Ingrediente:
- Malai (sa nu fie grisat) 1000 g
- Budinca (3 de caramel) 60 g
- Atractant cascaval 25 ml
- Faina de oase 350 g
- Faina De Sange 150 g
Mod de preparare:
Se face mamaliga, dupa aceea se adauga budinca (tine bine legata mamaliga), faina de sange si de oase (au un miros tare ciudat si sunt unsuroase le place la pesti) si la final dupa ce e rece se pune atractantul de cascaval.
Dupa ce se pune pe momitor nada , daca aveti un spray atractant de cascaval puteti sa pulverizati bulgarele de nada. Pentru mreana pe carlig se pune cascaval (se lasa la soare sa se usuce un pic sa fie mai tare si saprinda miros un pic).
joi, 16 iunie 2011
Pescuitul Sportiv in luna Iunie
In a doua jumatate a lunii prohibitia se ridica. Aceasta luna este una dintre cele mai bune perioade de pescuit.
Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si
numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.
Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala
la marginea suvoaielor;
Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine, mamaliga);
Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei, precum si la naluci, catre
suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad
pe masura incalzirii apei;
Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai
bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere (momeala indicata pina in septembrie);
Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara;
Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi.
La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.
Rezultatele sunt cam la fel in toate orele zilei. Totusi, instabilitatea barometrica din aceasta perioada provoaca si
numeroase insuccese. In aceasta perioada bradisul este abundent in multe balti, fiind greu de utilizat lansetele.
Avatul se pescuieste cu peste viu, naluci mici rotative (albe sau galbene); se poate incerca si cu musca artificiala
la marginea suvoaielor;
Babusca si obletul- se prind, ca si pana acum, cu libelule, muste, viermusi, rame si paste (paine, mamaliga);
Bibanul si stiuca -continua sa muste la peste viu, insa mai in larg, in preajma vegetatiei, precum si la naluci, catre
suprafata. La lanseta sansele pescuitului scad
pe masura incalzirii apei;
Carasul, crapul, linul si platica se prind cu momeli animale, dar spre sfarsitul lunii cele vegetale dau rezultate mai
bune. Bulele de aer indica drumul pe care-l parcurg pestii prin vegetatia subacvatica in plina dezvoltare;
Cleanul -se intalneste la marginea suvoaielor din albiile cu prundis si de-a lungul malurilor inalte, acoperite de vegetatie arborescenta. Cade la muste artificiale mari si paroase, rosii si negre, greieri, lacuste, carabusi, precum si la dude si cirese;
Mreana -incepe sa se prinda mai frecvent la larve de rusalii, coropisnite, rame groase de pamant, lipitori cu ventuzele taiate, cuburi de branza veche, de branza topita si mai ales greiere (momeala indicata pina in septembrie);
Obletul - la viermusi, paine, musca de casa;
Platica - cu boabe de grau, paine, paste;
Rosioara- pe langa pescuitul cu pluta la virmusi, paste, ofera un pescuit interesant la suprafata cu musca naturala;
Scobarul -se prinde bine cu viermusi, rame, mai ales in ape tulburi, la coropisnite si chiar la paine si mamaliga;
Somnul -musca cu lacomie la tipar, broaste, lipitori, rame mari -pe apa tulbure; prefera orele matinale si seara;
Salaul- la peste viu si la bucati de peste, pe langa maluri, radacini, la apa adanca;
Vaduvita -se prinde mai ales catre mijlocul zilei, la fund, cu mamaliga, rusalii, rame, viermusi, cosasi si carabusi.
La mare se prinde foarte frecvent: calcan - se prinde la adanc si pe fund, cu hamsie; cambula si guvizi. Barbuni, la mal, intre ape - cu rama de mare; chefal la mal, pe fund cu rame de mare; lufar, la adancime, intre ape, cu taparina si naluci; hanus la adanc pe fund, cu hamsie, aterina, guvizi; stravizi, la adanc, intre ape, cu taparina, pluta, cu aterina jupuita si garizi; zargan, la adanc, intre ape, cu pluta, momind cu hamsie si aterina.
duminică, 22 mai 2011
Raul Bistrita
Raul Bistrita izvoraste din Muntii Rodnei in judetul Maramures, strabate Carpatii Orientali, apoi trece prin orasele Bicaz, Piatra Neamt, Roznov, Buhusi si Bacau pentru a se varsa in Siret in apropierea Bacaului.Cursul superior al Bistritei, amonte de confluenta cu Raul Dorna la Vatra Dornei se numeste Bistrita Aurie.
