miercuri, 9 noiembrie 2011

Raul Tisa

Tisa (in maghiara Tisza, in germana Theiß) este un rau care curge prin Romania, Ucraina, Slovacia, Ungaria si Serbia, apoi se varsa in Dunare langa Belgrad. Este cel mai mare afluent al Dunarii si aduna apele de pe o suprafata de 157.186 km².
Tisa este raul colector al apelor ce izvoresc din Carpatii Padurosi (Ucraina), in Romania curge pe o portiune de 64,6 km la granita de nord a tarii, cea mai mare parte a cursului este pe teritoriul Ungariei si Iugoslaviei unde dupa ce colecteaza raurile din nord-vestul Romaniei se varsa in Dunare.
Raul a fost cunoscut ca Tisia in Antichitate, numele sale latine erau Tissus, Tisia si Pathissus (Plinius cel Batran, 4.25).
Tisa curge pe o lungime de 1378 km, cursul sau despaseste astfel pe cel al Rhinului.
Pana la granita cu Romania, Tisa este limpede si curge iute, prin vai stramte. Apoi, traverseaza intreaga Ungarie, unde curge mai lent; parcurge campiile intinse din Est si se intalneste cu Dunarea pe teritoriul Serbiei. Ea separa cele doua regiuni istorice Banat si Bačka (Bácska) din Voivodina.
Este navigabila, incepand din Sziget, pentru vase cu abur doar din Szolnok mai departe (aceste vapoare ajungeau altadata pana la Tokaj).
Canalul Bácsér o uneste din nou cu Dunarea, canalul Bega, cu Temes (Timisul).
Abia iesind din Ungaria, Tisa intra in Republica Serbia, prin nordul acesteia, in provincia autonomă Voivodina. Continuă apoi să curgă prin localitătile Kanjiza, Novi Knezevac, Senta (20.302 loc. in 2002), Padej (2,882), Ada, Mol (6.786 loc.), Becej (40.877 loc.) si Novi Becej. Primeste prin stanga apele raului Bega (255 km) si apoi ajunge la Titel si Knicanin. Se varsa in cele din urma in Dunare, prin stanga, in apropierea localitatii Stari Slank. Sursa: ro.wikipedia.org

luni, 7 noiembrie 2011

Nod Double Swiwel

Nodul Double Swiwel este un nod folosit in pescuit la realizarea liniilor duble. Este foarte util in legarea: agrafelor, vertejelor, sau agrafe rapide. Nodul rezultat este foarte simplu si foarte rezistent. Practic asigura linia de pescuit foarte bine. Acest nod este utilizat la realizarea monturilor precum montura fir de par.

Captura Record - somn de 90 de kg

Mihnea Pasek, in varsta de 38 de ani, a mers la pescuit cu Claudiu Fiu, colegul sau de pescuit, dar si un pescar priceput. Cei doi au ajuns pe raul Jiu, in zona barajului de la Turceni, in jurul orelor 09.00. Au planificat o partida de pescuit la somn din barca, la clonc. Inarmati cu rabdare, Mihnea si Claudiu au inceput partida de pescuit cu optimism. Nu au asteptat mult si au avut si primul tras, care s-a dovedit a fi unul destul de puternic. Nu mica le-a fost mirarea sa constate ca este vorba de un peste puternic. „Am fost la pescuit cu barca la clonc, o tehnica mai veche, pe Jiu, in zona barajului de la Turceni. Am ajuns acolo in jurul orelor 09.00, iar in jurul orelor 11.00, a tras somnul. Prietenul meu, Mihnea, cel care l-a prins, s-a luptat 36 de minute cu pestele, care a avut o greutate de 80-90 de kilograme. L-am scos in barca si l-am mentinut in viata timp de o ora, iar apoi am stabilit sa eliberam pestele, lucru pe care l-am si facut”, a spus Claudiu Fiu.
Pentru partida de pescuit de ieri, Mihnea a folosit o lanseta cu lungimea de trei metri si fir de 0,60. Ca momeala, pescarul a folosit un pestisor viu. Dupa ce a fost scos din apa, pestele a fost cantărit si masurat, avand o greutate de aproape 90 de kilograme si o lungime de 2,10 metri. „Este cea mai mare captura a mea de pana acum. Senzatia a fost de nedescris, iar adrenalina a inlocuit durerea de spate si de mana. Cam 15 minute nu l-am miscat de pe fundul apei. Am uitat si de durere pana la urma, m-am concentrat, Claudiu m-a ajutat cu barca, din frana si din fir l-am carmit si l-am obosit. Mi-am dat seama ca este foarte mare, daca nu il oboseam, nu reuseam sa il scot. M-am luptat cu el mai bine de o jumatate de ora, dar a meritat. Am vorbit cu Claudiu si am stabilit sa eliberăm somnul, pentru ca un peste de marimea si greutatea aceasta este un reproducător extraordinar, care iti da ocazia sa prinzi mai multi in viitor”, a spus Mihnea Pasek. Cei doi au mai prins ieri inca doi somni, cu greutatea de cinci kilograme.
Sursa: www.gorj-domino.com

