Alegerea locului de pescuit pentru crap

Multi pescari gresesc, cautind sa ajunga aproape intotdeauna in locul "preferat". Va este cunoscut, desigur, impulsul de a cauta locul cunoscut de multi pentru pescuit, unde un cunoscut a "agatat" de curind o captura uimitoare. Bineinteles, este posibil ca unii pesti sa fie "pe pozitii", dar acest fapt nu se adevereste intotdeauna. Cel care îsi foloseste instinctul si cauta locuri noi va prinde, in perspectiva, mai mult. Cine pescuieste in locuri mai cunoscute va trebui sa imparta prada cu alti pescari, care cunosc deja locul. De aceea, se impune sa cautati locuri noi, cu potential

Exista pescari profesionisti care isi petrec 75 la suta din timp cautind pestii si doar restul pescuind propriu-zis. Citeodata, acesti impatimiti cauta crapul o zi intreaga, dar in cazul acesta nu dureaza mai mult de o ora pina sa prinda un exemplar capital. Daca ne asezam de la inceputul partidei de pescuit intr-un loc oarecare sau intr-un "loc-atractie", probabil ca am sta toata ziua si am privi neputinciosi virful unditei, fara sa prindem nimic. Nu este o "vrajitorie" sa gasim un loc bun. Este nevoie doar de o gindire sanatoasa, de un simt al apei si de intuitie.

Intr-o anumita privinta, crapii sînt ca si oamenii: le place comoditatea. Trebuie sa cautam apa cu mult oxigen, nu prea rece si cu multa hrana. Luam in considerare, intotdeauna, anotimpul in care pescuim. Pe timpul iernii, vinturile nord-estice reci fac sa scada foarte repede temperatura apei. Desi exista destul oxigen, apa mai calda si placuta se gaseste, mai degraba la adincime mai mare. Vara este exact invers: datorita temperaturii ridicate a apei, scade continutul de oxigen, dar o data cu aparitia vintului, apele se "misca" crapii devenind, astfel, mai activi. Astfel de conditii sînt favorabile nu doar pentru crapi, ci si pentru hrana lor. De aici, si intelepciunea pescarilor care pescuiesc doar contra vintului. Crapii sînt pesti activi, care sar, se zbenguie si se ridica la suprafata apei. Cine observa apa atent va recunoaste multe asemenea semne. Se poate afla cu certitudine unde se gasesc crapii, dar atentie: acesti pesti sînt foarte agitati cind se muta intr-o alta parte a lacului, fenomen care apare mai ales la schimbarea vremii. De aceea, este mai bine sa determinati cursul (calea) crapului si sa fiti inaintea lui, la destinatie. Crapii se simt foarte atrasi de specificul apei, iar partea cea mai specifica a unei ape este zona de mal. Cine se camufleaza de privirile crapilor ii prinde direct sub virful unditei. Daca apa are multi pesti, crapii se retrag in zona malului opus, indiferent de faptul ca este vorba de un mal singuratic sau aflat in jurul unei insule. In afara de aceasta, crapii sînt foarte prudenti, iar pentru a avea senzatia de siguranta se ascund intre salcii, trunchiuri cazute in apa, tufisuri scufundate sI alte obstacole ce le ofera adapost.

Intotdeauna trebuie cautate caracteristici de sub suprafata apei, care nu se pot vedea cu ochiul liber. Putine lacuri au un fund uniform. De obicei, exista denivelari numeroase (insule scufundate, linii de pietris s.a.) In balastiere, liniile mari de prundis sînt folosite de crapi ca o retea de strazi. Prezinta, de asemenea, importanta schimbarea brusca a adincimii apei. Cu cit este mai mare deosebirea, cu atît sînt mai importante însusirile subacvatice ale apei si cu atît exista mai multi crapi..

Mai ales in lacurile obisnuite, este bine sa se cunoasca provenienta solului, a fundului apei. Se foloseste o lanseta puternica, fir impletit si o bila din otel de greutate medie, care se arunca la o departare cit mai mare. Otelul va transmite calitatea solului prin virful lansetei. Pentru ca snurul impletit nu se intinde, deviatiile virfului vor indica miscarile sferei. Daca palpita virful lansetei, atunci e vorba de pietris. O miscare lenesa indica faptul ca fundul apei este plin de mil. Astfel se obtin informatii utile despre relieful sub apa. Schimbarea adincimii, fundul, vremea sI perceptiile optice sînt partile unui puzzle care ne conduc la crap.

