vineri, 8 aprilie 2011

Taparina

Taparina este o montura folosita la pescuitul pestilor marini cum ar fi chefalul, stavridul,etc. Aceasta montura se compune dintr-un fir principal, cu o lungime cuprinsa intre 1.5 si 2 metri, din monofilament cu diametrul 0.25 sau 0.3 si mai multe carlige legate de acesta, cu fir scurt 5-8 cm la distante de 15 cm. Uzual se folosesc mai mult de 5 carlige, pana la 15. La ambele capete ale firului principal se pot lega agrafe sau varteje, pentru fixarea plumbului si pentru atasarea ei pe linie. Carligele folosite sunt cele cu ochet, nr 4-5 pe care se matiseaza cate o pana alba de rata sau una colorata de cocos. Plumbul folosit va fi de forma cilindrica sau picatura, cu greutate variabila in functie de puterea lansetei, intre 50 si 80gr. Grosimea firelor este pur orientativa, dvs puteti folosi fire mai groase sau mai subtiri.

Lansete pentru Crap

Daca doriti sa achizitionati o lanseta de crap de calitate trebuie sa aveti in vedere urmatoarele caracteristici. In primul rand lansetele de crap au blankul din carbon, material special obtinut si prelucrat cu inalte tehnologii. In al doilea rand trebuie sa verificam cateva lucruri inainte de a o cumpara.
Puterea lansetei. Acesata este greutate pe care o poate lansa. Daca dorim sa cumparam o lanseta pe care este inscritionat 3 lbs, acasta inseamna 3 x 453 g, aproape 1,5 kg, aceasta fiiind greutatea sub care varful lansetei se indoaie la verticala (90 grade). Astfel pentru pestii mai bataiosi vom alege o lanseta de 3,5 lbs, iar pentru pestii medii una de 2 lbs. Dar faptul ca avem o lanseta puternica nu inseamna si faptul ca lansam mai mult. Acest ultim fapt depinde de respectarea raportului lest/ putere, astfel o lanseta pe care este scris 2 lbs va lansa pana la 100 g. Depasirea acestei valori duce la deteriorarea si in final ruperea lansetei.
Actiunea lansetelor de crap poate fi supla (partabolica sau semi) ceea ce va da un confort maxim si senzatii reale, sau o actine de varf, cea ce da pescarului o siguranta mai mare si un bun control. Crapistul trebuie sa-si aleaga actiunea lansetei in functie de necesitati.
Lungimea acestor lansete este intre 3.60 - 4.20 m (12 - 14 picioare), iar acestea pot fi din 2 sau 3 bucati.
Inelele in numar de 8 minim pentru o lanseta de 12 picioare, trebuie sa fie de calitate si asezate corespunzator pe lanseta si anume perfect aliniate pe nervul lansetei.
Manerul este format din doua segmente, unul in continuarea mandrinei si altul in capatul de jos al lansetei. Acest maner influenteaza foarte mult lansarile.
Lansetele de crap de calitate poarta numele unor firme ca Daiwa, Shimano etc. lansete pe care orice crapist le-ar dori.

