marți, 17 ianuarie 2012

Braconaj pe raul Olt

In data de 11 ianuarie 2012, in cadrul activitatilor desfasurate in vederea prevenirii infractţiunilor de braconaj piscicol a fost identificat pe cursul raului Olt, in zona localitatii Carta, un barbat care, cu ajutorul unei barci pneumatice, a introdus in apa 4 plase de pescuit de tip monofilament cu o lungime totala de 190 metri liniari. La aceaste actiuni au participat ofiteri ai Serviciului Ordine Publica, politisti din cadrul Sectiei nr. 4 politie rurala Avrig si reprezentanti ai A.J.V.S.P. Sibiu.
Barbatul, in varsta de 43 de ani, domiciliat in localitatea Carta, a fost condus la sediul Postului de Politie Carta in vederea audierii, fiind cercetat penal aspectul ssvsrsirii infractiunii de detinere si utilizare fara drept de unelte si plasa de tip monofilament, conform art. 64 lit. m din O.U.G. nr 23/2008 cu modificarile aduse de Legea nr. 317/2009.
Bunurile au fost ridicate in vederea confiscarii. Cercetarile sunt continuate de lucratorii Serviciului Ordine Publica. Felicitam aceste actiuni ale politiei, si ne dorim ca in viitor braconajul sa nu mai existe iar in caz contrar sa fie cat mai aspru pedepsit. Sursa: oradesibiu.ro

Captura Biban

Prima partida de pescuit a iernii a fost pentru pescarul britanic Tim Ray o ocazie de a se mandrii cu doua capturi frumoase de biban. Aflat pe raul Ouse din Anglia, Tim, care este si patronul firmei Willards Tackle, a avut inspiratia de a alege un spinnerbait in defavoarea viermilor sau gruburilor si asa a reusit sa scoata din apa doua exemplare de biban ce au cantarit 1,56 kg respectiv, 1,64 kg. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Braconaj in Delta Dunarii

Lucratori ai Sectorului PF Chilia au prins in flagrant pe L.M. de 41 de ani si L.V. de 42 de ani, ambii domiciliati in localitatea Crisan, care pescuiau intr-o zona protejata a Dunarii Vechi cu plase tip setca din ata interzise de lege.
Cele patru plase, in lungime totala de 320 metri, au fost ridicate in vederea confiscarii, iar cantitatea de peste gasita in barca celor doi a fost predata spre valorificare unei societati comerciale de profil.
Oamenii legii au ridicat in vederea confiscarii si barca din fibra de sticla dotata cu motor marca Mercury, din care pescuiau cei doi, valoarea aproximativa a acestor bunuri fiind de 4.000 de lei.
Cateva ore mai tarziu, politistii de frontiera din cadrul aceluiasi sector au actionat si in zona lacului Merheiul Mare, unde i-au depistat pe P.A. şi P.N., care desfasurau activitati de pescuit cu plase tip ava interzise de lege.
Cele 30 de plase, in lungime de aproximativ 1.200 metri, au fost ridicate in vederea confiscarii, iar cantitatea de 136 de kilograme peste din specii diferite a fost predata spre valorificare unei societati comerciale de profil. Cei doi pescari au ramas si fara barca din fibra de sticla cu motor marca Honda, valoarea acestor bunuri confiscate fiind de 10.400 de lei.
In aceeasi zi, in zona de competenta a Sectorului P.F. Isaccea, a fost depistat V.S., de 35 de ani, domiciliat in orasul Macin, care oferea spre comercializare o cantitate de peste fara a avea documente de provenienta. Cantitatea de peste a fost ridicata in vederea confiscarii si predata spre valorificare.
Pe numele a patru dintre cetatenii surprinsi in flagrant pescuind au fost intocmite lucrari penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de lipsa a licentei/autorizatiei de pescuit comercial, desfasurarea de activitati de pescuit in zone de protectie, precum detinerea si folosirea la pescuit a plaselor tip ava de catre persoane neautorizate, iar pentru persoana care vindea peste s-a intocmit dosar penal pentru infractiunea de detinere a pestelui fara documente legale.
Aceste activitati ale politiei sunt de salutat, si sa speram ca in viitor, braconajul va fi din ce in ce mai aspru pedepsit si cat mai inexistent. Sursa: ziuaconstanta.ro

