Firul Textil

Peste 20 ani de istorie si tehnologie au trecut de cand primii pescari de crap descopereau Dacron-ul si il foloseau in constructia rigurilor. Dincolo de a fi perfect, stramosul firelor textile oferea rezistenta necesara unor driluri capitale si o oarecare camuflare pe anumite tipuri de substrat.

De atunci, zeci de companii au incercat sa dezvolte conceptul, in jurul acestui tip de fir construindu-se o adevarata industrie, usurinta in utilizare, proprietatile anti eject si capacitatea de camuflare, insotite de plaja imensa suplete-rigiditate, transformand cei mai multi pescari de crap in suporteri infocati ai acestui material.
Fie ca este vorba de pescuit pe substrat moale, tare, pietros sau pescuit in zone cu vegetatie sau structuri, firul textil poate fi utilizat cu success. Dealtfel, gama larga de modele si tipuri se adreseaza nominal substratului pe care vreti sa pescuiti.
In plus, in cazul in care obisnuiti sa pescuiti cu pungi sau fire de PVA agatate pe montura, textilul va ofera rezistenta necesara lansarii acestora la distante considerabile.
Pe scurt, varietatea de modele si tipuri va permite utilizarea unui fir textil in aproape orice situatie.
Fabricat intr-o gama variata de diametre, firul textil se afla in directa corespondenta cu tipul de pescuit pe care il practicati. Astfel, daca momeala folosita este de greutate mica (boilies cu diametre mici, porumb, viermusi) atunci un diametru redus este recomandat. Montura capata finete iar detectarea ei este aproape imposibila.
La polul opus, daca momeala de carlig este grea, daca se pescuieste cu pungi sau fire de PVA, necesitatea utilizarii unei grosimi superioare se impune.
Deasemenea, la pescuitul in structuri, utilizarea unui fir de grosime mai mare este recomandata.
Fie ca este vorba de un textil combi (interior textil, exterior plastifiat) sau de unul simplu, constructia este mai mult decat importanta. Ea determina factorii ce impun calitatea unui fir: rezistenta la nod, rezistenta la abraziune, elongatia, supletea, rigiditatea, flotabilitatea, camuflarea, memoria scazuta.
Absortia socurilor in lanseu sau in drill, rezistenta la abraziune cand se pescuieste pe substrat tare sau in structuri, capacitatea de scufundare rapida, maleabilitatea in lucru, supletea la asezarea pe substrat, rigiditatea rigului, camuflarea indiferent de mediul in care se pescuieste, memoria scazuta ce permite monturii sa revina la forma initiala, sunt amanunte vitale pentru pescarii de crap, fiind direct influentate de calitatea materialelor utilizate in constructie.
Astfel, un fir fabricat integral din fibre Dyneema, va fi mult mai rezistent decat unul ce contine fibre textile uzuale, combinate cu un invelis din polister sau unul ce contine un mix al celor doua.
Fibrele Dyneema au la baza fibre de polietilena ce combina o rezistenta inimaginabila si un diametru redus, raportul diametru-rezistenta fiind mult superior cel al otelului obisnuit.
Daca in cazul camuflarii totul este clar, alegerea fiind mai mult decat usoara si in directa corespondenta cu tipul, culoarea substratului si mediul incojurator(vegetatia), o flotabilitate crescuta a firului este daunatoare. Imaginativa ca firul monturii dumneavoastra se ridica la 1cm deasupra substratului. Va fi foarte usor de detectat.
O capacitate de scufundare rapida, asigura asezarea monturii firesc, fara a trimite semnale de alarma catre crap.
Totusi, pentru neincrezatori, cei care au dubii vizavi de etalarea monturii sub apa, recomandam lestatarea cu mici bilute de plumb sau pasta de plumb atunci cand se doreste o siguranta totala.
Rezistenta la nod si abraziune sunt capitale in lanseuri si lupta cu pestele. Un crap sanatos de Dunare poate rupe un fir normal foarte usor atunci cand se pescuieste in structuri (copaci scufundati, praguri abrupte).

