vineri, 5 iulie 2013

Balta Moara Vlasiei 2

Balta Moara Vlasiei 2 are circa 22 de ha, adancimi intre 3 si 4.5 metri si cam 35 de tone de crap! Crapii sunt majoritatea intre 4 si 9 kg, dar exista si numeroase exemplare de peste 10 kg, recordul in 2007 fiind de 17 kg. In lac se mai gasesc si somni uriasi, stiuci ca in delta , iar ctenul este mereu pregatit pentru un drill pe cinste. Se pescuieste numai pe un mal, unde posibilitatiiile de campare sunt extraordinare, iar curatenia pe balta este perfecta. Latimea baltii este intre 100 si 400 de metri.
Pescuitul incepe la ora 06,00 si se termina la ora 18,00. Este strict interzis sa puna pestele in acelas juvelnic 2 sau mai multi pescari. Este strict interzis pescuitul la BOMBA. Pescarul poate sa pescuiasca cu maxim 4 scule (lansete sau undite) obligatoriu dotate cu 1 (un) singur carlig si plumb sau momitor pierdut. Pescarii vor trebui sa fie dotati cu saltea de primire si spray dezinfectant (cei care nu au asa ceva, pot cere de la paznicul care incaseaza taxa).
Specii de pesti intalnite: caras, crap, rosioara, salau, somn, stiuca. Taxa pentru balta este 100lei. Detalii telefon: 0728908400.
Cale de acces:
Bucuresti –Otopeni, la Balotesti se face dreapta – Caciulati – Moara Vlasiei – la statuie se face la stanga – drumul duce direct pe balta.
Bucuresti – Colentina – de la D-na Ghica – str. 7 Noiembrie – Stefanesti (se trece Linia de Centura) com. Dascalu in centru se face la stinga spre Moara Vlasiei – se trece peste calea ferata si la urmatoarea intersectie (in centru) tot inainte pe un drum de piatra ce va duce direct pe malul baltii.

joi, 4 iulie 2013

Montura pentru Crap

Va prezentam una dintre monturile pentru boiliesuri scufundatoare si anume montura rigida cu Amnesia. Dupa cum ii si spune numele monturii, materialul de forfac este Amnesia, un fir fara memorie conceput pentru pescuitul marin de către firma Sunset si care a fost preluat de catre pescarii de crap, impunandu-se in scurt timp ca fiind cel mai bun material pentru monturile rigide.
Carligele indicate pentru acest tip de montura sunt cele produse de Gamakatsu (modelele Super Snag si Specialist) si cele produse de Korda (modelul Longshank X. Neaparat modelul Longshank X, deoarece spre deosebire de fratele lui Longshank este mai greu si imbunatateste efectul de balama al monturii.

Pescuitul Stiucii cu Lingurite Rotative

Rotativele sunt naluci excelente pentru stiuca, pentru apele mici cele mai bune fiind de marimea 3-6, fara corp. Animatia este si aici foarte importanta, nu tarati pur si simplu rotativa, lansati, intindeti firul imediat, smuciti usor lanseta pentru a pune rotativa in miscare, recuperati 1-2m, opriti, lasati rotativa sa cada cativa centimetri (in functie de adancimea apei), iar smuciti usor... In ape reci, rotativa da uneori rezultate mai bune decat oscilantele sau alte naluci, la fel si in cazul apelor tulburi, vibratiile emise de rotativa sunt mai puternice iar stiuca o detecteaza mai usor.
Ca modele sigure puteti folosi Mosca Spanto si Longet, Vibrax, Mepps Aglia si Lusox, BerTi Clasic etc.

Fluviul Ebro

Ebru (in spaniola Ebro) este un fluviu din nord-estul Spaniei ce se varsa in Marea Mediterana la aproximativ 160 km de Barcelona. Este cel mai lung curs de apa din Spania si izvoraste la 70 km distanta de Oceanul Atlantic, la sud de Santander, in Muntii Cantabriei. Cursul sau in lungime de 600 km se intinde de-a lungul poalelor Muntilor Pirinei.
Este singurul rau din Spania care la varsare prezinta o delta si nu un estuar.
Fluviul este practic un paradis, nefiind afectat de catre factorii antropici (adica de om). Fiind foarte lung si lat, prezinta toate tipurile de formatiuni: sectiuni cu apa adanca langa baraje sau mica in alte locuri, cu apa repede si involburata langa nenumaratele cascade sau domoala, iar delta pe care o formeaza la varsare este un adevarat ecosistem neafectat inca de problemele poluarii, in ciuda faptului ca se afla destul de aproape de unele din cele mai mari metropole ale lumii (Barcelona).

