Pescuitul la rapitor printre obstacole

Cele mai bune locuri de panda pentru orice peste rapitor sunt diferitele obstacole din apa (copaci cazuti, radacini, stanci, epave etc).

Vom incepe cu cercetarea foarte atenta si amanuntita a zonei. La capatul liniei, in loc de carlig vom lega un “betisor din plumb” caruia prin curbare ii dam forma unui carlig.

Pentru a depista “gaurile” dintre crengi (lipsite de agataturi) vom scufunda ”sonda” succesiv, din aproape in aproape, renuntand la acele locuri unde am avut agatari, vom contura imaginea celor cateva “gauri” unde vom putea pescui in siguranta.

Folosim un montaj clasic, cu plumbul (picatura sau sferic) in capat. De pe mulineta eliberam fir cam ¾ din lungimea vergii. Scufundam montura cu carligul momit conrespunzator speciei vizate. Daca varful unditei a ajuns in apropierea luciului apei fara ca plumbul sa atinga fundul, eliberam putin fir. Nu vom lasa montura in cadere libera pana la fund.

Muscatura va avea loc in timpul scufundarii momelii, caz in care vom raspunde printr-o intepare scurta dar energica, din incheietura mainii, urmata de ridicarea progresiva a varfului unditei, simultan cu mulinarea, fara miscari bruste.

Despre obosirea capturii printre crengi, nici nu poate fi vorba, eventual doar in straturile superficiale unde putem conduce mai usor spre minciog.

Daca momeala nu a afost atacata in timpul scufundarii, dupa atingerea fundului urmeaza ridicarea in aceiasi nota de finite, fara manevre laterale. Din cand in cand ne putem opri avand sansa unei muscaturi.

Dupa mai multe incercari ne putem imagina ”conturul” gaurii, fapt ce ne va permite manevre laterale, care pot aduce momeala si mai aproape de pestele camuflat sub crengi.

Aceasta metoda este una dinamica, undita trebuie tinuta tot timpul in mana, cu un deget pe fir, pentru ca inteparea sa fie prompta.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 46 din 2001, Ostvan Uszkay

Tehnici de Nadire

Dupa localizare, nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta hrana ghidandu-se dupa "miros".

Cel mai important aspect al nadirii este ca nada sa ajunga acolo unde trebuie, adica pe langa carligele cu momeala. De asemenea cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa hraniti toata pestimea din apa. Sa nu va sperie faptul ca pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor kile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. In mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi formula (malai + apa + zahar + anason sau vanilie).

Nadirea cu ajutorul lansetei este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca si momeala si nada ajung exact in acelasi loc. Problema este ca la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu poti arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de nadire suplimentara. Nadirea cu ajutorul lansetei se face cu momitorul (arc), cu firul solubil, cu saculetul PVA sau cu racheta.
Momitorul (arcul) - Este cel mai popular accesoriu de nadire. Acesta se umple cu nada pasta , simpla sau in amestec cu momeli. Va recomand momitoareele din plastic sau cele vopsite in culori inchise (verde inchis, negru) pentru ca dupa golirea de nada nu trebuie sa devina un semnal de alarma pentru pesti.
Firul solubil - este foarte potrivit pentru boiliesuri si boabe de porumb. Insirati boiliesuri sau boabe de porumb pe croseta, trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de montura (forfac) si lansati . Dupa cateva secunde firul se dizolva si veti avea un pumn de boiliesuri sau de graunte pe o suprafata de o palma.
Saculetul solubil - este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada (pasta, boiliesuri, boabe, momeli animale) se introduce in saculet si montura cu carlig reducand astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. Atentie la greutatea la care ajungeti cu nada + montura!!!
Va recomand saculetul solubil (din plasa) de la Korda.
Racheta - Este o teava din plastic si are in capatul superior o camera cu aer (sau material plutitor) iar in capatul inferior un sistem de prindere. Necesita o alta lanseta decat cea cu care pescuim (de putere mare) si o buna precizie in lanseu dar are avantajul ca duce o cantitate destul de mare de nada (pana la 500g).
Barca - Este cea mai precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru nadirea locului inaintea partidei de pescuit.
Vaporasul teleghidat - Ofera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie (foarte tare) pestii.
Cobra - Este o teava din aluminiu sau PVC de pana la 1 metru lungime, de cele mai multe roi curbata. Cu aceasta teava si cu putin antrenament poti arunca boiliesuri la peste 100 metri distanta. Se fabrica in dimensiuni diferite in functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul boillie-surilor.
Prastia - Daca pescuiti la distante mici fata de mal puteti folosi prastia de mana dar cum de cele mai multe ori se pescuieste la distante mari cea mai folosita este catapulta. Cel mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi zona in care v-ati lansat monturile.
Lopata - Nu este vorba de unealta agricola ci de o lopatica de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme, cu o coada de 1,8 - 2 metri in care se pune un bulgare de nada sau seminte. Cu aceasta lopata se poate lansa pana pe la 80m.