Cetatea Enisala - judetul Tulcea

Cetatea de la Enisala, se numara printre monumentele de arhitectura militara de pe teritoriul Romaniei, ridicata in evul mediu care se remarca prin conceptie planimetrica, sistem de fortificatii, tehnica constructiva, elemente arhitectonice. Fortificatia a fost construita in a doua jumatate a sec. al XIV-lea de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii. Pe baza tehnicilor constructive, s-a emis ipoteza ca singurii interesati de ridicarea unei cetati situata in cadrul sistemului de fortificatii din nordul Dobrogei, orientata spre mare pentru supravegherea traficului navelor, erau negustorii genovezi, care dispuneau de mari sume de bani castigate din comert si erau detinatorii monopolului navigatiei pe Marea Neagra.
Fortificatia de la Enisala a facut parte din lantul de colonii genoveze care ingloba orasele din Delta – Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurile Nistrului, Caffa in sudul Crimeei. Intre 1397-1416 cetatea de la Enisala a facut parte din sistemul defensiv al Tarii Romanesti in timpul domniei lui Mircea cel Batran. Dupa cucerirea Dobrogei de catre turci la 1419-1420, in cetate s-a instalat o garnizoana militara otomana.
Ulterior, datorita inaintarii stapanirii turcesti dincolo de gurile Dunarii pana la Cetatea Alba si Chilia (1484), si a formarii cordoanelor de nisip ce separa lacul Razim de Marea Neagra, cetatea a fost abandonata in sec al XVI-lea, pentru ca nu mai corespundea intereselor strategice si economice turcesti.
Zidurile de incinta ale cetatii se pastreaza in cea mai mare parte la o inaltime de 5-10 m si pot fi observate cu usurinta de la mari distante. Incinta de vest-sud-vest a fost construita pe marginea abrupta a promontoriului. Cetatea are forma unui trapez sau patrulater neregulat, cu latura de vest-sud-vest distrusa aproape in intregime, lunga de peste 100 m; laturile de est si de nord sunt de cca. 50 m, iar cea de sud are aproape 30 m. Zidul de incinta este gros de 1,50 m - 1,85 m, prezinta la exterior, opt turnuri de aparare cu cate trei, patru si cinci laturi
Atat zidul de incinta, cat si turnurile, sunt construite din piatra de calcar cioplita, fasonata, de forma cubica, de dimensiuni mici si mijlocii. Intrarea (pe latura de sud) se facea printr-o poarta cu deschidere foarte inalta, prevazuta cu arcada dubla si aparata de un bastion masiv pentagonal. Cel de-al doilea zid de incinta al fortificatiei aflat pe partea de nord-est este prevazut cu turnuri patrate si triunghiulare. Dupa 1991 zidurile naruite de intemperii ale cetatii au fost restaurate, Enisala devenind un important punct turistic.
Numele cetatii nu s-a pastrat, iar denumirea actuala a satului, si implicit a monumentului, vine de la cuvantul turcesc Yeni Sale care inseamna „Sat nou”. In sec. XV cand Dobrogea a intrat sub stapanire otomana, localitatea era populata de romani. Cercetarile arheologice din punctul “La Biserica” au dus la descoperirea unui cimitir din sec. XV-XVIII atribuit acestei populatii romanesti crestine. Sursa: www.info-delta.ro