Delta Ebroului

Leadcore

Leadcore-ul este un fir special, folosit frecvent in pescuitul la crap, format dintr-un miez de metal invelit intr-un textil foarte suplu. Denumit tehnic leadcore (lead=plumb, core=miez), este folosit ca segment de legatura intre firul principal si montura sau firul de inaintas si montura.
Datorita insertiei de metal de la interior este greu si rezistent. Are o constructie speciala, cu fibrele materialului textil orientate intr-o singura directie, care permite buclelor de la capatul segmentelor de leadcore sa se autoblocheze. Motivul principal pentru care este folosit leadcore-ul este greutatea suplimentara pe care o are miezul de metal de la interiorul firului textil. Aceasta ajuta la o asezare mai rapida si mai precisa a monturii pe fundul lacului, ceea ce duce la o prezentare mai corecta si mai putin vizibila.
Leadcore-ul se lucreaza scotand un segment din miezul de plumb dintr-un capat, facand apoi o bucla cu capatul textil ramas liber, trecand-ul prin interiorul firului si scotandu-l apoi exact unde incepe miezul de plumb
Avantajele leadcore-ului: este foarte greu, se lipește de fundul apei, are efect anti-tangle, rezistent la abraziune, protejeaza pestele intepat
Dezavantajele leadcore-ului: nu e foarte simplu de legat – e nevoie de putin exercitiu pentru realizarea buclelor, implica folosirea de accesorii ajutatoare – croseta, pensa, lipici, daca nu e bine lucrat si lipit, buclele se pot desface. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

miercuri, 3 iulie 2013

Originea Crapului


Poate cea mai iubita specie de catre pescarii sportivi din Romania si nu numai. Crapul este cel mai raspandit in apele din tara noastra, este gasit in toate baltile private dar si in fluviul Dunarea si multe alte rauri si lacuri.
Multi pescari au facut o reala pasiune pentru crap, existand cluburi de pescuit dedicate acestei specii, competitii importante, multi pescari se intituleaza "crapisti", pescari numai de crap.
De aceea o sa incerc in acest articol sa prezint crapul din punctul de vedere al originii sale, al ihtiologiei sale.
Cu o zona de raspandire initial limitat la continentul euro-asiatic, crapul, care era crescut in sisteme dirijate de sute de ani, a fost populat de colonistii europeni, atat in Africa, dar si in cele doua Americi si in Australia. Specie foarte adaptabila si rezistenta, a supravietuit si a ajuns in multe arealuri sa domine ecosistemele acvatice locale.
Originea speciei este in Extremul Orient, centrul de origine al familiei Ciprinidelor. De aici pestele a inceput sa-si extinda domeniul si, dupa glaciatiunile cuaternare, a patruns in bazinul Dunarii, zona saracita in specii, ca urmare a variatiilor climatice drastice. Se pare ca romanii au fost primii europeni care au crescut crapul in bazine amenajate si au transferat specia in apele Europei Occidentale. 
Pe baza surselor istorice, Aristotel (aproximativ 340-343 i. Ch.) este primul european care vorbeste despre existenta unui peste de apa dulce, numit „kiprianos”. Nu se stie cu exactitate daca este vorba despre crap, dar acest lucru a fost admis de naturalistii secolelor XVI-XVII, inclusiv de Linne. 
Ulterior, s-au dezvoltat doua mituri ale originii crapului european. Acestea considerau ca pestele fusese adus in Europa din Asia Mica sau din Persia. Responsabili de introducerea sa erau considerati romanii si, ulterior, crestinii. Se considera ca romanii au introdus pestele in apele europene pentru valoarea lui culinara si pentru usurinta cresterii lui. De asemenea, raspandirea manastirilor crestine pe continentul european a stimulat extinderea cresterii crapului, care convenea prescriptiilor alimentare crestine. Aceste ipoteze nu se bazau insa pe dovezi concludente.  
Desi de-a lungul timpului, prin selectie, omul a obtinut numeroase tipuri de crap, crapul salbatic are o variabilitate mult mai redusa. Astfel Kirpitchnikov, in 1967, distingea patru subspecii, pe baza diferentelor morfologice si morfometrice: (a) crapul european si transcaucazian (Cyprinus. carpio carpio) ; (b) crapul central asiatic (C. c. Aralensis); (c) crapul est asiatic (C. c. Haematopterus) si (d) crapul sud-est asiatic (C. c. viridiviolaceus). In 1999, acelasi autor revine si recunoaste doar doua subspecii: crapul asa-zis european (Cyprinus carpio carpio) si crapul asiatic (Cyprinus carpio haematopterus). Barus, in 2002, considera ca subspecia sud-est asiatica C. c. viridiviolaceus ar putea fi valida. 
Structura genetica foarte apropiata intre populatiile europene si cele central-asiatice si variabilitatea lor redusa sugereaza faptul ca originea crapului european pare a fi central-asiatica. In perioada post-glaciara, crapul salbatic a patruns probabil din Asia Centrala in bazinul Dunarii, de unde s-a raspandit ulterior in restul Europei, cu ajutorul omului, prin domesticire. 