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Lacul Siutghiol

Lacul Siutghiol ("Ghiolul Mare" in folclorul local, sau "lacul Mamaia" in limbaj turistic), este o laguna aflata in judetul Constanta. Are o lungime de 7,5 km si o latime de 2,5 km. Pe cele 1.900 hectare ale sale se practica sporturi de apa precum schi nautic sau yachting. Lacul Siutghiol are o insula calcaroasa, Ovidiu, cu o suprafata de 2 ha, pe care este amplasat un restaurant. Numele este de origine turca: Sütgöl = Lacul laptelui/de lapte.
Lacul este separat de mare printr-un cordon litoral, pe seama caruia a luat nastere plaja Mamaia. In zona tarmului Marii Negre fundul este alcatuit numai din nisipuri de plaja, care au grosimi ce variaza intre trei si patru metri. Nisipurile repauzeaza peste depozitele argiloase care, in general, se extind pe restul fundului lacului.
Fostul tarm al marii, in zona caruia s-a instalat lacul, este constituit din depozite de varsta jurasica, cretacica si sarmatiana, reprezentate mai ales prin calcare.
In partea de vest a lacului, catre localitătile Palazu Mare si Caragea, apare o mica insula formata din depozite de varsta cretacica.
In partea de sud a Siutghiolului se afla lacul Tabacaria. Ambele lacuri contin apa dulce, care deverseaza in mare in vecinatatea institutului de cercetari oceanografice, nivelul sau piezometric fiind cu 2.50 m deasupra celui al Marii Negre.
Atat pe marginea vestica, precum si pe fundul lacului, este cunoscuta prezenta a numeroase izvoare de apa dulce care alimentează lacul. Sursa: ro.wikipedia.org

joi, 3 noiembrie 2011

Lacul Mihailesti

Lacul Mihailesti este frumos amenajat si intretinut, are copaci pe mal si posibilitate de campare.
Taxa este de: 30 Ron / 12 h ziua, 20 Ron / 12 h noaptea, 40 Ron / 24 h. Se pot retine 10 kg de peste. Nr de undite = 2, lansete = 4. Specii de pesti intalnite: biban, caras, clean, crap, platica, salau, somn, stiuca.
Se afla in Localitatea Mihailesti din judetul Giurgiu la 20 km de Bucuresti. Barajul Lacului Mihailesti este situat pe raul Arges la aproximativ 20km de Bucuresti in judetul Giurgiu. Din Bucuresti se poate ajunge urmarind traseul : Cartier Rahova – Bragadiru – Cornetu - baraj. Pentru a ajunge in coada lacului faceti imediat dreapta pana sa urcati pe dig.