Oceanul Pacific

Oceanul Pacific (de la numele latin Mare Pacificum = mare linistita) este cel mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 33% din suprafata Pamantului. Oceanul are o suprafata totala de 179,7 milioane de km² si se intinde pe aproximativ 15.500 km de la Stramtoarea Bering in nord si pana la Marea Ross in Antarctica. Limita vestica a oceanului este Stramtoarea Malacca, iar la est oceanul e marginit de continentul America. Pacificul contine in jur de 25.000 de insule, numite Insulele Pacifice, mai mult decat contin toate celelalte oceane impreuna. Groapa Marianelor, aflata in nord-vestul oceanului, este cel mai adanc punct de pe planeta, avand o adancime de 11.022 m.
Oceanul a fost numit "pacific" deoarece primii marinari europeni au gasit o apa deosebit de linistita dincolo de Capul Horn, punctul cel mai sudic al Tarii de Foc. In pofida numelui, in Pacific exista nenumarate furtuni, taifunuri, uragane, cutremure subacvatice, tsunamiuri si alte fenomene naturale cu energii uriase.
Numele oceanului a fost dat de navigatorul portughez Ferdinand Magellan. Este cel mai mare oceam al pamantului si se imparte in 2 bucati, emisfera sudica si nordica.
Suprafata oceanului Pacific este - socotind si marile secundare - 181,34 milioane km², sau, fara acestea, 166,24 milioane km², ceea ce constituie aproximativ 35 % din suprafata totala a Pamantului sau mai bine de jumatate din suprafata totala a mărilor si oceanelor. Suprafata Pacificului este astfel mai mare decat suma suprafetelor tuturor continentelor. Volumul de apa este de 714,41 milioane km³ cu tot cu marile secundare, sau 696,19 milioana km³ fara apa din marile secundare. Adancimea medie este de 3.940 m, daca sunt luate in consideratie marile secundare, sau 4.188 m fara acestea. Adancimea maxima este de 11.034 m.
Temperaturile inregistrate in apele oceanului la ecuator sunt intre 25–30 °C. De asemenea, si salinitatea apei variaza: apa din zona ecuatorului este mai putin sarata decat apa dinspre poli, datorita precipitatiilor ecuatoriale abundente din timpul anului. Apa Oceanului Pacific este in medie mult mai calda decat apa Oceanului Atlantic. Relieful submarin al Pacificului este foarte variat. Cateva formatiuni subacvatice importante, de intinderi uriase, sunt: dorsala Pacificului, Inelul de foc (vulcanism), bazine, ridicaturi ("munti" subacvatici), abisuri, santuri ș.a.
Oceanul acopera aproape o treime din suprafata pamantului, avand o suprafata de 179,7 milioane km², mai mare decat intreaga suprafata a continentelor. El se intinde pe directia nord-sud pe aproximativ 15.500 km de la Marea Bering din Oceanul Arctic pana la marginile inghetate ale Marii Ross din Antarctica la sud (desi regiunea Antarctica din sudul Pacificului este numita cateodata Oceanul Sudic), iar pe directia vest-est se intinde pe aproape 19.800 km, din Indonezia pana la coastele Columbiei si Peru (la nivelul paralelei de 5° N, aceasta distanta reprezentand peste jumatate din lungimea acestei paralele si de peste 5 ori diametrul Lunii). Limita vestica a oceanului este plasata pe Stramtoarea Malacca. Cel mai adanc punct de pe planeta este Groapa Marianelor, la 11.034 metri sub nivelul marii. Adancimea medie este de 4.280 metri.
Pacificul cuprinde peste 25.000 de insule, mai mult decat suma tuturor insulelor din celelalte oceane, majoritatea aflandu-se la sud de ecuator.
In prezent, Oceanul Pacific se micsoreaza, incet dar permanent, ca urmare a miscarii placilor tectonice, cu aproximativ 2-3 cm pe an pe 3 laturi, ceea ce inseamna aproximativ 0,5 km² pe an (in timp ce Oceanul Atlantic se mareste permanent).
De-a lungul coastei vestice neregulate a oceanului exista multe mari, cele mai mari fiind Marea Celebes, Marea Coral, Marea Chinei de est, Marea Filipinelor, Marea Japoniei, Marea Chinei de Sud, Marea Sulu, Marea Tasmaniei si Marea Galbena. Stramtoarea Malacca uneste, la vest, Pacificul cu Oceanul Indian, iar Stramtoarea Drake si Stramtoarea Magellan fac legatura, la est, cu Oceanul Atlantic. Si Canalul Panama uneste la est Pacificul cu Atlanticul. In sfarsit, la nord, Stramtoarea Bering face legatura cu Oceanul Arctic.
Deoarece meridianul de 180° trece prin Pacific, Pacificul de vest (de langa Asia) se afla de fapt in emisfera estica a Pământului, iar Pacificul de est (de langa America) se afla in emisfera vestica.
Intr-o mare parte a calatoriei lui Magellan - de la Stramtoarea Magellan si pana In Filipine - oceanul a fost chiar linistit. Dar Pacificul nu este mereu pasnic. Multe cicloane tropicale (echivalentul uraganelor din Atlantic) lovesc insulele Pacificului. Locurile din preajma imbinarilor placilor tectonice sunt pline de vulcani si sunt des afectate de cutremure. Tsunamiurile, valuri imense declansate de cutremure subacvatice, au devastat multe insule si au distrus multe orase.
In Pacific temperatura apei variaza de la punctul inghetului, in zonele polare, pana la circa 30 °C la ecuator. Salinitatea variaza in functie de latitudine: apa este mai putin sarata langa ecuator decat cea din zona temperata, din cauza precipitatiilor abundente din zona ecuatoriala / tropicala. Si spre poli salinitatea este mai mica, deoarece evaporarea este foarte scazuta.
In general apa Pacificului se misca in sensul acelor de ceasornic in emisfera nordica a Pamantului si in sens opus in emisfera sudica. Curentul ecuatorial de Nord se misca spre vest de-a lungul paralelei de 15° N, apoi se intoarce spre nord langa Filipine pentru a deveni curentul cald Japonez sau Curentul Kuroshio.
Cotind spre est la 45° N, curentul Kuroshio se bifurca: o parte din apa se misca spre nord formând Curentul Aleutian, in timp ce restul se misca spre sud pentru a se reuni cu Curentul Ecuatorial de Nord. Curentul Aleutian se ramifica in apropierea Americii de Nord si formeaza baza circulatiei de forma triunghiulara din Marea Bering. Ramura sudica a lui devine linistitul si incetul curent Californian.
Curentul Ecuatorial de Sud, curgand spre vest de-a lungul ecuatorului, coteste spre sud la estul Noii Guinee, apoi spre est in dreptul paralelei de 50° S si se uneste cu principalul curent vestic al Pacificului de Sud, ce include curentul circumpolar antarctic ce inconjoara pamantul. In timp ce se apropie de coasta chiliana, Curentul Ecuatorial de Sud se divide; o ramura curge imprejurul Capului Horn, iar cealalta o ia spre nord pentru a forma curentul Perului sau Curentul Humboldt. Sursa: http://ro.wikipedia.org