Cobra - bastoanele pentru nadit

Bastoanele de nadit Cobra nu sunt inventia unui pescar. Nu sunt nici macar inventia unui barbat.

Sunt inventia unei britanice, Nina Sansome, care a preluat designul unui instrument de aruncare folosit in jocul de pelota, numit chistera, un soi de cos lung si curbat, cu care mingea e pusa in in joc.

Rolul chisterei este asemanator cu cel al rachetei in tenis, mingea (pelota) fiind sferica, tare ca piatra, avand un diametru de 65 mm si atingand viteze de pana la 250-300km/ora!

Cobrele doamnei Sansome se multumeau cu viteze ceva mai modeste, 130 km/ora la iesirea boiliesului din teava, suficient insa pentru a produce o revolutie pe piata britanica, inlocuind bastoanele de nadit drepte si mai putin performante de pana atunci - despre care se crede ca fusesera create dupa un proiect al lui Rod Hutchinson.

Succesul bastoanelor Cobra a fost atat de mare, incat termenul a intrat in limbajul comun.

De la versiunea Mini, pentru aruncari in margine, la cel mult 40 de metri, pana la ciudata

1. Top Banana MkII, capabila sa atinga 120 de metri cu o bila de 22 mm,

2. de la Queen Cobra, folosita cu boilies de 16 mm ,

3. si pana la Joker-ul care lucreaza si cu boiliesuri de 30 mm, exista cel putin un model pentru fiecare.

Pescarii mai putin experimentati pot incepe cu bastoane usoare, ca Jack sau Ace, iar profesionistii nadirii pot teroriza crapii si pescarii de pe malul opus cu incredibilul Jumbo!

Totusi, vestea cea mai buna ramane alta - Cobrele se raspandesc acum si in Romania, la preturi cu nimic mai mari decat cele de pe piata britanica.

Pescuitul cu Pestisor Viu

Montajele de baza. Exista o multitudine de montaje, fiecare pescar adaptand unul deja existent la preferintele sale, dar in principiu exista doua montaje de baza, care se pot combina:

• Intre ape, la pluta. Montajul intre ape este cel mai simplu si raspandit. Se compune dintr-o pluta fixa sau culisanta, cu o portanta intre 3-20 grame, suficienta cat sa impiedice pestisorul momeala sa o scufunde, dintr-un plumb si un carlig (simplu, dublu sau triplu). Struna este de regula atasata de linie printr-un vartej, pentru ca evolutia pestisorului momeala sa nu rasuceasca firul. La pescuitul stiucii, salaului si somnului mare, struna va fi metalica, preferabil cat mai flexibila pentru ca evolutia pestisorului sa fie cat mai naturala.

• Pater Noster. In functie de pozitia plumbului fata de pestisorul momeala, exista doua variante ale monturii:

- cu plumbul pe fundul apei si pestisorul deasupra;
- cu pestisorul legat dupa plumb, care va fi culisant. In acest caz se va folosi un pestisor care inoată de preferinta la suprafata (oblete, carasel) pentru a nu se infunda in mal, caz in care montura devine ineficienta.

In functie de conditile de pescuit, fiecare are avantajele si dezavantajele sale. Montajul intre ape este supus actiunii curentului de apa, vantului si tractiunii pestisorului momeala, in timp ce al montajul Pater Noster va ramane exact in locul lansarii.

Pescuitul la Platica. Tehnica, Momirea si Nadirea Platicii!

Platica se recunoaste usor dupa corpul sau latit ca o palma. Solzii care acopera corpul sunt moi si lipsesc pe spinare in jumatatea dinspre cap, lasand o carare libera. Aceasi carare se gaseste in regiunea anterioara a corpului si pe muchia burtii. Capul este mic ,gura fara mustati si se poate prelungi in afara cu o mica trompa ca si la crap. Botul este scurt si ascutit. Aripioara anala este foarte lunga si puternic curbata inauntru. Coada are cei doi lobi asimetrici, cel inferior fiind mai lung decat cel superior. Culoarea platicii este alb-argintiu pe laturi si pe burta si cenusiu-verzui maslinie pe spinare. Exemplarele batrane din baltile cu vegetatie sunt galbene-ruginii.

