Localizarea Crapului

In primul rand pentru a-l pune pe saltea trebuie sa il localizam, sa stim ce semne urmarim si ce cautam pentru a fi cat mai aproape de crap.

Multi pescari de crap au obiceiul de a se aseza pe locuri care arata foarte bine sau unde prieteni au mai prins crap. Pestele insa se va hrani intotdeauna in zone unde se simte in siguranta, asadar daca sunt locuri unde pescarii prind frecvent cu timpul pestii(mai ales in sistem C&R) vor asocia acel loc cu pericolul si vor incepe sa il evite deci "Pomul laudat" va deveni doar o fantana seaca.
Atunci cand ajungeti pe lac, petreceti un timp doar urmarind apa, cautand semne ale crapilor ciruland sau hranindu-se. Cautati semne ale miscarilor la suprafata sau sarituri, chiar urmarind suprafata cu ajutorul binoclului. O dara de bule de aer la suprafata tradeaza prezenta pestelui in zona, acesta hranindu-se pe substrat; s-ar putea sa nu fie chiar crap dar e semnul ca pestii se hranesc in zona respectiva si veti prinde poate alta specie dar va veni si randul crapilor sa caute aceste zone.
Urmariti zonele in care crapii sar, fie in mijlocul lacurilor sau in zone in care nimeni nu este tentat si nu pescuieste. Studii asupra comportamentului crapului au demontat mitul cum ca atunci cand crapul sare nu se hraneste. Din contra, sariturile crapului sunt un semn pozitiv, pestelui ii convin conditiile locale, calitatea si claritatea apei, prezenta hranei in zona respectiva si foarte probabil prezenta unei structuri subacvatice care ii inspira siguranta pentru a se desfasura si a se hrani.
Nu pescuiti in zone cu presiune mare asupra pestelui. Daca vedeti chiar cel mai bun loc liber dar de jur imprejur sunt multi pescari mai bine cautati o zona linistita in care nimeni nu a fost tentat sa se aseze. Chiar daca pescarii respectivi prind uneori, mai mult ca sigur sunt doar pesti razleti prinsi pe rutele lor de patrulare. Daca sunteti totusi obligat sa ocupati un loc in "multime" incercati sa aruncati mai departe daca este posibil decat restul pescarilor. Zgomotul plumbilor aterizand este auzit de crap de la mare distanta, desi uneori zgomotul poate fi asociat cu prezenta unei surse de hrana, plescaitul constant al plumbilor va impinge crapii spre larg sau alte zone mai izolate pentru siguranta.
Daca toate acestea nu functioneaza cautam si alte semne.....
Ganditi-va la conditiile meteo, nu doar cele din ziua respectiva dar si in zilele premergatoare iesirii dumneavoastra pe lac. S-a modificat temperatura sau presiunea atmosferica in vreun fel? Daca a fost cald apele cu adancime mica vor fi mai calde iar crapii se vor indrepta spre ele, si in acest sens, crapii vor cauta apa mica incalzita de soare in special in diminetile reci.
Putem cauta zone "fierbinti" urmarind particularitati vizibile ale lacului care le-ati putea suspecta fie ca tin crap, fie ca sunt zone de patrulare ale acestuia. Zonele cele mai frecvent alese de crap sunt: insulele, zone de vegetatie submersa, plauri, stufaris, copaci ce atarna deasupra sau chiar pe suprafata apei, agataturi de tot felul, directia vantului sau apa mica.
Insulele ofera crapului o zona in care sunt feriti, se pot hrani in siguranta, cu atat mai mult cu cat exista si copaci care umbresc suprafata apei. Valoarea locului scade daca este o tinta foarte frecventa a pescarilor, crapii vor cauta alte zone daca se risipeste siguranta. In zile linistite si mai ales pe lacuri noi vor fi o tinta "obligatorie" si destul de sigura in privinta unei capturi. De asemenea insula este un "marker" natural, nu trebuie urmarite alte repere sau folosit marker-ul care si el ar putea speria crapul prin prezenta sa si utilizarea excesiva.
"Paturile" de vegetatie submersa sunt unele din locurile preferate de hranire ale crapului; acesta se simte in siguranta si gaseste hrana naturala din abundenta. Pentru pescar poate fi u nadevarat cosmar, agataturile ce pot surveni frecvent, dificultatea de prezentare a momelii, iar in cazul unei capturi, pestele trebuie tinut in afara zonelor de vegetatie densa. Desi dificil uneori, in lipsa altor semne, pescuitul pe sau in apropierea acestor zone poate fi un pont de "aur".
Plaurii(zone in care nuferii creaza o adevarata patura la suprafata si "padure" submersa) ca si vegetatia ofera multa siguranta si totodata hrana crapului. Sunt locuri bune de tintit cu momeli scufundatoare in "intranduri" sau momeli flotante chiar in "ochiuri" ale acestor zone. Frecvent in apropierea malurilor, pescuitul acestor zone necesita liniste maxima daca pescuiti din apropiere.
Zone de stufaris, ca si plauri uneori, fiind aproape de mal sunt o arma cu doua taisuri. Crapii se pot simti in siguranta si patrula frecvent in cautarea hranei sau din cauza apropierii de mal(mai mult sau mai putin circulat) se pot ferii de aceasta zone in totalitate considerand-o "zona de risc".
Unul din cele mai bune daca nu chiar cel mai bun loc de a cauta crapul, in parerea multora din cei mai celebri pescari de crap, il reprezinta copacii care atarna deasupra apei. Prezenta crengilor la suprafata apei creeaza in loc in care crapii se simt foarte in siguranta si se hranesc cu mult "tupeu", mai lasa deoparte precautia instinctuala si se vor apropia mai usor de monturile noastre, chiar daca nu sunt camuflate perfect. Un alt vot pozitiv pentru aceste zone este acela ca multi pescari se feresc de ele, prefera sa arunce departe in larg sau in alte zone, cel mai simplu motiv fiind riscul de a nimeri fix in copac, neplacut pentru toti si cred ca toti am patit-o cel putin o data... Necesita o precizie buna a aruncarii dar sansele sunt mari ca rasplata sa fie pe masura.
Agataturile, diverse resturi, trunchiuri de copac, bolovani etc. sunt preferate de crap tocmai pentru ca majoritatea pescarilor se feresc de ele. Asumandu-ne anumite riscuri, pescuind cu linii intinse, frane stranse, cu monturile aproape de agataturi si noi aproape de bete, avem sanse de a scoate crapii din ascunzatoare spre stupoarea colegilor care pazesc swingerul in van.
In general crapii au tendinta de a urmarii directia vantului. Exista mai multe ipoteze pentru acest comportament: hrana este impinsa spre malul batut de vant, hrana este agitata din substrat in aceste zone sau actiunea vantului tinde sa impinga straturile de apa mai calda care sunt preferate de crap in final acestia ajungand in zona in care bilele cu "piercing" ii asteapta.
Apele mici vor fi cautate de crap in diminetile reci, atunci cand soarele iese si incalzeste mult mai repede aceste zone decat altele de pe lac, nu intotdeauna privite cu incredere pot oferi deseori surprize.

