joi, 8 ianuarie 2015

Lacul Matita - Delta Dunarii

Lacul Matita este un lac in Delta Dunarii, cu o suprafata de 652,5 ha si un volum de 9,8 mil. mc. Reprezinta unul dintre locurile de pescuit frecventate de pescarii cazati la Mila 23 si nu numai.
Lacul Matita este deja in topul lacurilor de pescuit la stiuca din Delta Dunarii. La cativa metri de latura vestica a lacului se afla lacul Babina iar daca gasiti in partea de nord un canal acesta va va duce catre lacul Merhei dupa aproximativ 2km de navigat pe acesta.
Pentru a ajunge la Lacul Matita, porniti din Tulcea spre Mila 23, apoi mergeti pe canalul Eracle spre cele mai cunoscute lacuri din zona, lacurile Trei Iezere si Bogdaproste. Se continua canalul Eracle lasand pe dreapta cele 2 lacuri si imediat urmeaza o intersectie cu Garla Lopatna, unde se merge inainte. Dupa ce canalul Eracle mai serpuieste cale de aproximativ 2 km, acesta se indreapta semn ca am ajuns in dreptul intrarii lacului Babina. In capatul canalului veti ajunge la o cherhana, situata la intrarea pe cele doua lacuri din zona, lacul Babina pe partea stanga si lacul Matita pe drapta.

Zonele de pescuit recreativ/sportiv din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Conform Ordinului publicat In Monitorul Oficial nr. 511 din 19 iulie 2011 zonele de pescuit recreativ/sportiv din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii sunt:
  1. Bratul Sfantu Gheorghe, pe ambele maluri, exclusiv zona cuprinsa intre km 15-44 si zonele de crutare (zone rectificate), respectiv intre km 16,5-20; 30-43; 50-58; 65-83 (cu regim de pescuit prin eliberarea capturilor)
  2. Bratul Sulina, pe ambele maluri
  3. Dunarea Veche de pe bratul Sulina, pe ambele maluri, cu exceptia portiunii dintre canalul Bogdaproste si canalul Magearu (cu regim de pescuit prin eliberarea capturilor)
  4. Bratul Chilia, pe malul drept, bratul Tataru pe ambele maluri, bratele Babina si Cernofca pe malul stang (mal drept zona strict protejata)
  5. Canalele Eracle si Lopatna si lacurile Babina, Matita, Merheiul Mare si Merheiul Mic
  6. Bratul Tulcea, pe ambele maluri
  7. Dunarea, pe malul drept, de la Ceatal Chilia pana la Cotul Pisicii
  8. Canalul Crisan-Caraorman, pe ambele maluri, inclusiv bazinul Caraorman
  9. Canalul Caraorman, intre canalul Crisan-Caraorman si intrarea in lacul Puiu, si canalul dintre lacurile Puiu si Rosu, pe ambele maluri
  10. Lacurile Lumina, Rosu, Rosulet, Puiu si Puiulet
  11. Canalele Cardon, Sfistofca si bratul Musura
  12. Canalul Tataru, intre varsarea in bratul Sfantu Gheorghe si intersectia cu canalul de centura Sulina-Sfantu Gheorghe, pe ambele maluri
  13. Canalul Sulina-Sfantu Gheorghe, intre canalul de centura al orasului Sulina si Bratul Sfantu Gheorghe
  14. Canalul de acces la Dunare de la cherhanaua Murighiol, pe ambele maluri
  15. Canalele Uzlina, Perivolovca, lacurile Uzlina, Isac, Onofrei, Chiril, Gorgostel si Taranova
  16. Canalele Litcov, Dranov, Lipoveni, Dunavat, Cocos si Mustaca, pe ambele maluri
  17. Dunavat 3, Holbina 1 si Holbina 2
  18. Canalul Mila 35, intre bratul Tulcea si bratul Chilia, pe ambele maluri
  19. Garla Sireasa, pe ambele maluri
  20. Lacurile Bogdaproste, Trei Iezere, Legheanca, Cazanel si Furtuna
  21. Lacul Razim, de-a lungul malului, pe o latime de 50 m de la mal, in portiunea cuprinsa intre gura canalului Dunavat si capul Iancina
  22. Lacul Golovita, de-a lungul malului, pe o portiune de 50 m de la mal, in portiunea cuprinsa dintre canalul de acces la cherhanaua Jurilovca si canalul de legatura intre lacurile Ceamurlia si Golovita
  23. Canalul Gura Portitei, pana la zona strict protejata, pe ambele maluri
  24. Canalul 2, intre lacurile Razim si Sinoie, pe malul vestic
  25. Lacul Istria, de-a lungul malului, pe o latime de 50 m de la mal, in portiunea cuprinsa intre gura de intrare in lacul Sinoie si intersectia cu soseaua, pe malul estic
  26. Lacul Tuzla, de-a lungul malului, pe o latime de 50 m de la mal, in zona delimitata de 1 km de o parte si de alta a gurii de varsare a garlei
  27. Lacurile Nuntasi si Istria, pe o latime de 50 m de la mal
  28. Lacurile Casla, Somova, Parches, Telincea si garla Somova-Parches
  29. Canalul Enisala, pe ambele maluri
  30. Canalele Pardinel, Iacubova, Batac, Gotca, Ceamurlia si Ocolitor Pardina
  31. Canalele Pardina si Iacub, din amenajarea agricola Pardina, pe ambele maluri