Pescuitul Carasului Primavara

Carasul consuma toate tipurile de hrana, prefera cerealele, dar si ramale, viermii sau alte vietuitoare acvatice. Printre carasii varstnici gasim deseori exemplare care au trecut la meniul rapitorilor fiind prinsi folosind pestisori vii sau chiar diferite naluci. In general, avem placerea sa intalnim carasi “de o palma” cu greutati cuprinse intre 100 si 200 grame, dar eu am avut norocul unor drill-uri frumoase cu exemplare de pana la 3 kg. Pescuitul carasului difera in functie de anotimp dar, daca respectam regurile specifice jocului, nu vom ramane cu juvelnicul gol dupa cate o partida la caras.
Primavara, dupa topirea zapezilor, carasul e cea mai buna tinta daca vrem sa nu ucidem speranta intr-un placut inceput de an. Prima regula (de primavara de data aceasta): carasul trebuie cautat. Nu e o treaba usoara pentru ca nu e de loc usor de gasit, locurile ideale care in lunile calde ne ofera carduri frumoase sunt ca si moarte in aceasta perioada a anului in care natura revine la viata.
Apele mici, pe langa maluri, ofera primavara adapost si hrana carasilor. Apele cu o adancime de 20-40 cm se incalzesc mult mai usor primavara decat gropile din larg.
Daca carasii nu vor sa ofere singuri semene de genul trestiilor miscate sau sarituri fricoase, loviti malul cu piciorul si urmariti locul in care apar mici valuri generate de carasii speriati.
Echipamentul de primavara daca ar trebui sa fie descris intr-un cuvant acesta ar fi finut: pluta de 1-2 grame, carlig maxim nr. 8, cu tija subtire, echilibrare cu un plumb picatura, cu varnis, respectiv o alica. Masura e cuvantul cheie in ceea ce priveste nadirea, carasii putand fi saturati usor primavara.
Nada de primavara trebuie sa fie foarte umeda, practic cea mai moale nada care se poate lansa. Acest lucru este foarte important pentru ca scopul nostru e sa creem un nor atragator si nu o masa indestulata care sa sature cardul. Cerealele de baza, graul si porumbul incoltit, sunt ideale si ieftine pentru o partida de martie - aprilie.
Desi nu trebuie sa folosim o cantitate mare de nada, srotul e o baza utila si indragita de carasi.
Echipamentul folosit in cazul pescutului la fund trebuie sa fie din gama utilitatilor “feeder”: cosuri mici, echipament finut, fir subtire. Pentru cei ce sunt incepatori in domeniu trebuie sa le spun ca e momentul sa incerce un caras de 300-400 grame in luna martie, prins dupa o semnalizare a varfului subtire al echipamentului feeder sau picker si scos dupa un drill de 10 minute pentru a fi in siguranta cu un fir principal de 0,16.
Se recomanda sa se incerce un feeder usor, cu o lanseta pe masura si vor simti ce inseamna primul card de carasi, primavara, dupa o prea lunga iarna.