Nada pentru apele curgatoare

Ingrediente:
- Malai (sa nu fie grisat) 1000 g
- Budinca (3 de caramel) 60 g
- Atractant cascaval 25 ml
- Faina de oase 350 g
- Faina De Sange 150 g
Mod de preparare:
Se face mamaliga, dupa aceea se adauga budinca (tine bine legata mamaliga), faina de sange si de oase (au un miros tare ciudat si sunt unsuroase le place la pesti) si la final dupa ce e rece se pune atractantul de cascaval.
Dupa ce se pune pe momitor nada , daca aveti un spray atractant de cascaval puteti sa pulverizati bulgarele de nada. Pentru mreana pe carlig se pune cascaval (se lasa la soare sa se usuce un pic sa fie mai tare si saprinda miros un pic).

Vaduvita de 2,8 kg

In timp ce se afla pe un afluent al Dunarii la o partida de pescuit la crap, pescarul german Hartmuth Geck a reusit sa pescuiasca o vaduvita de 57 de cm in greutate de 2,8 kg. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Cotele Apelor Dunarii - 24 aprilie 2012

Localitatea	Km	Cota	Variatia	Temperatura
SULINA	0	78	0	14.5
TULCEA	71	229	2	15
ISACCEA	103	282	4	14
GALATI	150	357	6	14
BRAILA	170	362	5	14.5
HIRSOVA	253	358	16	14.5
CERNAVODA	300	274	6	14.5
CALARASI	370	275	13	14
OLTENITA	430	321	9	14
GIURGIU	493	300	-2	13.7
ZIMNICEA	554	325	-19	14
T. MAGURELE	597	300	-20	14
CORABIA	630	270	-25	14.3
BECHET	679	326	-5	14.2
RAST	738	327	47	13.5
CALAFAT	795	345	103	12.5
CETATE	811	390	106	12.8
GRUIA	851	378	113	11.8
T. SEVERIN	931	775	-25	11.8
ORSOVA	954	2470	-20	11.8
DRENCOVA	1015	955	-20	11.8
MOLDOVA V	1048	730	-20	11.8
BAZIAS	1072	588	-17	11.8

click pe imagine pentru marire

Sursa: www.afdj.ro

Permis Pescuit Sportiv - ANPA 2012

Agenţia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) a dat unda verde la eliberarea/vizarea permiselor de pescuit sportiv pentru anul 2012 si la preschimbarea vechilor permise, cu noul model, de tip card.