Localizarea Crapului

In primul rand pentru a-l pune pe saltea trebuie sa il localizam, sa stim ce semne urmarim si ce cautam pentru a fi cat mai aproape de crap.

Multi pescari de crap au obiceiul de a se aseza pe locuri care arata foarte bine sau unde prieteni au mai prins crap. Pestele insa se va hrani intotdeauna in zone unde se simte in siguranta, asadar daca sunt locuri unde pescarii prind frecvent cu timpul pestii(mai ales in sistem C&R) vor asocia acel loc cu pericolul si vor incepe sa il evite deci "Pomul laudat" va deveni doar o fantana seaca.
Atunci cand ajungeti pe lac, petreceti un timp doar urmarind apa, cautand semne ale crapilor ciruland sau hranindu-se. Cautati semne ale miscarilor la suprafata sau sarituri, chiar urmarind suprafata cu ajutorul binoclului. O dara de bule de aer la suprafata tradeaza prezenta pestelui in zona, acesta hranindu-se pe substrat; s-ar putea sa nu fie chiar crap dar e semnul ca pestii se hranesc in zona respectiva si veti prinde poate alta specie dar va veni si randul crapilor sa caute aceste zone.
Urmariti zonele in care crapii sar, fie in mijlocul lacurilor sau in zone in care nimeni nu este tentat si nu pescuieste. Studii asupra comportamentului crapului au demontat mitul cum ca atunci cand crapul sare nu se hraneste. Din contra, sariturile crapului sunt un semn pozitiv, pestelui ii convin conditiile locale, calitatea si claritatea apei, prezenta hranei in zona respectiva si foarte probabil prezenta unei structuri subacvatice care ii inspira siguranta pentru a se desfasura si a se hrani.
Nu pescuiti in zone cu presiune mare asupra pestelui. Daca vedeti chiar cel mai bun loc liber dar de jur imprejur sunt multi pescari mai bine cautati o zona linistita in care nimeni nu a fost tentat sa se aseze. Chiar daca pescarii respectivi prind uneori, mai mult ca sigur sunt doar pesti razleti prinsi pe rutele lor de patrulare. Daca sunteti totusi obligat sa ocupati un loc in "multime" incercati sa aruncati mai departe daca este posibil decat restul pescarilor. Zgomotul plumbilor aterizand este auzit de crap de la mare distanta, desi uneori zgomotul poate fi asociat cu prezenta unei surse de hrana, plescaitul constant al plumbilor va impinge crapii spre larg sau alte zone mai izolate pentru siguranta.
Daca toate acestea nu functioneaza cautam si alte semne.....
Ganditi-va la conditiile meteo, nu doar cele din ziua respectiva dar si in zilele premergatoare iesirii dumneavoastra pe lac. S-a modificat temperatura sau presiunea atmosferica in vreun fel? Daca a fost cald apele cu adancime mica vor fi mai calde iar crapii se vor indrepta spre ele, si in acest sens, crapii vor cauta apa mica incalzita de soare in special in diminetile reci.
Putem cauta zone "fierbinti" urmarind particularitati vizibile ale lacului care le-ati putea suspecta fie ca tin crap, fie ca sunt zone de patrulare ale acestuia. Zonele cele mai frecvent alese de crap sunt: insulele, zone de vegetatie submersa, plauri, stufaris, copaci ce atarna deasupra sau chiar pe suprafata apei, agataturi de tot felul, directia vantului sau apa mica.
Insulele ofera crapului o zona in care sunt feriti, se pot hrani in siguranta, cu atat mai mult cu cat exista si copaci care umbresc suprafata apei. Valoarea locului scade daca este o tinta foarte frecventa a pescarilor, crapii vor cauta alte zone daca se risipeste siguranta. In zile linistite si mai ales pe lacuri noi vor fi o tinta "obligatorie" si destul de sigura in privinta unei capturi. De asemenea insula este un "marker" natural, nu trebuie urmarite alte repere sau folosit marker-ul care si el ar putea speria crapul prin prezenta sa si utilizarea excesiva.