Judetul Tulcea

Judetul Tulcea, se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, in Dobrogea, fiind traversat de paralela 45, la vest, la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentand 3,5% din suprafata totala a Romaniei.
Judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se disting doua grupe geografice: Horstul Dobrogean, care se prezinta ca un platou tipic, ce determina existenta a 3 zone biogeografice (stepa, silvostepa si padurea) si zona umeda formata din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe, teren inca in formare.
Clima este temperat continentala cu veri calde si ierni reci, cu precipitatii reduse cantitativ, cu vanturi dominante din nord si nord-est.
Reteaua hidrogafica este dominata de Fluviul Dunarea, rauri mici ( Telita, Taita, Slava) ce se varsa fie in Dunare, fie in numeroasele lacuri de pe teritoriul judetului.
Arheologic, se constata locuirea acestui teritoriu de peste 110.000 ani, prin vestigiile culturilor Hamangia, Gumelnita si traco-dacica, ale cetatilor geto-dacice si marilor constructii edilitare romane.
Administrativ, judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale , din care: Tulcea , resedinta de judet – cu o treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune.
Din punct de vedere al populatiei, conform datelor recensamantului din anul 2002, pe teritoriul judetului Tulcea convietuiesc circa 17 etnii din care 90% persone de etnie romana si 10% de alta etnie, cele mai reprezentative grupuri etnice fiind de rusi si lipoveni – 6,3% din populatia stabila, turci si tatari – 1,4%, rromi – 0,9%, greci – 0,7%. Densitatea locuitorilor /kmp este cea mai mica din tara, 30,4 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, fapt datorat suprefetei mari de apa (Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe) ce se desfasoara in judet, 3446 kmp dintr-un total de 8499 kmp. Sursa: www.info-delta.ro

