Platica
se recunoaste usor dupa corpul sau latit ca o palma. Solzii care
acopera corpul sunt moi si lipsesc pe spinare in jumatatea dinspre cap,
lasand o carare libera. Aceasi carare se gaseste in regiunea anterioara a
corpului si pe muchia burtii. Capul este mic ,gura fara mustati si se
poate prelungi in afara cu o mica trompa ca si la crap. Botul este scurt
si ascutit. Aripioara anala este foarte lunga si puternic curbata
inauntru. Coada are cei doi lobi asimetrici, cel inferior fiind mai lung
decat cel superior. Culoarea platicii este alb-argintiu pe laturi si pe
burta si cenusiu-verzui maslinie pe spinare. Exemplarele batrane din
baltile cu vegetatie sunt galbene-ruginii.
Platica
populeaza majoritatea apelor dulci ale Europei, putand fi intalnita din
Irlanda pana in Muntii Urali si de la Cercul Polar pana in bazinul
Marii Mediterane.
In tara noastra, poate fi gasita in majoritatea
apelor colinare si de ses, in rauri cu curent lent si lacuri adanci. De
obicei se tine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste malul in
cautarea hranei.
In rauri vom cauta platica la apa adanca cu fund argilos si in gropile din avalul unor obstacole aflate in calea curentului.
In lacuri si balti o vom cauta langa perdele de stuf sau pe langa ma
luri abrupte,iar in apele invadate de vegetatie.
Pescuitul Platicii
Pescuitul
platicii incepe primavara, din luna martie,cand razele soarelui atrag
platicile in zonele de langa mal,cu ape putin adanci si caldute. Odata
cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai
adanci,de unde se ridica uneori, atunci cand vantul de vara provoaca
valuri la suprafata apei. O vom cauta in zonele ferite de vant si in
apropierea pragurilor, langa gropile adanci unde se refugiaza la nevoie.
Vara,
platica musca bine in cursul diminetii, dupa care ritmul muscaturilor
scade pentru ca ele sa reinceapa odata cu venirea serii.
Toamna,
stranse in grupuri numeroase, platicile cauta zonele mai adanci ale
apei, unde au asigurata cantitatea de oxigen necesara supravietuirii. La
inceputul acestei perioade, pe vreme linistita, musca constant in
apropierea perdelelor de stuf si in zonele ferite de vant si curenti.
Odata cu sosirea rimelor zile geroase inceteaza a se mai hrani pentru o
perioada. Iarna,chiar pe ger mare, cauta uneori libelule si alte larve
apucand si momeala din carlig, mai ales daca-i prinsa in
carlig-mormasca.
Nadirea
Asemeni
celorlalte specii din familia Cyprinidae si platica este sensibila la
momeli ce-i incita simturile bazate pe chimioreceptie: gustul si
mirosul. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a
locului de pescuit, recomandandu-se continuarea nadirii in ratii mici
de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea platicilor de la
mare distanta pescarii vor folosi: amestecuri din malai cu granulatie
mare, mazare fiarta, mamaliga, seminte de in fierte, boabe de porumb in
lapte tocate marunt, grau fiert, cartofi fierti, srot de floarea
soarelui, faina de canepa prajita, anason, seminte de floarea soarelui
prajite si tocate, atractanti. Nada trebuie sa contina intotdeauna si
momeala utilizata.
Fiind vorba de un peste sperios, pescuitul
platicii are ca reguli generale prezenta cat mai discreta pe mal si
lansarea fara zgomot a momelii.La o lansare in forta zgomotul produs de
impactul plumbilor si momelii pe suprafata apei va speria pestii care se
vor retrage in adancuri.
Momeala
Asemeni
crapului, platica aspira hrana de pe fundurile maloase ale apelor, fapt
de care pescarul va trebui sa tina seama la plasarea momelii. Momelile
preferate de platica si utilizate de pescar sunt: larvele de libelule
(Chironomus), viermii albi, ramele rosii, graul proaspat sau fiert,
garizii (latausii), mazarea, porumbul, mamaliga, pastele fainoase,
buletele (boilies)
Scule si ustensile pentru platica
Pentru pescuitul platicii pescarii folosesc:
- Vergi fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsa intre 8-13 m.
- Nailonul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru platici mai mici si fire de 0.14 - 0.16 pt cele ce depasesc 1-2 Kg.
- Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12.
- Carligele vor fi numerele 12-14 cu tije lunga, avand in vedere ca platica are gura mica si fragila.
Trasatura
platicii este fina, reproducand felul ei natural de a scormoni in mal:
se aseaza oblic cu capul in jos pentru a aspira larvele de mal, moment
in car
e
pluta tresare usor; pestele revine la pozitia orizontala, prinde
momeala si se ridica spre suprafata; pluta se indreapta apoi se culca pe
o parte. Fiind un peste care oboseste repede, scoaterea ei nu ridica
probleme. De obicei in rauri,cand este prinsa in carlig platica incearca
sa scape inotand impotriva curentului. In lacuri ea se indreapta
intotdeauna spre locurile mai adanci sau spre zonele bogate in vegetatie
submersa.
Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm.