Pe cursului raului se afla si barajul Izvorul Muntelui.
Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km2.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est .
Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.
„Acesta e raul care a calauzit spre Baia, spre tara pe care el era sa o intemeieze ca Domnie, pe Voevodul Bogdan, pribeagul maramuresan, vanatorul de zimbri al povestii. Aceasta e mareata cale pustie pe care a trecut unul din intemeietorii vietii noastre istorice". N. Iorga
Pe cursului raului se afla si barajul Izvorul Muntelui.
Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km2.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est .
Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.
„Acesta e raul care a calauzit spre Baia, spre tara pe care el era sa o intemeieze ca Domnie, pe Voevodul Bogdan, pribeagul maramuresan, vanatorul de zimbri al povestii. Aceasta e mareata cale pustie pe care a trecut unul din intemeietorii vietii noastre istorice". N. Iorga
Raurile si Lacurile Judetului Dambovita
Reteaua hidrografica, este reprezentata in primul rand de raurile Ialomita si Dambovita si apoi de Cricovu Dulce, Parscov, Colentina, Neajlov, Dambovnic, precum si unele lacuri antropice, construite pentru irigatii si piscicultura.Judetul Dambovița are o suprafata de 4.054 km² (1,7 % din suprafața tarii). Este situat in partea central-sudica a tarii, suprapunandu-se bazinelor hidrografice ale raurilor Ialomita si Dambovita.
Teritoriul este dispus in trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenta de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcatuite din munti (9 %), dealuri (41 %) si campii (50 %).
duminică, 15 mai 2011
Sezoane de pescuit in Delta Dunarii
StiucaLacul Fortuna, canalul Sontea, Holbina si Maliuc. Greutatea medie: de la 1 la 4 kilograme. Sezon: de la inceputul lui Iulie pana in Decembrie.
Crap
In zona canalului Sontea; pe bratele Chilia si Sulina; zona Maliuc. Greutate medie : de la 3 la 20 de kilograme. Sezon: Iulie – Septembrie.
Bratului Chilia si Sulina. Are o greutate medie de 4 pana la 30 de kilograme, dar au fost inregistrate si capturi record de 60-80 kilograme. Sezon: Iulie – Octombrie.
Salau
In zona canalului 5; lacul Sinoe si in apropierea satului Sfantu Gheorghe. Greutatea medie atinge de la 1.5 pana la 5 kilograme. Sezon: toata vara (Iunie – Septembrie).
Bibanul
Tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt lunile de toamna. Este foarte activ si iarna
Rosioara
Lunile iunie – octombrie
Platica
Lunile iunie – octombrie
Linul
Lunile iunie – octombrie
Balta Movilita
Baltile de pescuit Movilita 1, 2 si 3 sunt situate in judetul Ialomita, fiind o salba de balti apropiate si Bucurestiului. Nu am reusit sa aflam foarte multe despre aceste balti insa, va prezentam informatiile pe care am reusit sa le culegem; asadar va asteptam cu comentarii.Specii de pesti intalnite: biban, caras, crap, cteno, platica, somn. Taxa pentru balta este de 40 lei. Telefon Contact: 0766699141.
Movilita este compusa din 3 lacuri, Movilita 1 (7ha), Movilita 2 (14ha) si Movilita 3 (7ha. De la dig in drepta este Movilita 3, in stanga este Movilita 2 iau in continuare este Movilita 1. Pescuitul este permis tot anul si pe toata suprafata lacurilor. Adancimea acestor lacuri este de 2-3 m.
Cale de acces. Pe drumul Bucuresti – Urziceni (DN2. Mergeti cca 35 km pana in satul Movilita, in sat din DN2 faceti stanga la un indicator cu “Pescuit Sportiv Movilita”, mai mergeti aproximativ 1 km si ajungeti la baltile Movilita.
Cale de acces. Pe drumul Bucuresti – Urziceni (DN2. Mergeti cca 35 km pana in satul Movilita, in sat din DN2 faceti stanga la un indicator cu “Pescuit Sportiv Movilita”, mai mergeti aproximativ 1 km si ajungeti la baltile Movilita.