miercuri, 2 noiembrie 2011

Bologneza

Tehnica de pescuit originara din provincia Bologna, Italia si poate fi considerata un”hibrid”, fiind un compromis intre pescuitul cu varga lunga si cel cu sheffield.
Pentru a practica bologneza la randamentul maxim este nevoie de un rau (canal) cu un curent lent si regulat, deoarece metoda consta in lansarea monturii si lansarea acesteia in deriva pana la locul nadit, unde pestii vor apuca momeala ce trece pe langa ei. Este bine sa precizam ca momeala trebuie sa treaca pe langa pesti cat mai natural posibil, fiindca pestii de rau sunt foarte banuitori si vor refuza,practic, sa o apuce daca aceasta se va misca mai repede sau mai incet decat in mod obisnuit. Pentru a realiza acest lucru este necesar un control riguros al liniei, lucru care se obtine cu ajutorul unui echipament adecvat si cu experienta pe care o veti acumula destul de rapid.
Bologneza mai are si alte”limite”: in afara de regularitatea curentului, vantul trebuie sa lipseasca cu desavarsira sau sa fie foarte slab.
Lansetele lungi va vor fi de un real folos in aceasta tehnica pentru un control mai bun al monturii pe distante mai mari, insa ele vor devenii o adevarata pacoste atunci cand va trebui sa lansati. De aceea se recomanda sa va alegeti un loc de pescuit ceva mai degajat, macar pe o portiune suficienta pentru a permite sa lansati.
Aveti totusi grija la copacii din jur, deoarece este destul de riscant sa aruncati pe langa crengile lor cu o lanseta de 7 m.
Cam acestea sunt masurile pe care trebuie sa le luati pentru a pescui la bologneza, restul depinde de echipamentul si dexteritatea dumneavoastra.
Dupa ce v-ati ales locul de pescuit si v-ati instalat, incepeti nadirea. Aceasta se face in functie de distanta la care pescuiti, de pestii cautati si de culoarea substratului albiei raului (folositi o nada de culoare cat mai apropiata de culoarea acestuia).
Bulele de nada se raspandesc pe o zona larga,paralela cu malul. Nada trebuie sa fie grea si colanta si sa lucreze numai pe fundul apei.
Dupa ce naditi, puneti momeala si lansati in amonte de locul nadit (cu cca 10 m), tinand mana stanga pe manerul lansetei si antebratul drept in continuarea acesteia. Impingeti de lanseta cu mana dreapta si trageti de maner cu stanga inspre dumneavoastra (seamana foarte mult cu aruncarea pe spate la pescuitul cu undita). Inainte ca montura sa atinga apa, franati firul cu degetul aratator pe tambur, pentru a nu face zgomot(pestii de rau sunt mai banuitori si mai speriosi si simt pana si caderea firului pe apa). De indata ce pluta se asaza,deschideti pick-up-ul mulinetei pentru a elibera firul si a-l lasa in deriva impreuna cu montura,controlandu-l in acest timp cu degetul aratator. Tineti lanseta sprijinita in sold si cu varful un pic ridicat (cam la 45 ) in sus,spre a controla mai bine mersul plutei. Montura trebuie sa derive catre aval intr-o pozitie putin oblica: mai intai carligul, apoi plumbajul (pe fund), urmate (la suprafata) de pluta.Baniera(restul de fir ramas de la varful lansetei pana la pluta) trebuie sa ramana afara din apa si intinsa (nu foarte tare, pentru a nu impiedica deriva monturii) spre a nu forma burta pe apa, care are tendinta de a aduce montura catre mal.
De indata ce montura va ajunge la locul nadit vor aparea si trasaturile. Aveti grija! Acestea sunt adesea violente si rapide (nu lente ca in lacuri), fiindca aici pestii nu dispun de prea mult timp sa apuce momeala care trece pe langa ei. Pentru a provoca trasaturile, faceti cateva retineri ale plutei, chiar infime, fara sa stopati cursa monturii. Veti determina un mic salt al momelii, foarte atragator pentru pesti. In momentul trasaturii, intepati ridicand usor lanseta, apoi mulinati pana ce formati cu firul o lungime aproximativ egala cu cea a vergii. De aici inainte, totul decurge ca la pescuitul cu undita (mai putin caraitul franei!). Pe cat posibil,incercati sa indepartati pestele cat mai repede din locul nadit pentru a nu-i speria pe ceilalti.
La bologneza se pot prinde ciprinide, indeosebi cele care traiesc in rauri (clean,mreana si chiar acobar, in zonele cu un curent regulat).
Metoda este eficienta mai ales la pestii de marime medie (babusca, platica, scobar, clean), iar pe plan secundar, la ciortan si la mreana mare, desi in Italia acestia sunt cei mai cautati pesti pentru bologneza. Aceasta tehnica, utilizata pe timp calm, este adaptata pentru albitura. Italienii mai folosesc metoda si in unele iazuri pentru pescuitul amurului.
Asadar, metoda poate fi folosita nu numai pe rau, ci si in anumite sectoare calme (obligatoriu calme!), cum ar fi elesteiele, canalele. Rezultatele vor fi bune cu ajutorul acestei tehnici, insa acum ne aflam deja pe terenul sheffield-ului.

