefon Contact: 0722.321.906.
Cale de acces. Din Bucuresti mergeti pe DN2, din localitatea Afumati se face la stanga pe langa primarie pana cand se termina casele ~2.5km se mai merge ~500m si se face un drum pietruit la stanga (pe langa drum exista stalpi de curent) ~300m. La dig pe partea dreapta este balta Boltasu 1 iar pe stanga balta Boltasu 2. Se poate ajunge si din Stefanesti facand la dreapta vis-a-vis de Politie.

Momirea cu ajutorul lansetei

Aceasta este poate cea mai eficienta metoda, avand in vedere ca nada si momeala ajung exact in acelasi loc.
Singura problema pare a fi insa cantitatea de nada pe care o poti trimite, mai ales daca folosesti o lanseta usoara. Insa, dupa cum am spus, exista mai multe metode si, in plus, calitatea nadei conteaza enorm.
Nadirea cu ajutorul lansetei se face folosind momitorul, firul solubil, saculetul PVA sau racheta.
Momitorul (arc) - Reprezinta de departe cea mai cunoscuta si impamantenita metoda de nadire. Acest arc se poate umple cu pasta dintr-o anumita momeala sau amestec de momeli. Trebuie sa aveti grija sa folositi un momitor de culoare inchisa pentru ca el, in apropierea nadei, sa nu sperie pestele.
Saculetul PVA - Poate unul dintre cele mai interesante moduri de nadire, saculetul solubil este chiar o solutie ok. De ce spun asta? Pentru ca in acel saculet, pe langa nada puteti pune si montura cu carlig. In apa, in cateva minute firele se topesc, iar continutul eliberat in acelasi loc. Retineti inca un aspect important, si anume acela ca astfel nici nu va mai puneti problema incurcarii firului.
Firul solubil - Este foarte bun pentru boabe de porumb, care reprezinta un deliciu pentru crap. Boabele de porumb se trag pe croseta, apoi se pun pe firul solubil si se leaga firul, cu ambele capete, de montura. Urmeaza lansarea si, oadata in apa, firul se va topi lanad boabele libere exact langa momeala.
Racheta - Este o teava din plastic ce are la capatul superior o camera cu aer, iar in capatul interior un sistem de prindere. Intradevar, duce o cantitate de nada mai mare, dar trebuie lansata cu altceva decat lanseta cu care pescuiti. Si, in principiu, trebuie sa lansati racheta in acelasi loc (necesita o mare precizie) unde este momeala si asta o faceti cu o lanseta de putere mare.

Capturi record pe Lacul Cincis

S-au vehiculat o multime de teorii despre soarta “balaurilor” din lacul Cincis – mai precis despre fitofagii enormi care se prind acolo – care mai de care mai fanteziste si mai lipsite de veridicitate. La inceputul anilor ‘70, pe vremea cand se mai faceau populari serioase in apele din judet, Cincisul a fost populat, intr-o toamna, cu jumatate de tona de crap fitofag si amur.
Cu timpul, acesti pesti - care se hranesc cu fitoplancton de pe fundul lacului si cu plante, de unde li se trage si denumirea - au capatat dimensiuni uriase, putand sa ajunga in prezent pana la 40 de kilograme. In ultimii ani, tot mai multi fitofagi uriasi au fost prinsi pe Cincis, astfel ca numarul monstrilor din acest lac se reduce de la an la an, insa de populat, in afara de Asociatia Pescarilor Sportivi din Hunedoara, nu populeaza nimeni.
In anul 2008 s-a prins un astfel de monstru – un fitofag care cantarea 45 de kilograme si masura 1,50 metri. Atunci s-au vehiculat felurite teorii despre modul in care a fost prins acel peste, insa acum a venit momentul sa aflam adevarul. Ioan Sas, din Mintia, este un mare pasionat de spinning, care impreuna cu prietenii pescuie ste frecvent din barca in cautarea rapitorilor. Asa s-a intamplat si in ziua cu pricina, cand se afla pe Cincis dupa salau, pescuind din barca la trena cu un bat Dam, echipat cu mulineta Ryobi Ecusima, fir de 0,30, iar ca momeala, un vobler de la Rappala care cobora undeva pe la 5-6 metri in adancuri. “La un moment dat, am simtit ca am agatat ceva si a inceput nebunia, simteam in bat ceva absolut enorm, dar nu stiam ce fel de peste este. Dupa mai bine de o ora de drill, batul s-a rupt de la tronsonul 3. Au urmat alte doua ore de drill nebun si epuizant. La un moment dat, am vazut ca este fitofag si ca este agatat de coada. In cele din urma, am reusit sa-l conduc inspre mal si sa-l scot afara”, povesteste Ioan Sas experienta de neuitat. Intreaga scena a fost filmata de un coleg, astfel ca nu exista dubii in privinta sportivitatii cu care a fost prins monstrul. In aceeasi zi, Sas a avut rezultate bune la salau. In general, omul pescuieste pe Mures, unde nu de putine ori a prins somni de 14, 16 si 17 kg. Sursa: www.replicahd.ro