Lacul Cernica

Cernica este un lac antropic amenajat pe raul Colentina. Este localizat la o distanţă de 14 km E Bucureşti, in arealul comunei Cernica. Pe malul lacului se află localităţile: Cernica si Caldararu, iar pe mai multe ostroave, legate atat intre ele, cat si de uscat, Manastirea Cernica.

Lacul Cernica este un lac cu o suprafata foarte de mare. Pe malul de langa padure pescuitul este interzis. Pescuitul pe balta Cernica este permis doar in zonele special marcate.
Specii de pesti gasite sunt : oblete, caras, platica, rosioara, somn, crap, stiuca, biban romanesc, biban soare, mai sunt si raci. Nu se poate pescui nocturn. Regimul de pescuit impus: se poate opta intre sistemul C&R (prinde si elibereaza) si sistemul retin ce prind (in limita cantitatii admise).
Cale de acces. Din Bucuresti, Pantelimon, iesirea spre centura, se face dreapta spre manastire, urmandu-se drumul spre Caldarari. Cand se iese din Cernica, se face dreapta si dupa 1 km se face iar dreapta chiar in dreptul statiei de autobuz. Drumul da in balta. Ultima portiune este drum de pamant. Drumul este bun, dar accesul pe dig este limitat.

Modul de viata al Crapului

Primavara cand apele incep sa se incalzeasca crapul incepe sa misune in cautarea hranei. In apele mari, cu inertie termica mare crapii se aduna in golfuri sau alte zone cu apa mai mica ce se incalzeste mai usor.

Vara pe canicula si pe o apa calda crapul se retrage la apa adinca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. In cazul baltilor cu izvoare in mod sigur ii veti gasi in apropierea acestora. Nu refuza nici umbra unui cocioc plutitor cu apa de 2-3 m sub el.

Toamna cand incepe sa se raceasca apa crapul da intr-o foame ceva de speriat, mananca tot ce prinde sa adune grasimea necesara trecerii iernii. Unii spun ca e cea mai buna perioada septembrie-noiembrie pentru pescuitul crapilor capitali. Cu cat inainteaza mai mult spre iarna crapul aduna mai multa grasime deci si mai multe kilograme.

Iarna odata cu inversarea straturilor de apa crapul se retrage la locurile de iernare, in general gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.

Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante etc. dar exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai degusta si pestisori, broaste acestea sunt particularitati sau raci. In mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie sa manance un crap de 20-25 de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a aduna aceste larve, nu mai bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa? Asta se intampla in general in apela fara scoici. Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece la treburi mai consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura, castane de apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente: pestisori, scoici, broaste.

In aprilie – mai are loc reproducerea crapului. In acest timp, crapii se aduna in cirduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. In timpul pontei se lovesc intre ei cu burta spre a usura eliberarea produselor genitale, fapt care a atras momentului pontei si numele popular de “bataie”. O femela depune cam 140000 de icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele masoara 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are loc in mai multe rastimpuri, dar in mod obisnuit in orele diminetii, pe vegetatia submersa. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 GRD; larvele ce eclozeaza au o lingime de 4,5-5,5 mm. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton.

Influenta vremii aspura crapului

Daca poti intelege cum afecteaza vremea comportamentul crapului, atunci sa-i prinzi poate deveni mult mai usor. Puterea si directia vantului, presiunea atmosferica si temperaturile lacului si aerului sunt criteriile cele mai importante.Acestea determina atat locatia crapului in lac cat si dorinta lui de a se hrani. Oricum, depinde foarte mult de perioada anului in care ne aflam, pentru ca pe vreme rece si temperaturi ale apei scazute, crapul nu este asa de inclinat sa respecte „regulile” pe care le-am scris pentru noi insine privind influentele vremii.