Montura pentru Somn


Somnul nu se joaca decat foarte rar cu momeala asa cum o face crapul. De cele mai multe ori o apuca hotarat si o mesteca temeinic, fara suspiciuni si fara sa o scuipe inapoi, oricit de mare ar fi ea. Gura sa impresionanta (de remarcat marimea acesteia chiar la mocutele sub 20 de cm) nu ridica probleme pentru o anumita dimensiune a carligelor, care pot depasi deci cu mult dimensiunile considerate de "bun simt" pentru alte specii. In cel mai rau caz acordam o sansa in plus somoteilor, dar nu va bazati numai pe asta pentru a-i proteja. Mai mult, gura este carnoasa si foarte puternica, utilizata frecvent pentru zdrobirea prazii (scoici, melci, raci etc). De aceea nu este absolut necesara utilizarea carligelor triple, care pot fi paradoxal cauza multor ratari. Efortul pentru a infige un cirlig triplu in gura pestelui este mult mai mare decît in cazul unuia simplu, in plus puterea cu care pestele strange maxilarele este remarcabila, deci inteparea presupune o anumita forta, deja diminuata de distanta mare la care uneori pescuim.

Pescuitul sportiv in luna Iulie 2013

Pescuitul este deschis la toate speciile de pesti in apele de ses, coliniare si de munte, cu exceptia celor protejate. Odata cu scaderea si limpezirea apelor, da bune rezultate pescuitul pe Dunare la somn, avat, salau, crap. Pe masura cresterii temperaturii comportamentul de hranire al pestilor se reduce, obtinundu-se rezultate bune numai in primele si ultimile ore ale zilei. In timpul caniculei, pestele trebuie cautat in zonele mai oxigenate: la confluente sau in zonele unde exista izvoare subterane. Pescuitul marin da bune rezultate la guvide, pe diguri, sau la alte specii din barca.
La pescuitul stationar, in afara de insecte si libelule, momelile vegetale sunt aproape intotdeauna mai eficace.
Avatul cade la naluca mica rotativa, alba sau galbena, la confluente; cu musca, pe sub arbori, de pe mal;
Babusca- mai ales la samanta de canepa si paste; se obtin rezultate si la boaba de grau, viermisori si libelule;
Bibanul- la rame, coropisnite, peste viu; la lanseta, mai rar, cu naluci mici rotative;
Carasul- la rame rosie, mamaliga;
Cega- in Dunare si in raurile mari din Ardeal, pe fund tare, argilos sau pietros, la larve de rusalii, racusori, rame albe sau negre;
Cleanul da rezultate la pescuitul pipait cu greiere, lacuste, tauni;
Morunasul-se pescuieste aproape de fund cu mamaliga, rame, viermusi, sange inchegat;
Mreana - la branza veche, cuburi de branza topita si mai ales la greiere (momeala indicata pana in septembrie), larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant;
Crapul- la cartofi fierti, boabe de grau si de porumb conservat, paine, mamaliga;
Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
Rosioara, pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
Linul- la coada de rac, rame groase de pamant;
Lipanul- cu musca artificiala aproape la toate orele zilei;
Scobarul- se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
Somnul se prinde frecvent indeosebi dimineata si seara la tipari, broscute, lipitori- mai rar in rauri;
Salaul- la peste viu si la bucata de peste;
Stiuca - la peste viu; mai rar la pescuitul cu naluci;
Mihaltul- rar, in bulboane, la fund;
Vaduvita- se gaseste mai spre suprafata unde se poate prinde cu viermusi, rame si paste.
La mare in luna iulie se prinde foarte frecvent:
Calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi.
Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare;
Lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci;
Hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi;
Zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.