Taxa anuala pentru eliberarea/vizarea permisului de pescuit sportiv este de 30 de RON. Pentru elevi si studenti taxa este de 10 RON. Pensionarii, veteranii de razboi si persoanele cu handicap grav vor primi permisul gratuit.

Incepand cu data de 07.02.2012 se poate depune la sediul ANPA, la filialele regionale si la punctele de lucru din teritoriu si documentatia necesara pentru eliberarea noilor permise de pescuit de tip card. De notat ca, vechile permisele de pescuit, eliberate in anul 2011, sunt valabile pana la eliberarea permiselor de tip card, conform legislatiei in vigoare.
Posesorii permiselor de pescuit recreativ-sportiv pot practica pescuitul pe toate habitatele piscicole naturale, inclusiv pe Dunare. Insa, pentru portiunile de granita de pe Dunare este necesar si Avizul de la Politia de Frontiera (PG-ul). Pentru Delta Dunarii, permisul de pescuit se elibereaza de ARBDD- Tulcea, taxa fiind tot de 30 RON pe an. Turiştii trebuie sa achite la intrarea in Delta tarifele de acces in rezervatie practicate de ARBDD: 5 lei /persoana/zi; 15 lei/persoana/saptamana; 30 lei/persoana/an, iar permisul de acces pentru autovehicule este: 10 lei/autovehicul/zi; 100 lei autovehicul/an; 100 lei/ambarcaţiune/an, respectiv 20 lei/ambarcaţiune/sejur.

Programul de primire documente şi de eliberare permise de pescuit recreativ/sportiv 2012 - detalii aici
Sursa: www.evz.ro, www.anpa.ro

Platica Record de 10,4 kg

Tony Gibson este cel care a bătut recordul la plătică cu un exemplar de 10,4 kg. Plătica a fost prinsă pe Ferry Lagoon, o locaţie recunoscută pentru plăticiile uriaşe, acolo unde acest exemplar mai fusese prins şi în 2009 pe când avea 10,1 kilograme. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Lacul Herastrau

Parcul Herastrau este cel mai mare parc din Bucuresti, situat in partea de nord a orasului. Parcul Herastrau are o suprafata de cca 110 ha, lacul Herastrau are o suprafata de cca 74 ha. Aleea ce inconjoara Lacul Herastrau are 5.92 km. Parcul Herastrau beneficiaza de locuri de joaca pt copii si parcare.
Pescuitul sportiv pe lacul Herastrau se desfasoara numai pe mal, de la stavilar pana in dreptul insulei Pensionarilor. Lacul Herastrau a fost populat cu crap intre 600g si 4kg si caras. Sediul administrativ al lacului Herastrau este la terasa Zefir – pe malul lacului , langa restaurantul Isoletta, de unde se pot procura abonamentele anuale. Taxa se incaseaza de paznici la locul dvs de pescuit.
Taxa este de: 50 Ron / 12 h, 1250 Ron / an – abonament cu 16 zile/luna. Se pot retine 5 kg de peste. Nr de lansete = 4, undite = 1. Doar forfac cu maxim 2 ace, exclus bomba.
Specii de pesti intalnite: caras, crap. Telefon Contact: 021.224.58.60.
Parcul Herastrau este delimitat de B-dul Prezan Constantin – B-dul Aviatorilor – Sos. Nordului – Str. Elena Vacarescu – Sos. Bucuresti-Ploiesti – Sos. Kiseleff. Sursa: www.baltidepescuit.ro

Pescuitul Stiucii cu plumb pe fund

Pescuitul stiucii pe fund cu plumb greu, este folosit in spatii deschise unde avem adancimi mai mari de 2 m, in gropi, sau cand vrem sa aruncam la distanta. Flotorul va mentine pestisorul deasupra fundului nelasind pestisorul sa se ascunda in ierburile sau pietrele de pe fund.