Raul Somes

Somesul (maghiara Szamos, germana Somesch sau Samosch, latina Samus) este al cincilea rau ca marime si debit din Romania. Este format din unirea la Dej a Somesului Mic cu Somesul Mare langa municipiul Dej. Somesul Mic (format prin confluenta Somesului Rece cu Somesul Cald) are izvorul in Muntii Apuseni iar Somesul Mare izvoraste din Muntii Rodnei. Are o lungime de peste 465 km si traverseaza podisul somesan. Se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei.
Afluenti: Somesul Mare, Somesul Mic, Almasul si Lapusul.
Orase principale: Sangeorz-Bai, Nasaud (pe Somesul Mare), Cluj (pe Somesul Mic),Dej, Satu Mare, Jibou si Ulmeni. Sursa: ro.wikipedia.org

Pescuitul Sportiv in luna Noiembrie 2011

Se obtin rezultate tot mai slabe lal majoritatea pestilor pasnici, cu exceptia obtetului, babustii, crapului si rosioarei. Pestii rapitori se prind foarte bine odata cu caderea bradisului. lamunte, pescuitul este permis doar la lipan.
In aceasta perioada pescuitul da cele mai slabe rezultate in an. Totusi, in acesta perioada sunt posibile surprize la rapitori. La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet.
Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi;
Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete;
Cleanul si mreana - la fund cu rama alba;
Scobarul - ca in octombrie;
Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent.
La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.

Solunar Noiembrie 2011

SOLUNAR 2011 - click aici

Raul Ialomita

Raul Ialomita izvoraste din Carpatii Meridionali (Muntii Bucegi) si isi desfasoara albia pe o lungime de 400 km , avand o retea hidrografica codificata de 3.131 km si isi aduna apele dintr-un bazin de receptie de 9431 km² situat în partea de sud a tarii, orientarea generala a raului fiind initial NV-SE, apoi V-E. Limita bazinului hidrografic Ialomita, in zona superioara (cumpana apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota, Bucegi, Clabucet si Ciucas din Carpatii Meridionali si dealurile subcarpatice. In zona inferioara, delimitarea bazinului hidrografic Ialomita este realizata la vest si sud de inaltimile din Campia Vlasiei si Mostistea, iar spre nord de culmea Istritei si slabele denivelari din Campia Baraganului.
Reteaua hidrografica a raului Ialomita se caracterizeaza prin regimuri de scurgere variate: permanent - caracteristic raurilor de munte; semipermanent sau temporar - pentru raurile din zona de campie. Afluentii principali ai Ialomitei sunt: Prahova (176 km/3150 km² ), Cricovul Sarat (80 km/609 km²), Cricovul Dulce (69 km/579 km²).
Ialomita este afluent de ordinul I (de stanga) al Dunarii.
Suprafata totala a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomita este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Amara, Fundata, Iezer si Bentu.
Bazinul hidrografic Ialomita cuprinde parti din judetele: Dambovita, Prahova, Buzau, Braila, Ialomita si Ilfov si se invecineaza cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Arges si Dunare. Sursa: ro.wikipedia.org