joi, 7 aprilie 2011

Istoria Pescuitului in Romania

Pescuitul a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si vanatul. Din vremuri imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda pestii din apele pe malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche, a pescuitului a fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in paraiele de munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind pastravi si zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor din albie.
Pescuitul a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si vanatul. Din vremuri imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda pestii din apele pe malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche, a pescuitului a fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in paraiele de munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind pastravi si zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor din albie.
O forma mai inaintata a acestui pescuit stravechi, primitiv, a fost aceea cand omul s-a ajutat de un bat ascutit cu care strapungea sau tintuia pestele in apa. Experienta l-a invatat apoi, vazand ca uneori pestele izbutea sa scape, sa adauge varfului ascutit o „ureche” sau un carlig pentru ca pestele sa nu mai scape. Era prima forma a harponului, unealta care i-a fost de mare ajutor omului preistoric la pescuit.
Datorita catorva resturi de scoici si pesti gasite in stratul paleolitic in urma cercetarilor si a sapaturilor arheologice, este sigur ca inca din paleolitic locuitorii tarii noastre, asezati in preajma cursurilor de apa, s-au indeletnicit cu pescuitul. In urma sapaturilor arheologice, de la Baile Herculane, de pe langa Bahlui, din lunca Dunarii, de prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, etc., s-au gasit numeroase harpoane facute din corn de cerb sau din oase din epoca neolitica, dar si resturi de scoici si oase de peste (crap, avat, somn, lipan, etc.). Este de asemenea sigur ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit plasa, ceea ce inseamna un progres considerabil. Plasa a fost facuta la inceput din fire toarse din parul si lana animalelor, apoi din fibre vegetale
, dar au fost descoperite si cantitati mari de plase din lut. In Moldova,in asezarea de la Izvoare, s-a gasit o undita din os, plata, lucrata cu ingrijire, avand varful bine ascutit si prevazuta cu o gaura prin care se trecea sfoara. Doua undite din arama s-au gasit in asezarea neolitica de la Dealul Fantanilor, langa raul Bistrita.
Datorita trecerii timpului pescuitul a capatat amploare in epoca bronzului si a fierului, pestele ne mai fiind utilizat doar pentru hrana omului ci si pentru comert. Din epoca fierului apar si primele marturi scrise despre apele tinutului romanesc, adica despre Dunare si principalii ei afluenti, prima marturie fiind a lui Herodot, continuand spre prezent cu marturi ale istoricilor, ale calatorilor straini, geografi ai lumi vechi, naturalisti, etc. Ei fac referiri in oprele lor asupra speciilor de pesti, precum sturionii, somnul, scrumbii, crap, etc., asupra raurilor, Dunarii, Deltei si a Marii Negre si asupra marimea pestiilor si multimea lor in apele din tinuturile romanesti. De exemplu, naturalistul Pliniu vorbeste despre Dunare si gurile ei de varsare in numar de 6, despre lacurile Histria, Halmyris-actualele lacuri Sinoe si Razim, despre pesti mari prinsi, printre care somnii prinsi cu harpoane si trasi afara din apa cu boii, etc. Marturiile cele mai importante si valoroase privind pescuitul la gurile Dunarii si pe mare sunt cele de la cetatea Histria, unde se practica pescuitul si comertul cu peste sarat liber, adica fara a se pune taxe si impozite. In aceste marturi de la Histria sunt precizate locuri de pescuit(Peuce,Chilia,etc.) si specii de pesti de mare (calcan, stavrizi, barbuni) si de apa dulce (crap, somn), dar in general se vorbeste despre pescuitul sturionilor.
Fiind pescari vechi si numerosi, asa cum spune cronicarul lui Alexandru cel Mare, este normal ca getii sau dacii sa fi avut un bogat lexic in legatura cu numele pestilor, cu uneltele de pescuit si alte aspecte ale acestei indeletniciri. Se admite azi ca ar fi de origine dacica termeni urmatori: mal, parau, carlig, balta, etc. Dar mai bogat este lexicul romanesc de origine latina cum ar fi termeni urmatori: peste(piscis)-a format in limba romana o familie intreaga de cuvinte (pescar, pescuit, pescut, pestisor, etc.), lapti(lactes), solz(solidus), basica-inotatoarea (bassica), crap(crapum), somn(somnus), sacul(saccus), arcul, coarda, plasa (oria), etc.
Populatia din tinutul carpato-dunarean si-a continuat indeletnicirile ei esentiale: agricultura, cresterea vitelor, pescuitul, viticultura si mineritul pe parcursul timpului in epoca migratiilor, epoca feudalismului timpuriu si dezvoltat, precum si in perioada de dupa sec.XV pana in prezent. Pentru oameni de pe marginea cursurilor de apa, pestele reprezenta sursa de hrana si de comert pentru a obtine bani pentru achitarea taxelor si cumpararea celor necesare traiului, iar ca indeletnicire, la majoritatea locuitorilor din astfel de regiuni, era pescuitul pe langa altele.
Odata cu trecerea timpului pescuitul sa modernizat, au aparut unelte noi de pescuit, tehnicile s-au dezvoltat, astfel ca prindera pestelui in ziua de azi nu mai e asa de complicata cum era in trecut. In ziua de azi avem o gama foarte mare de produse si tehnici care fac viata unui pescar mult mai usoara.

Mamaliga pentru Carlig

Ingrediente:
  • oua - 2 buc, 
  • faina de malai 300 g, 
  • zahar vanilat 10 g, 
  • ulei 10 ml.
Realizare.
Acest tip de mamaliga se prepara fara fierbere. Se bat ouale intr-un vas. Se adauga faina de malai, si se amesteca bine pana ajunge o pasta consistenta. Se pun 1-2 plicuri de zahar vanilat. Este recomandat si putin ulei de floarea-soarelui pentru ca mamaliga sa nu fie lipicioasa si sa fie mai atractiva.