Solunar Ianuarie 2015



SOLUNAR IANUARIE 2015
Lu
Ma
Mi
Jo
Vi
Sa
Du



1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31


FB - foarte buna
B - buna
S - slaba

Pescuitul la copca

Cum in cea mai parte a iernii baltile sunt inghetate formand poduri de gheata, peste care uneori mergi si cu sania trasa de cai, singurul procedeu de pescuit accesibil in acest anotimp este pescuitul la copca. Acest gen de pescuit este deosebit de atractiv, fiind foarte apreciat de pescarii care suporta in conditii onorabile gerurile iernii. Iar cand gerul se intrece cu gluma, un ceai fiebinte si o tuica fiarta - bauta cu masura - reprezinta catalizatori de nelipsit pentru o partida reusita. Din punct de vedere al echipamentelor necesare, pescuitul la copca nu este foarte pretentios, fiind suficiente 2-3 undite de cca. 1-1.5 m lungime, din trestie clasica, din bambus sau din materiale compozite moderne - dupa cum are omu'. Mai aveti nevoie de fir subtire 0.12-0.18, cam 1.5-3 m pentru fiecare undita, in functie de capturile pe care estimati sa le obtineti. Plutele vor fi mici, cu antena subtire, viu colorata. Daca apa unde pescuiti este foarte adanca puteti folosi si o mulineta pentru recuperarea firului. Mulineta poate fi cu tambur mobil, din plastic, de asemenea fara mari pretentii. In sfarsit, carligul, va fi subtire si rezistent, numere mici si foarte mici, cu tija ceva mai lunga pentru a-l putea extrage mai usor din gura capturilor mai dolofane.
Momeala cea mai eficienta este, in mod cert, fragila dar mult ravnita larva de libelula, de culoare rosie si corp segmentat. In acest caz carligele cu tija subtire si lunga, de culoare rosie, sunt recomandate. Rezultate acceptabile dau si viermusii clasici, de culoare alba sau roza. Sunt balti unde capturile de crap si caras nu sunt deloc intamplatoare, rezultate multumitoare obtinandu-se si la mamaliga. In aceste cazuri este bine sa va alegeti fire si carlige mai rezistente. Foarte des am intalnit situatia in care copca era prea stramta, raportat la dimensiunea capturii. Aici chiar ca este o problema, la care trebuie sa va ganditi din timp. Este bine sa tineti minte ca pestele mare prefera sa manance mai ales pe fundul apei, in apropierea namolului in care deseori se afunda pentru a se feri de frig. Explicatia este aceea ca, din punct de vedere fizic, apa prezinta o anomalie conform careia densitatea si temperatura nu sunt direct proportionale. Densitatea apei este maxima la temperatura de + 4 grade C. Din acest motiv, stratul de densitate maxima se gaseste la fundul albiei si nu poate avea decat +4 grade C, evident pentru un bazin cu adancime aflata in limite normale. La aceasta adancime umbla si rosioara, obletele, bibanul, micii sau marii rapitori, acestia din urma fiind mult mai bine adaptati sa supravietuiasca in apele reci, de unde si posibilitatea obtinerii unor capturi in zonele de suprafata a apei.
De cele mai multe ori problema cea mai delicata apare cand ajungem pe gheata, ne alegem un loc si ne pregatim sa facem copca. Cu ce si cum o facem ? In mod traditional copca se face cu un toporas, prin cioplirea ghetii pana rezulta o copca de forma neregulata dar in care putem pescui. De la caz la caz se poate folosi si o dalta si un ciocanel cu care ne putem da eventual si peste degete. Metoda este putin cam incomoda si cam zgomotoasa. Altii prefera sa faca un mic foculet, bine concentrat pe gheata care se topeste incetul cu incetul, preferabil in perimetrul gaurii nu si al zonei in care vom sta cu picioarele. O solutie inspirata consta in utilizarea unei freze speciale pentru gheata. Aceasta va realiza o gaura de diametru fix, fara efort mare chiar si in cazul cand gheata este groasa. Este bine ca freza sa aiba si o spirala de evacuare a ghetii razuite, pentru ca aceasta sa nu ramana in copca si sa pluteasca alaturi de pluta.
Ce trebuie sa stim cand mergem la o partida de pescuit la copca ?
1. In primul rand trebuie sa ne asiguram ca gheata rezista. Daca mai sunt si altii la pescuit sunt sanse sa nu avem surprize. Primii pasi trebuie sa-i faceti cu mare grija. La malul apei, in zonele adiacente stufurilor sau in zonele cu apa curgatoare (zona podurilor) gheata este mai subtire si poate sa cedeze brusc;
2. Feriti-va sa va adunati prea multi pescari intr-o zona restransa daca gheata nu este suficient de groasa;
3. Cercetati cu atentie zonele acoperite cu zapada, unde pot exista copci mari facute de lucratorii piscicoli pentru aerisirea baltii si evitarea sufocarii pestilor;
4. Cand gheata trosneste, mai ales dimineata si seara, este semn ca aceasta ia proportii sub actiunea gerului. Aceeasi anomalie fizica, de care am pomenit mai sus, spune ca densitatea ghetii scade odata cu scaderea temperaturii ceea ce se traduce prin cresterea volumului acesteia, cu posibilitatea aparitiei unor fisuri pe lungimi de zeci de metri. Nu va faceti probleme, sunteti in siguranta;
5. Nu uitati de regula ca frigul te ia de la extremitati; feriti-va nasul si urechile de gerul aspru al iernii. Luati-va manusi calduroase, cu un singur deget. Incaltamintea trebuie sa fie de asemenea calduroasa, preferabil din piele imblanita, nu prea stramta, fiind obligatoriu sa folositi sosete din bumbac sau lana;
6. Un termos cu ceai fierbinte este ideal pentru a compensa caldura pierduta de organism. Alcolul si tutunul dau senzatia ca te incalzesc. Este adevarat ca la nivel de zecimi de grad C asa se intampla. Pe de alta parte nu uitati ca vasodilatatia provocata de alcool are ca efect de durata pierderea unei cantitati suplimentare de caldura, deci efectul in timp este negativ;
7. Evitati sa pescuiti pe timp geros, cand bate vantul.