Solunar Iulie 2013

SOLUNAR IULIE 2013
LUNI
MARTI
MIERCURI
JOI
VINERI
SAMBATA
DUMINICA
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
REZULTATE SLABE     
REZULTATE SCHIMBATOARE      
REZULTATE BUNE

marți, 2 iulie 2013

Balta Brosteni

Balta Brosteni se afla in localitatea Brosteni care apartine de comuna Visina, in extremitatea sudica a judetului Dambovita, la o distanta de 45 km de Municipiul Targoviste, pe drumul judetean 611.
Balta Brosteni are o suprafata de 4 hectare, cu adancimi medii de 2,5-3 m si adancime maxima de 8,5-9 m.
Momeli recomandate: porumb Bonduelle, viermi, rame, etc.
Balta Brosteni dispune de un drum asfaltat pana la balta, accesibil pe orice vreme.
- Parcare pazita.
- Umbrare cu mese si banci;
- Terasa cu bar (in curand!).
- Balta noastra va pune la dispozitie peste din urmatoarele specii: crap, salonta, caras.
Taxa este de: 50 Ron/ 12h zi; 50 Ron/ 12h noapte; 100 Ron/ 24h; 10 Ron/ taxa de agrement pentru insotitori adulti care nu pescuiesc; Copii ( sub 14 ani) au gratuitate.
Telefon Contact: 0766714506.
Se retine caras fara limita si 3 kg crap;
-Daca se doreste retinerea mai multor crapi, aceasta se va face contra - cost (15 lei/kg);
-Exemplarele mai mici de 1,5 kg se elibereaza neconditionat, cat mai repede si fara a fi ranite;
-Exemplarele mai mari de 4 kg se elibereaza, iar pentru fiecare kg in plus peste 4 se ofera o partida de zi gratuita (ex: crap 6kg=eliberat=2 partide gratuite);
-Pescarul poate merge cu masina la locul de pescuit pentru a descarca echipamentul, dupa care va lasa masina in parcare, la intrare;
-La finalul partidei, pescarul are obligatia, ca inainte de a strange echipamentul, sa anunte administratorul si sa prezinte captura in vederea cantaririi;
-Administratorul isi rezerva dreptul de a verifica periodic juvelnicul;
-Fara limita de lansete sau de undite ( doar in limita bunului simt);
-Este permis plantatul, cu navomodel sau barca personala ( fara alta taxa) ;
-Plata se face la intrarea pe balta;
-Durata unei partide de pescuit este de 12 ore, intervalele orare fiind 06.00-18.00 (pescuit de zi), respectiv 18.00-06.00 (pescuit de noapte);
-Pescuitul de noapte permis doar dupa anuntarea administratorului;
-Este permis gratarul ( cu suport);
-Pescarii au obligatia ca dupa incheierea partidei de pescuit sa lase locul curat;
-Cei care vor fi prinsi ca sustrag (ascund) peste, altul decat cel care poate fi retinut conform taxei achitate, vor fi evacuati.
Cale de acces: Ca sa ajungeti la balta Brosteni mergeti pe A1 Bucuresti-Pitesti, la km 70 se iese la Petresti, pe sensul de mers catre Ghimpati, iar la postul de politie din Petresti iesiti de pe drumul principal catre Brosteni – Visina. De aici, dupa aproximativ 5 km, pe partea stanga a drumului ajungeti la balta Brosteni. Drumul pana la balta Brosteni este asfaltat.
Sursa: www.baltidepescuit.ro