Raul Jiu, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la
Livezeni la Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la sud,
varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la
Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu
Jiul de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al
doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti,
Jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului,
prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea
Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita de
brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.
In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi
afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand
versantii sudici ai Valcanului, fo rmand chei in calcare, fiind alimentate de
ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste
cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe
stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia
Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti
semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari
primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din
topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential.
Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7
mcub/s, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim
de 7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar in 1950.
Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la
spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni
si Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera a
zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului Ceauru,
lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in
perioada viiturilor.
In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul
hidroenergetic Cerna (din afara bazinului) – Motru -Tismana – Bistrita, in care
lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna (124 mil. mcub), cu
centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In cursul
inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat
la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul
Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al
cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei si Izvarna
constituie obiective turistice demne de a fi vizitate.
Lacul
Morii se afla in Bucuresti, intre Militari si Crangasi. Suprafaţa
lacului este de 246 ha, iar volumul lacului este de 14,7 milioane m³.
Lacul Morii este un lac de acumulare executat în principal pentru
protecţia municipiului Bucureşti împotriva inundaţiilor.
ovac, etc
ovac, etc