Raurile si Lacurile Judetului Mehedinti
Microclimatul mehedintean este influentat si de aparitia celor 700 km2 de lac de acumulare intins pe o lungime de peste 230 km amonte de hidrocentrala Portile de Fier I si a celor aproximativ 130 km2 de lac de acumulare format in amonte de hidrocentrala Portile de Fier II.Pe teritoriul judetului se afla o reţea hidrografica cu o lungime de 1604 km si o bogată retea de ape subterane a caror adancime se afla intre 2 si 40 m. Principalele cursuri de apa din judet sunt: Dunarea, Motru, Drincea, Cosustea, Blahnita, Husnita, Topolniţa, Bahna, Brebina.
duminică, 8 mai 2011
Pescuitul Crapului in Apele Curgatoare
In aceste ape vom sti ca pestele este sanatos, hranindu-se numai cu hrana naturala, fara a cunoaste furajele din crescatorii.In apele curgatoare agataturile sunt mai dese, la fel si ratarile, datorita copacilor si pragurilor incarcate cu scoici.
In desenele alaturale va prezentam, o montura pentru pescuitul crapului in ape curagatoare dar si doua scheme cu amplasarea pescarului si lansarilor sale in aceste ape.
Alegerea locului este foarte importanta. Un loc ideal este un sector ce nu a mai fost pescuit, expus vantului, de preferat un golfulet sau langa arbori scufundati.
Apele curagtoare difera, in fuctie de natura lor (naturale sau artificiale) de fund, curent si latime. Raurile naturale au fundul in forma de semiluna, cu maluri mai mult sau mai putin inalte, pline cu aluviuni (mal, nisip, pietris, argila) curent si latime variabile. Canalele artificiale sunt in forma de trapez isoscel, cu adancime constanta dar curent variabil (de ex. Canalul Dunare - Marea Neagra).
Cele mai bune ape sunt cele cu o latime de pana la 150 m, pentru a putea explora si locurile vecine malului din fata ta, cu adancime variabila (apa mica dar si gropane), cu fund malos si curent slab.
Desi este mai greu si ceva mai costisitor, pescuitul crapului in rauri are un farmec aparte, de neuitat.
In desenele alaturale va prezentam, o montura pentru pescuitul crapului in ape curagatoare dar si doua scheme cu amplasarea pescarului si lansarilor sale in aceste ape.
Alegerea locului este foarte importanta. Un loc ideal este un sector ce nu a mai fost pescuit, expus vantului, de preferat un golfulet sau langa arbori scufundati.
Apele curagtoare difera, in fuctie de natura lor (naturale sau artificiale) de fund, curent si latime. Raurile naturale au fundul in forma de semiluna, cu maluri mai mult sau mai putin inalte, pline cu aluviuni (mal, nisip, pietris, argila) curent si latime variabile. Canalele artificiale sunt in forma de trapez isoscel, cu adancime constanta dar curent variabil (de ex. Canalul Dunare - Marea Neagra).
Cele mai bune ape sunt cele cu o latime de pana la 150 m, pentru a putea explora si locurile vecine malului din fata ta, cu adancime variabila (apa mica dar si gropane), cu fund malos si curent slab.
Desi este mai greu si ceva mai costisitor, pescuitul crapului in rauri are un farmec aparte, de neuitat.
Tipuri de Plumbi - Alegerea Formei
Exista o mare varietate de plumbi, forma si greutatea acestora depinde de apa in care se pescuieste (statatoare, curgatoare), distanta la care se trimit carligele cu momeala, actiunea lansetei, grosimea firului si metoda de pescuit folosita.Alegerea formei. Pentru ape curgatoare, plumbii plati sunt perfecti. Ca forma pot fi paralelipipedici, sub forma de disc, semidisc. Pot fi utilizati si plumbi de forma sferica, semipicatura.
Pentru apele statatoare cu fundul tare, avand gropane si canale se pot folosi plumbi cu forma ovoidala, conica, cilindrica, sferica, fusiforma. Forma ovoidala a plumbului este solutia potrivita. Acest plumb cauta gropanele si canalele unde pestii se retrag pe timp calduros sau rece.
In ape statatoare cu fund malaos, plumbul de forma "aripa delta" cu proemienta sferica este o alegere buna. Spre deosebire de cel folosit in ape curgatoare, suprafata acestui plumb este mai mare, mai subtire iar proeminenta semisferica fixeaza la mijloc si in partea inferioara centrul de greutate, favorizand stabilitatea plumbului pe mal (dupa lansare se recupereaza 2 m, pentru scoaterea plumbului din mal).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)