Nada pentru Scobar

Ingrediente: faina de sange 150, gviermi opariti 100 g, nada Benzar Ice Mix 500 g.
Realizare: intrun vas se adauga fainurile si se umecteaza apoi se lasa 10 min sa se absoarba apa apoi se adauga viermii opariti sau larve si se mai umecteaza putin dupa preferinta.

Raurile si Lacurile Judetului Buzau

Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din totalul de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele administrative ale judetului.
Afluentii principali ai Buzaului sunt: Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul. Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut.
Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului Mare strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului.
Dintre lacuri, cele mai importante din punct de vedere piscicol si turistic sunt Lacul Vulturilor sau Lacul Fara Fund de pe Siriu.
Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele structurale ale culmii Maliiei, la altitudinea de 1420 m, Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din tara. In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor. Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al Ivanetului.

Pescuitul Cleanului Primavara

Conditiile oferite in perioada primaverii de raurile din zonele submontane difera de cele oferite de raurile de ses ce serpuieste lenes printre coline si face meandre largi la ses. Astfel, raul de munte este de obicei complet dezghetat, datorita curentului rapid care impiedica mentinerea ghetii, mai ales daca se nimereste sa fie mai cald vreme de cateva zile. Asa cum ne-am obisnuit deja, in ultimii ani zilele de iarna din martie-aprilie alterneaza cu cele insorite, de primavara. Apa este de obicei limpede si foarte scazuta, pestii vlaguiti de iarna preferand locurile adanci si cu curent mai putin vioi. Cam pe aici sta si cleanul, gasind forta sa inoate impotriva curentului si chiar sa se ridice dupa cate o musculita, in zile si fara vant.
Mai jos, spre ses, acolo unde raul isi lateste albia si isi domoleste curentul, gheata persista inca pe alocuri. Apa este in crestere, datorita topirii acestor petice de gheata, ceea ce determina o transparenta scazuta si o crestere continua a nivelului raului, premise destul de pesimiste pentru potentialii amatori de clean.
In concluzie, pe cat posibil este bine sa incercam sa tentam cleanul pe cursul superraului, spre munte, acolo unde apa limpede si cu nivel constant, desi destul de scazuta, eliberata de ceva vreme de platosa de gheata, ne va rasplati eforturile cu cateva capturi. Atentie insa sa nu ne trezim ca pescuim intr-o apa cu regim de munte (in care pescuitul este interzis pana la 1 mai!). Deci trebuie sa ne informam in legatura cu delimitarea intre apa de munte si cea de coline. Dupa ce ne-am convins ca vom pescui intr-o apa de coline, cautam cu predilectie picioarele podurilor, cuptoarele sapate de curent in mal, bulboanele linistite, adaposturile din spatele arborilor prabusiti in apa sau cele de dupa stancile ce bareaza curentul. Cam pe aici ar trebui sa fie si cardurile de cleni.
De precizat ca in sectoarele de rau in care se deverseaza ape calde de la termocentrale rezultatele la pescuitul cleanului la inceput de sezon pot fi de-a dreptul exceptionale.
In aceasta perioada a anului cele mai bune rezultate se obtin folosind momeli naturale. Foarte rar putem avea muscatura la naluci, in special la voblere foarte mici sau la muste artificiale. Ne vom axa deci pe un pescuit de finete, la pluta, avand in carlig viermi sau carabete (momeli redutabile pentru pescuitul cleanului in ape reci si limpezi), iar in conditii de apa tulbure (in general in raul de ses), vom pune in carlig o mica rama de gunoi. Pe apa limpede, unii pescari pun in carlig in aceasta perioada un mic pestisor (3 - 4 cm), fie el boistean, oblete sau porcusor. Altii prefera o momeala mult mai la indemana-miezul de paine alba, inmuiat in apa si apoi framantat.
Alegem locurile descrise mai sus, lansam cateva "nuci" de nada, reglam pluta la o adancime care sa permita momelii sa se mentina la aproximativ o palma de fundul apei, pe vreme calda chiar mai spre suprafata. Tinand cont de faptul ca apa este destul de scazuta si limpede, vom incerca sa ramanem camuflati si sa plasam momeala fara prea mult zgomot.