Tiparul

Originar din Europa Centrala si cea rasariteana, tiparul este prezent in tot bazinul dunarean, in Romania se gaseste in Dunare si Delta, in toate baltile, bratele moarte, lacurile si iazurile din interiorul tarii, exceptand apele de munte.
Corpul este alungit si gros, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi mici si cu un strat mucos care il fac alunecos. Capul este gros, usor comprimat lateral. Gura semilunara, inferioara, cu buza superioara carnoasa, continua. Tiparul are 10 mustati, dintre care 6 langa gura, iar doua scurte pe mandibula. Sub ochi, tiparul are cate un ghimpe ascutit, ascuns bine sub piele. Pedunculul caudal este comprimat lateral, iar inotatoarea caudala rotunjita. Capul pestelui nu are solzi, in schimb istmul este complet acoperit cu solzi.
Dorsala este cafeniu inchisa, presarata cu pete negricioase marunte. Aceasta zona cafenie este marginita de o dunga ingusta, neagra, care se intinde de-a lungul intregului corp al pestelui. Sub aceasta dunga, corpul pestelui este cafeniu deschis, dupa care urmeaza o noua dunga negricioasa, mai lata, de la ochi pana la baza caudalei. Sub aceasta dunga, corpul este galben-ruginiu, cu pete cafenii, dupa care urmeaza o a treia dunga negricioasa, intrerupta si ingusta, inotatoarele tiparului sunt fumurii, cu pete intunecate. Coloratia tiparului variaza mult ca intensitate dupa gradul de limpiditate si culoarea mediului acvatic in care traieste.
Lungimea obisnuita este de 18-20 cm, dar atinge si 24-26 cm.
Tiparul este o specie de peste de apa dulce, care prefera fundul malos si cu multa vegetatie, in general, se gaseste in ape fara nici o miscare, dar apare si in raurile de ses cu un curs foarte lent. Tiparul are posibilitatea sa respire prin intestine, ceea ce-i permite sa reziste mult timp si in albiile care au secat. In acest caz il gasim ingropat in mal, ca de multe ori si in timpul iernii. Prin intestinul gros, puternic vascularizat, absoarbe aerul atmosferic si prin anus elimina dioxidul de carbon. Scormoneste tot timpul fundul baltii, de unde inghite si namol, pe langa hrana preferata, care consta din particule de vegetatie, detritus organic, viermi, larve acvatice, mici crustacee, melci, moluste mici etc. De obicei se hraneste in timpul noptii, ziua fiind inactiv, mai mult ingropat in namol. Tinut in mana, putin strins cu degetele, emite un sunet caracteristic datorita eliminarii bruste a aerului din intestin prin anus. Acestui sunet (chitait) ii datoreaza si denumirea de tipar. Se reproduce din martie pana in august. Femela depune icrele, in general, in trei portii, in total 10000-15000 icre.
Pescarii il folosesc ca nada vie la pescuitul somnului, stiucii, salaului, mihaltului etc.