duminică, 8 ianuarie 2012

Localitatea Crisan - Judetul Tulcea

Localitate situata in judetul Tulcea pe ambele maluri ale bratului Sulina, in partea centrala a Deltei Dunarii. Satele componente ale comunei sunt : Crisan, Caraorman si Mila 23.
Cu o intindere de peste 7 km, Crisan reprezinta un veritabil nod de plecare spre localitati din toata Delta astfel: spre nord catre Chilia Veche, balta Matita, Mila 23, spre sud catre satul Caraorman si bratul Sfantu Gheorghe spre vest catre Tulcea, iar spre est catre Sulina.
Activitatile principale ale locuitorilor sunt piscicultura, dar si activitati zootehnice ce se desfasoara preponderent in gospodarii particulare si in mici asociatii familiale.
Turismul este bine reprezentat, in aceasta localitate infiintandu-se multe pensiuni.
Acces in localitate: Acces naval, 50 km de Tulcea.
Puncte de interes turistic: Monument comemorativ ridicat in amintirea inaugurarii Canalului Sulina; Punct de plecare catre canalele si lacurile Deltei Dunarii. Sursa: www.info-delta.ro

Trasee turistice in Delta Dunarii

Traseul nr. 1: Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan
Traseul nr. 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc - Tulcea
Traseul nr. 3: Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - Împutita - Canalul Busurca - Sulina – Tulcea
Traseul nr. 4: Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei
Traseul nr. 5: Jurilovca - Gura Portitei
Traseul nr. 6: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere
Traseul nr. 7: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada
Traseul nr. 8: Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 – Sireasa – Sontea – Razboinita – Stipoc – Pardina - loc. Chilia Veche
Traseul nr. 9: Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina - canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche
Traseul nr. 10: Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton – Buhaz – Palade –Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe
Traseul nr. 11: Traseul turistic Sulina –Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca - Periprava
Traseul nr. 12: Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia – Periprava
Traseul nr. 13: Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3 - gârla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan
Traseul nr. 14: Traseul turistic Jurilovca – Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita - canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca
Traseul nr. 15: Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 16: Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal Bogdaproste - lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna - canal Eracle - Dunarea Veche - loc. Mila 23
Traseul nr. 17: Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca – Imputita - cordon litoral – Tataru - loc. Sf. Gheorghe
Traseul nr. 18: Traseul Sulina – Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu – Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe.
Traseul nr. 19: Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches – Lac Telincea

vineri, 6 ianuarie 2012

Raul Prut

Prutul este un rau lung de 953 km, ce izvoraste in apropiere de muntele Hoverla din Carpatii Padurosi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa in Dunare langa Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita intre Romania si Republica Moldova. In perioada interbelica, raul era navigabil pana la Ungheni, insa in perioada comunista navigatia pe rau a fost treptat abandonata, cursul nemaifiind intretinut. Principalii afluenti pe partea dreapta sunt Ceremus, Baseu si Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe raul Prut exista o amenajare hidroenergetica (barajul de la Stanca-Costesti) realizat impreuna cu Uniunea Sovietica (actualmente Republica Moldova).