Despre Twister

La aparitia materialelor plastice, primele naluci confectionate pe baza acestora aveau avantajul copierii exacte a formei, consistentei si coloritului din natura-rame, viermi, broscute sau pestisori. Atul principal in cazul acestei generatii a nalucilor suple sau a twisterelor moderne care le fac sa tremure sa se miste la cea mai neinsemnata miscare, sub actiunea curentului sau tractiunii facute de pescar.
Rame scurtate la jumatate, dar cu coada lunga in secera, viermi cu doua cozi ori cu fusta, broscute cu corp burduhos cu doua seceri ca si cum ar fi doua picioare. Natura ofera diferite modele dar nici creatorii acestor naluci nu se lasa mai prejos.
Asaltul twisterelor nu se limiteaza numai la stimuli vibratori si optici,ci,pentru unele modele,se extinde si la cei olfaco-gustativi: rame cu gust de rama, pestisori impregnati cu extract de mucus.
Montate pe carlige lestate, de marime, culoare si greutate potrivita si capul poate servi drept stimulator optic, sau pe tije din sarma, cu alica in cap si bineinteles, carlig, simplu, dublu sau triplu, twisterele se preteaza oricarei tehnici.
- clasica recuperare in dinti de fierastrau
- pescuitul la trena
- evolutiei pe loc,in curent,folosind plumb de greutate adecvata
- pescuind pe verticala,in zone adanci si pline de hatisuri
Calitati twisterelor
- diversitatea de forme,marimi,culori si chiar nuante precum si a posibilitatilor de a le utiliza in prinderea rapitorilor de orice fel
- diminuarea numarului de agatari datorita pozitiei carligului
- stabilitatea in apa si mare rezistenta la lansari repetate
- usurinta de a le inlocui ori de a schimba lestul
Defecte twisterelor :
- tehnica de finete pentru a le face sa lucreze cum trebuie
- ratari dese la intepare,pestele apucand destul de des de coada
Mai trist este cand twisrerul se rupe si pestele se alege cu o gustare gratuita dar din cauciuc.

miercuri, 6 aprilie 2011

Caleandarul Pescarului

Deoarece conditiile climatice nu sunt aceleasi in toti anii, ar fi imposibil sa se indice cu precizie ce pesti se vor prinde intr-o anumita perioada a anului si la ce momeli anume. Este insa sigur ca pescuitul va fi cu atat mai fructuos cu cat temperatura apei este mai apropiata de temperatura optima de hranire a pestelui cautat (scobarul 11 C, linul 16 C, stiuca 17 C, crapul 19 C , pastravul fantanel 10-12 C, pastravul curcubeu 14-19 C, babusca, cleanul, mreana, obletul, platica, rosioara 15 C etc.).
Pentru pestii pasnici, se observa ca momeala este in general preferata in functie de varietatea de hrana naturala specifica anotimpului respectiv; astfel vara predomina momeala vegetala iar in rest cea animala.
Perioada cea mai favorabila de pescuit este cea cu temparatura apei cea mai apropiata de temperatura optima de hranire a speciei respective de peste.
Dar acest tabel nu reprezinta decat o caracteristica generala. Oricine stie ca sunt si alti factori care determina sansele in pescuit. O racire brusca a vremii determina o inactivitate in hranirea pestilor si deplasarea acestora spre locuri mai adanci. Nu mai vorbim si de calitatea apei, aceasta fiind un factor hotarator in prezenta pestilor.... Daca presiunea atmosferica stagneaza, sau este in crestere, fiind combinata si cu o temperatura favorabila (temperatura ambianta cu cca 1-5 grade mai mare ca cea a apei).