Platica populeaza majoritatea apelor dulci ale Europei, putand fi intalnita din Irlanda pana in Muntii Urali si de la Cercul Polar pana in bazinul Marii Mediterane.

In tara noastra, poate fi gasita in majoritatea apelor colinare si de ses, in rauri cu curent lent si lacuri adanci. De obicei se tine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste malul in cautarea hranei.

In rauri vom cauta platica la apa adanca cu fund argilos si in gropile din avalul unor obstacole aflate in calea curentului.

In lacuri si balti o vom cauta langa perdele de stuf sau pe langa maluri abrupte,iar in apele invadate de vegetatie.

Pescuitul Platicii

Pescuitul platicii incepe primavara, din luna martie,cand razele soarelui atrag platicile in zonele de langa mal,cu ape putin adanci si caldute. Odata cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai adanci,de unde se ridica uneori, atunci cand vantul de vara provoaca valuri la suprafata apei. O vom cauta in zonele ferite de vant si in apropierea pragurilor, langa gropile adanci unde se refugiaza la nevoie.

Vara, platica musca bine in cursul diminetii, dupa care ritmul muscaturilor scade pentru ca ele sa reinceapa odata cu venirea serii.

Toamna, stranse in grupuri numeroase, platicile cauta zonele mai adanci ale apei, unde au asigurata cantitatea de oxigen necesara supravietuirii. La inceputul acestei perioade, pe vreme linistita, musca constant in apropierea perdelelor de stuf si in zonele ferite de vant si curenti. Odata cu sosirea rimelor zile geroase inceteaza a se mai hrani pentru o perioada. Iarna,chiar pe ger mare, cauta uneori libelule si alte larve apucand si momeala din carlig, mai ales daca-i prinsa in carlig-mormasca.

Nadirea

Asemeni celorlalte specii din familia Cyprinidae si platica este sensibila la momeli ce-i incita simturile bazate pe chimioreceptie: gustul si mirosul. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a locului de pescuit, recomandandu-se continuarea nadirii in ratii mici de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea platicilor de la mare distanta pescarii vor folosi: amestecuri din malai cu granulatie mare, mazare fiarta, mamaliga, seminte de in fierte, boabe de porumb in lapte tocate marunt, grau fiert, cartofi fierti, srot de floarea soarelui, faina de canepa prajita, anason, seminte de floarea soarelui prajite si tocate, atractanti. Nada trebuie sa contina intotdeauna si momeala utilizata.

Fiind vorba de un peste sperios, pescuitul platicii are ca reguli generale prezenta cat mai discreta pe mal si lansarea fara zgomot a momelii.La o lansare in forta zgomotul produs de impactul plumbilor si momelii pe suprafata apei va speria pestii care se vor retrage in adancuri.

Momeala

Asemeni crapului, platica aspira hrana de pe fundurile maloase ale apelor, fapt de care pescarul va trebui sa tina seama la plasarea momelii. Momelile preferate de platica si utilizate de pescar sunt: larvele de libelule (Chironomus), viermii albi, ramele rosii, graul proaspat sau fiert, garizii (latausii), mazarea, porumbul, mamaliga, pastele fainoase, buletele (boilies)

Scule si ustensile pentru platica

Pentru pescuitul platicii pescarii folosesc:

- Vergi fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsa intre 8-13 m.

- Nailonul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru platici mai mici si fire de 0.14 - 0.16 pt cele ce depasesc 1-2 Kg.

- Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12.

- Carligele vor fi numerele 12-14 cu tije lunga, avand in vedere ca platica are gura mica si fragila.

Trasatura platicii este fina, reproducand felul ei natural de a scormoni in mal: se aseaza oblic cu capul in jos pentru a aspira larvele de mal, moment in care pluta tresare usor; pestele revine la pozitia orizontala, prinde momeala si se ridica spre suprafata; pluta se indreapta apoi se culca pe o parte. Fiind un peste care oboseste repede, scoaterea ei nu ridica probleme. De obicei in rauri,cand este prinsa in carlig platica incearca sa scape inotand impotriva curentului. In lacuri ea se indreapta intotdeauna spre locurile mai adanci sau spre zonele bogate in vegetatie submersa.

Lungimea minima admisa la pescuit: 20 cm.

