Pescuitul este permis pentru toate speciile de pesti din apele de ses, coliniare si de munte. Pescuitul pe Dunare da bune rezultate la crap, somn, avat, salau, mreana. La mare, spre sfarsitul lunii, incepe sa se prinda chefalul.
In luna august pescuitul da roade cel mai bine dimineata si seara, Pe timpul zilei pestii se ascund in locurile racoroase si umbrite, departe de calcura soarelui lunii august. Totusi intervalul orar in care se poate pescui creste fata de luna iulie.
Avatul ofera partide interesante la marginea suvoaielor si la varsarea garlelor si canalelor, cu naluci mici, rotative; un pescuit interesant si cu rezultate este cel cu musca naturala sau artificiala;
Babusca- la samanta de canepa, bob de grau, paste, paine;
Bibanul - pestisori vii, rame rosii, insecte, si chiar mamaliga
Carasul- la mamaliga, rame, viermusi;
Cega - idem iulie;
Cleanul -continua sa prefere greierii si cosasii. In zilele foarte calduroase se ascund in spatele diferitelor obstacole de unde, pe langa musca mare, paroasa, neagra sau rosie, poate fi scos cu un buchet mare de viermusi;
Crapul - mamaliga, rame, insecte, boiles, petete etc. Luna august este luna perfecta pentru pescuitul crapului.
Linul si platica- la paine si bob de grau. Catre sfarsitul lunii august, boabe de grau si viermusi ori mici rame, viermusi si rame la un loc;
Mihaltul - idem iulie;
Mreana - la cuburi de branza si la greier; rame rosii pe fundul apei, ghem de vermusi de carne;
Obletul se prinde mai ales cu paste, musca de casa, furnica inaripata;
Rosioara la viermusi de carne, insecte mici, mamaliga, paine
Scobarul - la fel ca si mreana, dar cu momeli mai mici
Somnul - la fel ca in luna anterioara.
Stiuca incepe sa manince orice misca. se poate pe langa palcurile de stuf atat de pe mal cat si din barca. Pestisorii vii sunt o momeala foarte buna alaturi de momelile stralucitoare oscilante, rotative, voblere si twistere.
Vaduvita- ca in luna anterioara.
La mare in luna august la fel ca in luna anterioara se prinde bine:
Calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi.
Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare;
Lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci;
Hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi;
Zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.
Stavrid si cambula.
Pescarul britanic Sean Roon a reusit sa captureze o mreana de 5,7 kg pe raul Dervent din Marea Britanie. Sean Room a utilizat o tactica de pescuit mai putin folosita, ceea de a da cu plumb pe fundul apei. Partida de pescuit a durat patru ore si a avut ca rezultat un frumos exemplar de mreana de 5,7 kg. Ca momeala, pescarul britanic a folosit carne pusa pe un carlig nr.4.
Pescuitul pe Dunare, este foarte diverit de pescuitul la o balta privata sau lac. Pestii, traiesc in salbaticie, adica trebuie sa isi procure singuri hrana si nu sunt invatati sa fie hraniti si in consecinta au alt stil de viata si hranire. La acest stil de viata si de hranire trebuie sa ne adapdam si noi, pescarii, daca vrem sa avem rezultate.
Lacul Gilau este un lac de acumulare care s-a format in urma construirii barajului in anul 1972. Este situat pe raza comunei Gilau, jutetul Cluj, la o altitudine de 422,25 m.
Exista numeroase monturi speciale pentru pescuitul la somn, si unele sunt mai mult decat complicate.
Lacul Sarulesti este bine cunoscut in Romania. Are o desitate foarte mare atat de crap si alti pesti pasnici precum carasul cat si de pesti rapitori. Pe lacul Sarulesti se desfasoare numeroase concursuri nationale la crap dar mai ales la pescutuil salaului. Costul unei partide de pescuit difera de la rapitor la crap iar singurul peste care se poate retine este platica pentru care se percepe o taxa 50Ron/12h, retinerea acesteia se face in limita a 5 kg.
Ca majoritatea molustelor bivalve, au cochilia formata din doua parti, articulate printr-un ligament flexibil si rezistent. Inchiderea si deschiderea valvelor poate fi controlata de molusca prin intermediul a doi muschi. Cand muschii se relaxeaza forta ligamentului elastic face ca valvele sa se deschida. Aceasta relaxare a musculaturii permite apei sa intre si sa iasa din cavitatea paleara prin intermediul a doua sifoane, unul inhalant si unul exhalant. In cazul in care muschiul este contractat, el tine cochiliile strans lipite, impiedicand pradatorii sa ajunga la tesutul moale al scoicii.
