duminică, 2 februarie 2014

Pescuitul Sportiv in luna Februarie 2012

        De regula, in aceasta luna, incalzirea progresiva a vremii provoaca topirea sau subtierea ghetii pe lacuri, iazuri si balti, pescuitul la copca devenind periculos sau imposibil. Pestii pasnici, obletul, babusca, rosioara, platica chiar si crapul, incep sa se hraneasca mai intens, pregatindu-se pentru perioada de reproducere care se aproprie. Pestii rapitori raspund bine l amomeli naturale, dar si artificiale.
         In luna februarie, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari, oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de stuf.
- Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
- Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
- Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
- Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
- Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
- Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
- Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
- Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
- Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
- Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandin

Solunar Pescar Februarie 2014



Solunar Pescar Februarie 2014
Du
Lu
Ma
Mi
Jo
Vi
Sa






1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28









Sanse foarte bune
Snse bune 
Sanse slabe

Geneza si Istoria Deltei Dunarii

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte. O faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in actuala platforma continentala. O faza de golf care a urmat unei transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm. Calmatarea continua a dus la actualul aspect.
Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Solunar Pescar Ianuarie 2014



Solunar Pescar Ianuarie 2014
Du
Lu
Ma
Mi
Jo
Vi
Sa



1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31









Sanse foarte bune
Sanse bune 
Sanse slabe

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Solunar Decembrie 2013

SOLUNAR DECEMBRIE 2013
LUNI
MARTI
MIERCURI
JOI
VINERI
SAMBATA
DUMINICA
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
REZULTATE SLABE      
REZULTATE SCHIMBATOARE      
REZULTATE BUNE

duminică, 24 noiembrie 2013

La pescuit!


Despre Twister

La aparitia materialelor plastice, primele naluci confectionate pe baza acestora aveau avantajul copierii exacte a formei, consistentei si coloritului din natura-rame, viermi, broscute sau pestisori. Atul principal in cazul acestei generatii a nalucilor suple sau a twisterelor moderne care le fac sa tremure sa se miste la cea mai neinsemnata miscare, sub actiunea curentului sau tractiunii facute de pescar.
Rame scurtate la jumatate, dar cu coada lunga in secera, viermi cu doua cozi ori cu fusta, broscute cu corp burduhos cu doua seceri ca si cum ar fi doua picioare. Natura ofera diferite modele dar nici creatorii acestor naluci nu se lasa mai prejos.
Asaltul twisterelor nu se limiteaza numai la stimuli vibratori si optici,ci,pentru unele modele,se extinde si la cei olfaco-gustativi: rame cu gust de rama, pestisori impregnati cu extract de mucus.
Montate pe carlige lestate, de marime, culoare si greutate potrivita si capul poate servi drept stimulator optic, sau pe tije din sarma, cu alica in cap si bineinteles, carlig, simplu, dublu sau triplu, twisterele se preteaza oricarei tehnici.
- clasica recuperare in dinti de fierastrau
- pescuitul la trena
- evolutiei pe loc,in curent,folosind plumb de greutate adecvata
- pescuind pe verticala,in zone adanci si pline de hatisuri
Calitati twisterelor
- diversitatea de forme,marimi,culori si chiar nuante precum si a posibilitatilor de a le utiliza in prinderea rapitorilor de orice fel
- diminuarea numarului de agatari datorita pozitiei carligului
- stabilitatea in apa si mare rezistenta la lansari repetate
- usurinta de a le inlocui ori de a schimba lestul
Defecte twisterelor :
- tehnica de finete pentru a le face sa lucreze cum trebuie
- ratari dese la intepare,pestele apucand destul de des de coada
Mai trist este cand twisrerul se rupe si pestele se alege cu o gustare gratuita dar din cauciuc.