Lacul Neusiedler

Lacul Neusiedler, in maghiara Fertő tó - lac mlastinos, este un lac natural natural de campie situat la granita dintre Austria si Ungaria. El este este printre putinele lacuri de stepa din Europa. Lacul s-a format in urma cu 20 de milioane de ani prin scufundarea Campiei Panonice si care a fost acoperita de mare. El este un lac cu adancimea maxima de 1,8 m fiind declarat datorita faunei si florei specifice patrimoniu mondial UNESCO.

Localitatea Murighiol - judetul Tulcea

Localitate situata la 4 km de Uzlina si 38 km de Tulcea, in judetul Tulcea, intre tarmul de Est al Lacului Razim si malul drept al bratului Sfantu Gheorghe.
Satele componente ale comunei sunt : Murighiol, Colina, Dunavatu de Jos, Dunavatu de Sus, Plopul, Sarinasuf si Uzlina.
Denumirea localitatii provine din limba turca (mourighiol insemnand in limba turca lac violet) datorita reflexelor liliachi ale apei din ghiolul din apropiere.
Localitatea a fost mentionata in unele documente ale vremii ca o localitate a provinciei Scythia, sub denumirea de Salmorus.
Activitatea economica de baza a comunei este agricultura, ce se desfasoara cu predilectie in cadrul gospodariilor individuale. Piscicultura, comertul, turismul si prestarile de servicii sunt alte domenii in care isi desfasoara activitatea o buna parte din locuitorii comunei.
Acces in localitate:
Acces terestru, 38 km de Tulcea prin drumul judetean DJ222C si acces pe apa, 40 km de Tulcea .
Puncte de interes turistic: lacul Murighiol, ruinele oraselului antic roman Halmyris (secolele I-VI d.C.), fost port la bratul Sf. Gheorghe al Deltei Dunarii (zid de aparare masiv, cu turnuri si porti, bai romane etc.), ruinele unei basilici paleocrestine cu cripta pentru moaste de martiri, manastirea Halmyris, lacurile rezervatii naturale, Lacurile Saratura I, II, III, adapostesc namoluri negre sapropelice cu calitati terapeutice. Apa Lacului Saratura I este de asemenea terapeutica datorita mineralizarii cu o medie de 6,7 g/l. Lacul Saratura III, cunoscut si sub numele Lacul Sarat a fost declarat rezervatie naturala in interes biologic. Sursa: www.info-delta.ro

Montura Elicopter

Montura Elicopter - Montura elicopter se foloseste la pescuitul crapului, fiind una dintre cele mai prinzatoare monturi. Aceasta se datoreaza faptului ca firul cu carligul se roteste liber in jurul axei antirasucitorului si ajunge pe fundul apei intr-o pozitie naturala, care nu-l face pe crap sa fie suspicios.
Montura elicopter, poate fi lansata foarte departe, daca este realizata cu un plumb de forma aerodinamica. Poare fi folosita pe orice fel de substrat, dar cele mai bune rezultate cu acest tip de montura se obtin pe un substrat moale. Plumbul va intra partial sau total in substrat si va asigura o preintepare optima, la cea mai mica miscare a crapului.