Saci solubili

Cunoscuti sub denumirea de PVA(polly vinyl alcohool), sacii solubili au devenit aproape nelipsiti din cutia cu accesorii a pescarului de crap. Proprietatea acestor pungi este ca odata ajunsi in apa dureaza cateva minute pana se vor dizolva complet depunand un pat de particule in imediata apropiere a carligului cu momeala atasata.
Utilizarea acestora este relativ simpla. Carligul cu momeala atasata se introduce intr-un asemanea saculet, dupa care se incarca saculetul cu particule(boabe porumb, boabe canepa, pelete, boilessuri sfaramate, etc) dupa care se leaga gura saculetului executand un nod simplu sau se utilizeaza un snur confectionat tot din pva si se lanseaza.
Unii pescari prefera sa introduca plumbul in saculet si sa ataseze carligul superficial, intepand usor sacul solubil, asta dupa ce a fost incarcat cu particule fireste. Cei de la Korda vand saci solubili din plasa de PVA, foarte elastica si ai avantajul ca poti sa-ti faci sculetul cat de mare vrei in functie de actiunea lansetei si particulele incarcate. Personal sugerez folosirea a patru cinci particule diferite in acelasi saculet.

Voblerele Salmo Fanatic

Odata ajuns in apa, primele recuperari vor imprima voblerului Salmo Fanatic comportamentul unui pestisor dezorientat, speriat, care cauta cu disperare sa scape de “urmaritori”. Dar, in ciuda eforturilor, nu va reusi sa se ascunda in adancuri. Va reusi doar sa inoate in apropierea filmului apei, urmand o traiectorie sinuoasa, dar si delicata in acelasi timp, ce nu va ramane neobservata nici de cel mai mofturos rapitor. Cele mai bune rezultate se vor obtine folosind fire rezistente si de diametre reduse. Nu uitati nici de reglarea franei. Cu siguranta veti avea nevoie de ea. Acest crankbait este disponibil intr-o singura varianta (floating), o singura lungime (7cm) si trei culori.

Este recomandata folosirea lui in cazul in care rapitorul urmarit este pastravul, cleanul, bibanul sau avatul. Se preteaza unui pescuit la spinning/casting, dar si “la trena” (se pot folosi si greutati suplimentare).

Coregonul

Coregonul face parte din familia salmonidelor. Aceasta specie valoroasa a fost introdusa pentru prima oara in tara noastra in 1956, primele exemplare fiind aduse de la una dintre statiunile de reproducere piscicola de pe malul lacului Ciudskoe, din fosta URSS. Coregonul poate fi intalnit indeosebi in Lacul Rosu si in unele crescatorii de crap din nordul Moldovei.

Corpul coregonului seamana ca forma cu cel al heringilor, insa inotatoarea adipoasa, aflata la baza cozii, tradeaza apartenenta sa la familia salmonidelor. Capul este mic, gura lipsita de dinti.
Corpul este argintiu, usor mai intunecat pe spinare. Pe margini, inotatoarele sunt negricioase, in perioada reproducerii, corpul pestelui sclipeste mai intens.
Are o lungime medie de 60 cm si o greutate medie de 2 kg, mai rar de 3 kg.
Coregonul traieste in ape dulci, statatoare. Se hraneste cu organisme zooplanctonice si cu larve de tantari care plutesc pe apa. Exemplarele mai mari au modul de viata al rapitorilor, hranindu-se cu pesti de talie mica.
Reproducerea are loc in noiembrie-decembrie. Femelele depun icrele in lac sau in albia raurilor care se varsa in el. In functie de greutatea corporala, o femela depune 16000-82000 boabe de icre de culoare galbuie.
Este o specie foarte valoroasa, cu carnea deosebit de gustoasa, asemanatoare cu a pastravului.
Coregonul se pescuieste la fel ca pastravul.Se ami poate incerca si cu naluci mici cum ar fi voblere sau lingurite rotative evident mici. Lungimea minima admisa la pescuit: 22 cm