Balta Greaca

Balta Greaca este una din zecile de balti din judetul Giurgiu, diferenta fata de multe altele o fac concursurile la care participa un numar mare de pescari amatori si profesionisti de la noi din tara si nu numai.

Balta Greaca se mandreste cu o populatie piscicola numeroasa in exemplare mari de crap si caras.

La iesire din Bucuresti pe soseaua Oltenitei, treceti prin Popesti Leordeni si la km 21 faceti la dreapta. Treceti prin Heresti, Hotarele si dupa vreo 3 km dupa ce iesiti din Hotarele faceti la dreapta si ati ajuns in Greaca. Mai mergeti pana aproape de iesire din sat si se face o "ulita" la dreapta si va duce direct la balta. Este o balta super, se prinde foarte bine la undita caras. Taxa este de 30 ron. Specii: caras foarte mult, cam la 150-250 g, crap. Momeli: orice.

Momeala pentru Crap

O momeala foarte buna pentru crapi este urmatoarea: se da prin razatoare turta dulce, pe care o framantam cu miez de paine alba, inmuiat si stors. In acelas timp adaugam, dupa trebuinta, o cantitate din pezmetul de turta, sau din mezul de paine, pana obtinem un aluat care seamana cu chitul folosit de geamgii. O atare nada se tine bine pe carlig, constituind totodata cea mai atractiva momeala pentru crapi.

Pescuitul Sportiv in luna Noiembrie 2015

In luna noiembrie avem cele mai slabe rezultate la pescuit comparate cu tot restul anului. Vegetatia "a cazut" si aproprierea iernii incepe sa se resimta. Este vremea traditionala pentru pescuitul stiucii si bibanului, dar si ceilalti rapitori raspund foarte bine la provocarile nalucilor. Crapii si somnii se grupeaza in zone cu radacini submerse, copaci scufundati sau alte structuri.

La pescuitul stationar se folosesc momelile animale ca libelule, viermusi, rame. La pescuitul lansat se folosesc naluci si ascilante recuperate incet. Babusca si obletul, in apa limpede, se prind cu libelule si viermusi; Bibanul - in apa tulbure cu rama mare, apoi cu peste viu, naluci rotative mici, dandinete; Cleanul si mreana - la fund cu rama alba; Scobarul - ca in octombrie; Stiuca se da bine la peste viu, mai ales in balti si cu lanseta la peste mort, in montura si naluci recuperate lent. Crap - foarte rar mai maninca ceva in luna noiembrie si daca o face, poate fi prins numai cu momeli cu valori energetice mari. Ramele de gunoi groase pot fi bune. La mare se pescuiesc: chefal mic, guvizi.

Canepa, momeala si nada pentru crap

Probabil cea mai folosita samanta la pescuitul crapului, dupa porumb, canepa este folosita cu succes in boilies-uri, mixuri de seminte si ca nada.

Folosita atat in momeala cat si in nada pentru pestii de apa dulce, in special pentru crap, canepa mareste atractia datorita proprietatilor ei, actionand ca un semnal ce dezvolta nevoia crapului de a se hrani.
Reteta preparare a canepei.
Se ia un kilogram de seminte de canepa, se spala bine apoi se pun la inmuiat si de adauga o lingura de sare. Mare atentie! Sarea nu trebuie sa fie iodata!
Se amesteca si se lasa la inmuiat 24 de ore. In acest timp canepa absoarbe ata si isi pierde flotabilitatea.
Dupa ce s-a inmuiat, se toarna amestecul intr-o oale (eu personal o pun direct la inmuiat in oala) si se fierbe la foc mic. Perioada de fierbere este de aproximativ 20 de minute; mai exact pana ce se desfac boabele si se vede miezul. Fierbeti semintele pana ce majoritatea sunt desfacute apoi luati oale de pe foc.
Se lasa la racit si se strecoara printr-o sita.
Semintele de canepa obtinute le puteti folosi cu incredere ca adaos la nada. Rezultatele nu vor intarzia.
Nu aruncati apa in care ati fiert canepa deoarece are un continut bogat in uleiuri si este un atractant foarte eficient. Apa rezultata se poate folosi la umidificarea nadei.

Solunar Noiembrie 2015

SOLUNAR NOIEMBRIE 2015

Lu	Ma	Mi	Jo	Vi	Sa	Du
						1
2	3	4	5	6	7	8
9	10	11	12	13	14	15
16	17	18	19	20	21	22
23	24	25	26	27	28	29
30

FB - foarte buna

B - buna

S - slaba