Noutatea este mica bucata de cauciuc de 5 per 5 mm, care se infige in varful carligului fixandu-l bine. Pestisorul nu mai poate sa scape din carlig.
La montura cu doua carlige in serie, al doilea carlig este cu ochet, si fixat pe fir cu sarma de cupru de 0,5 mm . Este folosit pentru pestisori robusti mai mari de 15 cm. Carligele sunt nr. 1/0, 2/0, Introduceti o bucatica de cauciuc pe fiecare carlig pentru fixare.
La montajul cu ancora firul este tras pe sub pielea pestelui impreuna cu tija ancorei, si doar unul din brate intra in pestisor.. La pescuitul cu plumb greu pe Dunare folosim montajul cu margica si agrafa intre doua alice. Struna din kevlar are un flotor rosu langa paleta carligului. Plumbul este plat intre 60-120 g.

Canepa, momeala si nada pentru crap

Probabil cea mai folosita samanta la pescuitul crapului, dupa porumb, canepa este folosita cu succes in boilies-uri, mixuri de seminte si ca nada.

Folosita atat in momeala cat si in nada pentru pestii de apa dulce, in special pentru crap, canepa mareste atractia datorita proprietatilor ei, actionand ca un semnal ce dezvolta nevoia crapului de a se hrani.
Reteta preparare a canepei.
Se ia un kilogram de seminte de canepa, se spala bine apoi se pun la inmuiat si de adauga o lingura de sare. Mare atentie! Sarea nu trebuie sa fie iodata!
Se amesteca si se lasa la inmuiat 24 de ore. In acest timp canepa absoarbe ata si isi pierde flotabilitatea.
Dupa ce s-a inmuiat, se toarna amestecul intr-o oale (eu personal o pun direct la inmuiat in oala) si se fierbe la foc mic. Perioada de fierbere este de aproximativ 20 de minute; mai exact pana ce se desfac boabele si se vede miezul. Fierbeti semintele pana ce majoritatea sunt desfacute apoi luati oale de pe foc.
Se lasa la racit si se strecoara printr-o sita.
Semintele de canepa obtinute le puteti folosi cu incredere ca adaos la nada. Rezultatele nu vor intarzia.
Nu aruncati apa in care ati fiert canepa deoarece are un continut bogat in uleiuri si este un atractant foarte eficient. Apa rezultata se poate folosi la umidificarea nadei.

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus)

Pelicanul comun face parte din ordinul Pelecaniformes si din familia Pelecanidae, este o pasare de talie mare,care poate ajunge la o lungime de 140 cm si o greutate de 10 kg. Atrag atentia mai ales prin ciocul lor mare sub care se afla un sac de piele, de culoare galbena, folosit la transportul pestilor prinsi catre cuiburile cu pui. Zonele preferate de pelicani sunt cele cu apa putin adanca si cu ape domoale,bogate in peste,unde isi pot prinde usor prada cu ciocurile lor imense.

La noi in tara ii gasim de la sfarsitul lunii martie si pana in octombrie in Delta Dunarii,unde revin an de an pentru a-si face cuiburile si pentru a creste puii.Coloniile se stabiles in jurul plaurilor, mici insule de stuf plutitoare,pe care isi fac cuibul. D e obicei femela depune 2-3 oua pe care ambii parinti le clocesc timp de 35 de zile.
In acest moment pelicanul este o specie protejata in toata Europa si inca ne putem mandri cu aproximativ 2500 de perechi de pelicani care cuibaresc in fiecare an in Delata Dunarii-aceasta fiind si cea mai mare populatie de pelicani din Europa. In Romania pelicanul este declarat monument al naturii iar patrunderea in colonii este stric interzisa dar nu neaparat si respectata. Au fost situatii in care pelicanii au parasit colonia,lasand in urma cuiburile cu oua sau pui din cauza apropierii prea dese si in mod repetat a grupurilor de turisti.
Relatarile unor exploratori straini ajunsi in Dobrogea la sfarsitul secolului al XIX lea povestesc de existenta unor colonii incredibile pe toata suprafata Dobrogei unde numarul pasarilor depasea orice imaginatie umana. Faptul ca este considerat de catre pescari o pasarea lacoma,care consuma 10 kg de peste pe zi,desi nu este adevarat,pelicanul consuma maxim 3kg de peste zilnic, a adus aceasta pasare in pragul disparitiei. In timp in Delta Dunarii au fost facute numeroase expeditii de masacrarea pelicanilor in care se dadeau foc plaurilor pe care cloceau pelicanii sau in care vanatorii erau rasplatiti pentru fiecare pelican impuscat.