Fluviul Obi

Obi sau Ob, fluviul cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km latime si 10-12 m adancime, este situat in vestul Siberiei, Federația Rusa. Fluviul izvoraste din Muntii Altai, prin izvoarele Biia si Katun, si curge pe directia aproximativa S-N, prin intinsa campie a Siberiei de Vest, varsandu-se ca si Enisei in Marea Kara - Oceanul Inghetat, printr-un imens estuar. Fluviul are lungimea de 5.410 km.
Fluviul ia nastere prin unirea raurilor Biia si Katun, care vin din muntii Altai (Siberia de sud), se unesc langa orasul Biisk (în limba rusa Бийск), care are o populatie de 229.412 de locuitori. Fluviul traverseaza orasul Barnaul si lacul de acumulare Kamen, urmat de lacul de acumulare de la Novosibirsk. Obi isi continua cursul in directia nord-vest prin depresiunea Siberiei de vest, trecand prin orasele Nijnevartovsk, Surgut si Hantî-Mansiisk. De aici urmeaza cursul in aceeasi directie de nord-vest, la cca. 300 km de ultimul oras amintit se desparte pe o distanta de cca. 450 km cu un curs spre nord, in doua ramuri numite Obi cel Mare si cel Mic, un brat curge la nord, cealalalt brat la est de Muntii Ural, aceste rauri reunindu-se langa orasul Salehard (38.343 locuitori) situat in Siberia de nord, in apropiere de cercul polar. Detinutii politici au fost deportati in aceasta regiune in timpul lui Stalin. Dupa traversarea acestui oras, fluviul curge la nord si paralel cu cercul polar, varsandu-se in Marea Kara printr-un estuar lat de 80 km si lung de 800 km. Varsare in mare a unei cantitati enorme de apa determina formarea unui curent puternic marin spre nord.
Obi in Siberia de nord, Ienisei in Siberia centrala si Lena in Siberia de est reprezinta principalele cai navale din partea rasariteana a Rusiei. Sursa: ro.wikipedia.org

Balta Romanesti

Balta Romanesti este situata intr-o zona linistita, ferita de zgomot si poluare. Aici va puteti relaxa cu familia si prietenii la un gratar sau o plimbare. Pescuitul sportiv se poate practica tot timpul anului. Balta Romanesti nu este prevazuta cu iluminare pe timp de noapte momentan dar va fi in curind, iar pe timp de zi puteti sa stati linisti sub umbra salciilor sau pe ponton. Se poate intra cu masina foarte usor si se pot amplasa si corturi fara nici-o taxa in plus. De asemenea se poate planta cu barca personala sau cu navomodele fara o taxa speciala.
Taxa este de 50 Ron / zi. La 5 partide de pescuit primiti 1 partida de pescuit GRATUITA. La grupuri de peste 10 persoane, pretul taxei se negociaza. Nr de lansete/undite/persoana = 5. Femeile si copii sub 14 ani, pot pescuii GRATUIT in limita a 5 scule. Cantitatea de peste retinuta este de 20kg – diferenta se plateste. Puietul de crap nu se retine restul se poate lua in orice cantitate
Specii de pesti intalnite: babusca, biban, caras, clean, crap, rosioara. Telefon Contact: 0722927995.
Cale acces. Balta Romanesti se afla in com Potlogi satul Romanesti judetul Dambovita la o distanta de 35-40 km de Bucuresti. Accesul se poate face pe autostrada Bucuresti-Pitesti pana la km 30 dupa care se urmeaza traseul Palanca – Stoenesti -Carpenisu – Potlogi – Romanesti sau pe DN7 prin com: Lunguletu – Poiana – Romanesti

sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Montura pentru stiuca cu pluta fixa


In cazul pescuirii stiucii in ape putin adanci cu momeli vii, se recomanda folosirea plutelor fixe. O astfel de montura se comporta excelent atat in cazul in care pescuim in imediata apropiere a perdelelor de papura si stuf, cat si printre plauri sau in ochiuri de apa inconjurate de vegetatie abundenta. De asemenea, in cazul pescuirii cu pestisori vii va trebui sa verificam atent starea intregului ansamblu (pestisorul trebuie sa fie bine intepat/agatat, firul nu trebuie sa fie infasurat in jurul inelului de varf al lansetei sau intrat sub tamburul mulinetei, etc.) inainte de fiecare lansare, pentru a reduce riscul pierderii momelii sau chiar a intregii monturi. Cea mai mica si aparent neinsemnata neregula observata trebuie remediata in cel mai scurt timp. De asemenea este foarte important sa folosim o struna rezista, si fir metalic (nu textil, va spun din propria experinta) in partea finala a monturi in continuarea acului, pentru ca stiuca este un peste foarte nervos cu o dentitie extraordinara. Fir intins!