Vantul

In mare parte a anului, un vant proaspat sau inviorator incurajeaza de obicei crapul sa se hraneasca si, pe cele mai multe lacuri, este destul de probabil ca ei se vor misca in directia in care bate vantul,pe cand iarna,miscarea lor va fi spre tarmul adapostit de vantul rece.Ei s-ar putea de asemenea misca spre parte mai ferita a insulelor, barierelor si platourilor sa profite de apa mai proaspata si mai oxigenata a lacului adusa de briza invioratoare.Un vant puternic are doua efecte principale asupra lacului. In primul rand imbogateste apa prin turbulentele valurilor ce se sparg de mal, incarcand apa cu un plus de oxigen.Acest lucru la randul lui creste rata metabolica a crapului, facandu-l cel mai probabil sa se hraneasca.In al doilea rand, actiunea valului misca fundul/patul lacului iar nevertebratele si alte tipuri de mancare naturala sunt desprinse din malul adanc. Apa devine mai colorata, si aceasta decolorare, impreuna cu mirosul mancarii „rascolite” va incuraja de asemenea crapul sa se hraneasca.

Temperatura

In lunile de vara temperaturile apei pot depasi 20C. Crapul este perfect in stare sa tolereze aceste temperaturi mai mari, dar apa mai calda este mai putin capabila sa sustina niveluri inalte de oxigen saturat.De aceea, crapul tinde sa fie mai putin activ, preferand sa stea ascuns intre plante si pietre pana cand trece caldura zilei si temperatura apei va scade usor odata cu venirea intunericului.Acesta este deseori motivul pentru care pescuitul la crap este mai bun noaptea in timpul lunilor celor mai calde ale verii.In timpul iernii s-ar putea ca perioadele cele mai bune de hranire sa fie in jurul pranzului pana la doua dupa-amiaza , cand si cea mai slaba cantitate de raze scolare ar putea avea un efect pozitiv asupra temperaturii apei , dandu-le crapilor un impuls de a se hrani.Crapul deseori va frecventa portiunile de apa mai calde din lac.Daca ati inotat vreodata in apa proaspata in timpul lunilor de vara ati observat cu siguranta ca unele zone dintr-un lac pot fi disctinctiv mai reci sau mai clade decat altele. Acest lucru e mai probabil sa se intample in ape mai adanci decat in cele mai putin adanci pentru ca temperaturile diferite sunt cauzate de actiunea vantului care creeaza curenti de adancime in directia opusa directiei spre care bate vantul.

Presiunea atmosferica

Aceasta are un puternic efect asupra directiei si puterii vantului si asupra temperaturilor apei si aerului. In general vorbind,vanturile usoare si cerul albastru deschis si senin inseamna ca presiunea e ridicata.Acest lucru e bun daca vreti sa va bronzati si sa aveti o zi frumoasa de lenevit, dar presiunea ridicata si pescuitul bun de crap rareori se potrivesc, mai ales vara.Pe de alta parte, perioade prelungite de presiune ridicata in timpul iernii duc deseori la inghetul lacului, si este probabil ca crapul sa se hraneasca inaintea inghetului.

Solunar Pescar Noiembrie 2014

Solunar Pescar Noiembrie 2014
Du	Lu	Ma	Mi	Jo	Vi	Sa
						1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28	29
30

Sanse foarte bune

Sanse bune

Sanse slabe

Momeli artificiale

Momelile artificiale au aparut ca urmare a inventivitatii pescarului amator, dupa lungi observatii si multe incercari ale acestuia. Se presupune ca prima momeala artificiala a fost dandineta. Apoi, pescarii au fost incurajati de rapacitatea si furia oarba a stiucii, cand musca "la foame", repezindu-se pana in barca sau pana in mal. Tara care a lansat cele mai multe momeli artificiale este Finlanda. Atat linguritele, zise si naluci, cat si woblerele sunt creatia pescarilor finlandezi. Restul nalucilor metalice perfectionate si colorate nu sunt decat variante diversificate ale celor finlandeze.