Cartoful - Momeala si Nada

Cartoful constituie una dintre cele mai vechi momeli de pescuit, iar eficienta lui nu s-a redus. S-a redus in schimb numarul celor care il folosesc. In avalansa de oferte sofisticate, specifice economiei de piata, cartoful si, in general, multe momeli simple, ieftine si usor de folosit pierd teren.
Pescarii mai in varsta cunosc eficienta cartofului ca nada si momeala pentru pescuit, in schimb, printre tineri este practic necunoscut. Nu este o momeala 'trendy' de care sa citesti in reviste sau pe forumuri, desi este una dintre cele mai bune momeli vegetale pentru selectarea taliei capturilor.
In cartile vechi de pescuit o momeala aparea recomandata preponderent alaturi de porumb, cartoful. Crud sau fiert, cartoful poate fi in multe cazuri o momeala extraordinara. Nu putine sunt baltile pe malul carora abunda culturile de cartofi.
Pescarii folosesc cartoful ca momeala sau nada sub forma fiarta, insa majoritatea nu stiu ca acesta poate fi utilizat si sub forma cruda. Pestii apreciaza cartoful, cel putin la fel de mult ca si oamenii, atat sub forma fiarta, cat si sub forma cruda. Desi este considerat de multi ca o momeala 'batraneasca', el exercita o atractie irezistibila pentru ciprinidele de talie mai mare: crap, caras, platica si babusca mare.

Balta Solacolu

Regulament 
Balta Solacolu:
Fiecare pescar poate fi insotit de o persoana cu drepturi si obligatii egale in ceea ce priveste pescuitul (se poate pescui in echipa de 2 dar nu mai mult de 4 scule si intr-un singur stand). Pe toata durata partidei de pescuit personalul amenajarii piscicole are dreptul sa controleze si sa cantareasca pestele capturat de pescari. La incheierea partidei de pescuit se va cantari pestele capturat. in cazul in care cantitatea capturata depaseste cantitatea prevazuta in regulament pentru taxa platita, pestele retinut in plus se va elibera sau se va pastra contra unei taxe de 15 lei/kg, pret fara TVA pentru crap (ATENŢIE: se pot retine doar exemplare cu greutati intre 1 si 4 kg). Nu exista limita pentru cantitatea de peste specia Caras, acesta se poate retine in orice cantitate.inainte de instalarea pe locul de pescuit se va consulta prezentul regulament si se va achita taxa corespunzatoare dupa ce pescarul este de acord cu aceste reguli.Chitanta eliberata se va pastra pe toata durata partidei de pescuit. Pescuitul de zi incepe la ora 06.00 si se termina la ora 18.00. Pescuitul de noapte incepe la ora 18.00 si se termina la ora 06.00.Din momentul intrarii pe teritoriul amenajarii piscicole circulatia cu autovehicule se face cu viteza redusa (max. 5 km/h). Toate autovehiculele, fara exceptie, se parcheaza pe drumul pietruit in dreptul locului de pescuit. Fiecare pescar se va aseza numai in dreptul locului marcat pentru pescuit, acest lucru fiind indicat prin doua borne de culoare verde si va pescui numai pe directia INAINTE. Este interzis pescuitul pe poduri sau in afara standurilor special amenajate.Se poate pescui cu maxim 4 scule (lansete sau undite) obligatoriu dotate cu un singur carlig si plumb sau momitor pierdut.Pescarii vor trebui sa fie dotati cu saltea de primire si spray dezinfectant (se poate inchiria de la personalul care incaseaza taxa, contra sumei de 5 lei). Este strict interzis pescuitul la BOMBA. Este interzis sa puna pestele in acelasi juvelnic 2 sau mai multi pescari.Capturile de CRAP care au greutatea sub 1000 gr. vor fi eliberate imediat ce au fost prinse, in stare vie si fara a fi ranite. Exemplarele de CRAP ce depasesc 4 KG se fotografiaza si SE ELIBEREAZA in stare vie si fara a fi ranite. Pestele ranit sau mort din vina pescarului se va plati de catre acesta cu pretul de 30 lei/KG fara TVA. Capturile accidentale de salau, somn sau sturion se elibereaza neconditionat. 
Date contact: telefon 0756 290 471, www.baltasalacolu.ro
Tarife Pescuit: 
- catch & release 12h – 50 lei 
- catch & release 24h – 100 lei
- retinere 5 kg crap 12h (ce depaseste 5kg se plateste 18,60 lei kg) 
Tarife Cazare: 
- Casute mici 24h – 110 lei 
- Casute medii 24h – 130 lei 
- Casute mari 24h – 150 lei