Raul Siret

Raul Siret (in ucraineana Серет, in maghiara Szeret, in traducere "Dragul") este un rau care strabate teritoriile Ucrainei si Romaniei si se varsa in Dunare.
Raul Siret izvoraste din Muntii Carpatii Padurosi aflati in Bucovina de Nord (astazi regiunea Cernauti a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se afla in apropiere de localitatea Sipotele pe Siret (raionul Vijnita).
Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul Romaniei si 110 km pe teritoriul Ucrainei) si se varsa in Dunare, langa orasul Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din Romania.
Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta, Siretul Mic, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau; pe partea stanga, Polocin si Barlad. Bazinul sau hidrografic este format in principal din apele aduse de raurile Bistrita (circa 35%), Trotus (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) si Suceava (circa 9%).
Raul urmeaza la inceput o directie nordica in regiunea Bucovinei de Nord. Portiunea de pana la confluenta cu raul Siretul Mic (in dreptul localitatii Suceveni din raionul Adancata) poarta denumirea de Siretul Mare. Dupa confluenta cu Siretul Mic, raul primeste denumirea de Siret.
Raul strabate localitatile Berhomet pe Siret si Jadova, unde incepe sa-si schimbe directia de curgere catre sud-est. Isi continua curgerea prin orasul Storojinet si prin satele Ropcea, Camenca, Volcinet si Cerepcauti.
Siretul abandoneaza apoi teritoriul Ucrainei si intra in Romania prin partea de nord-est. In prima parte, formeaza granita dintre judetele Suceava si Botosani, continuand sa se mentina pe aceeasi directie de sud-est. Trece prin orasul Siret, fosta capitala a Moldovei, apoi prin localitatile Gramesti, Zvoristea si Liteni. In dreptul orasului Liteni, la aproximativ 20 de km de orasul Suceava, se varsa in Siret din partea dreapta raul Suceava (170 km).
Siretul isi continua curgerea spre sud, traversand localitatile Pascani, Stolniceni-Prajescu si Roman, primind apoi de pe partea dreapta apele raului Bistrita (290 km), la circa 5 km dupa ce acesta a trecut de orasul Bacau. Mai in aval, trece prin orasul Adjud si prin apropiere de Marasesti. In apropiere de varsarea in Dunare, primeste de pe partea stanga apele raului Barlad (289 km) si de pe partea dreapta apele raului Buzau (325 km).
In cele din urma se varsa in Dunare, in apropiere de orasul Galati.
Ca suprafata a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apa din Romania (cu 28.116 km²), el colectand circa 17% din volumul total al resurselor de apa ale Romaniei. Se desfasoara pe teritoriul judetelor Suceava (8.554 km²), Botosani (457 km²), Neamt (5.836 km²), Bacau (6.603 km²) si Iasi (850 km²).

Apele Deltei Dunarii

Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail desparte Chilia de Tulcea.
Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.
Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.
Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.
Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.
De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.
Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Lacul Snagov

Lacul Snagov se situeaza la 35 de kilometri de Bucuresti, pe drumul national DN1 ce leaga capitala de orasul Ploiesti, se intinde pe o suprafata de 5,75 km² si are o adancime maxima de 9 m.
Este locul preferat atat de cei care vor sa petreaca o zi relaxata, cat si de cei care au la dispozitie un week-end in care vor sa se recreeze, datorita vegetatiei generoase si lipsa agitatiei oraselor.
Lacul Snagov este un liman fluviatil de pe cursul Ialomitei. Face parte din Aria Naturala Protejata “Lacul Snagov”, cuprinzand peste 120 de specii rare protejate. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, platica, biban. Pe fundul lacului se dezvolta o bogata vegetatie de bradis iar pe luciul apei plutesc plauri, unii dintre ei atingand grosimi de 1,5 m.
Pe malurile lacului sunt amplasate urmatoarele localitatile componente ale comunei Snagov: pe malul nordic Tancabesti, Izvorani si Silistea Snagovului (in NE), iar pe malul sudic Vladiceasca, Ciofliceni, Ghermanesti, Snagov si Santu-Floresti.
In mijlocul lacului se afla o insula unde este construita Manastirea Snagov, ctitorita in secolul al XV-lea, manastire ce adaposteste mormantul domnitorului Vlad Dracula Tepes.