Momelile artificiale au inregistrat un serios salt in ultimii ani. Ele sunt simplu de obtinut, nu se degradeaza ca cele naturale si sunt fara uzura ani de zile. Astfel, linguritele nu numai ca imita in contur un peste, dar imita si inotul pestilor prin zigzag-uri sau ondulari, cu schimbari de directii, ori cu miscarea filfaita in apa ca a unui peste bolnav etc. Alte lingurite fac un zgomot cu lungimi de unda auzite numai de pesti. Au aparut lingurite cu forme diferite, rare au o anumita miscare in apa. "invita" pestele sa muste, mai ales ca sunt colorate in diverse dungi. Ele au greutati bine studiate pentru un anumit scop.

Montura pentru Crap

Va prezentam una dintre monturile pentru boiliesuri scufundatoare si anume montura rigida cu Amnesia. Dupa cum ii si spune numele monturii, materialul de forfac este Amnesia, un fir fara memorie conceput pentru pescuitul marin de către firma Sunset si care a fost preluat de catre pescarii de crap, impunandu-se in scurt timp ca fiind cel mai bun material pentru monturile rigide.
Carligele indicate pentru acest tip de montura sunt cele produse de Gamakatsu (modelele Super Snag si Specialist) si cele produse de Korda (modelul Longshank X. Neaparat modelul Longshank X, deoarece spre deosebire de fratele lui Longshank este mai greu si imbunatateste efectul de balama al monturii.

Balta Fitofagu

Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu. Pentru a pune in valoare cat mai bine aceasta frumoasa si linistita zona din judetul Arges, incepand cu toamna anului 2010 ne-am propus sa dezvoltam turismul, pescuitul de agrement si sportiv.

Balta a fost reamenajata si modernizata special in acest scop. A fost construit un minidig, nivelare, decolmatarea malurilor, construirea unui minibar cu terasa si foisoare, loc amenajat pentru gratar, pregatirea zonei pentru cabanute cu cazare pentru a oferi conditii deosebite pentru pescari.
Balta de pescuit Fitofagu (Arges) are o suprafata de peste 30 HA de luciu de apa.
Taxa pentru balta este de 80 lei. Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, somn. Telefon contact: 0723.516.964.
Cale de acces. Balta Fitofagu este situata in judetul Arges, pe suprafata satului Barlogu, comuna Negrasi, la doar 35 de km. de municipiul Pitesti.
1. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Teiu/Cateasca (benzinarie Petrom) si intrati pe drumul spre Teiu (drum judetean 508). Urmeaza satul Buta si apoi satul Barlogu (intrare pe drumul judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
2. De pe autostrada A1, daca veniti dinspre Pitesti sau Bucuresti. Parasiti Autostrada la iesirea Oarja si intrati pe drumul spre Oarja (drum judetean 503). Traversati localitatea Rociu si intersectati varianta 1, intrand pe drumul spre Buta (drum judetean 508, apoi drum judetean 659). Parasiti drumul local si urmati indicatoarele spre balta.
Drumul este asfaltat pana in satul Barlogu, iar indicatoarele cu “Balta pescuit Barlogu (Fitofagu)” va vor ajuta sa va orientati exact catre drumul care duce la balta. Drumul de acces de la drumul judetean pana la locatia noastra este in stare foarte buna, fiind recent pietruit.

Cupa la Pescuit Sportiv pe Balta Bunget Unu!

In perioada 17 - 19 octombrie se va desfasura Cupa Bunget 1 la pescuit sportiv, editia I, organizator lacul Bunget Unu.

Taxa este de 600 lei pentru o echipa de 2 sau 3 pescari cu drepturi depline (in limita inscrieri a minim 20 de echipe).

Premiile oferite de organizator sunt consistente: 

• Locul I - 3000 lei + Cupe + Diplome

• Locul II - 2100 lei + Cupe + Diplome

• Locul III - 1300 lei + Cupe + Diplome

• Locul IV - o partida de pescuit C&R 48 de ore

• Locul V - o partida de pescuit C&R 24 de ore

• Captura - 500 lei + Cupe + Diplome

Pentru informatii si inscrieri, relatii la telefon: 0733 749 868

Solunar Pescar Octombrie 2014

Solunar Pescar Octombrie 2014
Du	Lu	Ma	Mi	Jo	Vi	Sa
			1	2	3	4
5	6	7	8	9	10	11
12	13	14	15	16	17	18
19	20	21	22	23	24	25
26	27	28	29	30	31

Sanse foarte bune

Sanse bune

Sanse slabe