"Paturile" de vegetatie submersa sunt unele din locurile preferate de hranire ale crapului; acesta se simte in siguranta si gaseste hrana naturala din abundenta. Pentru pescar poate fi u nadevarat cosmar, agataturile ce pot surveni frecvent, dificultatea de prezentare a momelii, iar in cazul unei capturi, pestele trebuie tinut in afara zonelor de vegetatie densa. Desi dificil uneori, in lipsa altor semne, pescuitul pe sau in apropierea acestor zone poate fi un pont de "aur".
Plaurii(zone in care nuferii creaza o adevarata patura la suprafata si "padure" submersa) ca si vegetatia ofera multa siguranta si totodata hrana crapului. Sunt locuri bune de tintit cu momeli scufundatoare in "intranduri" sau momeli flotante chiar in "ochiuri" ale acestor zone. Frecvent in apropierea malurilor, pescuitul acestor zone necesita liniste maxima daca pescuiti din apropiere.
Zone de stufaris, ca si plauri uneori, fiind aproape de mal sunt o arma cu doua taisuri. Crapii se pot simti in siguranta si patrula frecvent in cautarea hranei sau din cauza apropierii de mal(mai mult sau mai putin circulat) se pot ferii de aceasta zone in totalitate considerand-o "zona de risc".
Unul din cele mai bune daca nu chiar cel mai bun loc de a cauta crapul, in parerea multora din cei mai celebri pescari de crap, il reprezinta copacii care atarna deasupra apei. Prezenta crengilor la suprafata apei creeaza in loc in care crapii se simt foarte in siguranta si se hranesc cu mult "tupeu", mai lasa deoparte precautia instinctuala si se vor apropia mai usor de monturile noastre, chiar daca nu sunt camuflate perfect. Un alt vot pozitiv pentru aceste zone este acela ca multi pescari se feresc de ele, prefera sa arunce departe in larg sau in alte zone, cel mai simplu motiv fiind riscul de a nimeri fix in copac, neplacut pentru toti si cred ca toti am patit-o cel putin o data... Necesita o precizie buna a aruncarii dar sansele sunt mari ca rasplata sa fie pe masura.
Agataturile, diverse resturi, trunchiuri de copac, bolovani etc. sunt preferate de crap tocmai pentru ca majoritatea pescarilor se feresc de ele. Asumandu-ne anumite riscuri, pescuind cu linii intinse, frane stranse, cu monturile aproape de agataturi si noi aproape de bete, avem sanse de a scoate crapii din ascunzatoare spre stupoarea colegilor care pazesc swingerul in van.
In general crapii au tendinta de a urmarii directia vantului. Exista mai multe ipoteze pentru acest comportament: hrana este impinsa spre malul batut de vant, hrana este agitata din substrat in aceste zone sau actiunea vantului tinde sa impinga straturile de apa mai calda care sunt preferate de crap in final acestia ajungand in zona in care bilele cu "piercing" ii asteapta.
Apele mici vor fi cautate de crap in diminetile reci, atunci cand soarele iese si incalzeste mult mai repede aceste zone decat altele de pe lac, nu intotdeauna privite cu incredere pot oferi deseori surprize.

Boiliesuri Solubile

Daca s-au inventat in Romania sau nu, este mai putin important. Pentru cei ce totusi sunt curiosi, probabil ca doar denumirea de 'solubil' este romaneasca 100%. Cert e ca sunt boilies-uri cu factor de dizolvare sporit, extrem de atractive pentru crap din mai multe motive.

Unul ar fi ca evitand fierberea, mare parte din nutrienti, arome sau aditivi raman in bila, nefiind spalati de apa. Altul, ca in momentul contactului cu apa, bila incepe sa se desfaca, straturi succesive de mix cazand pe substrat, prin dizolvare creand un nor plin de sedimente, super atractiv pentru peste.
In fapt, parte din numele lor si anume cuvantul solubil este cheia aici.
Un alt mare avantaj ar fi ca prin evitarea in mare masura a oului, rezistenta in timp creste, conservarea facandu-se perfect, fara ca bila sa fie alterata. Ma refer aici la faptul ca dupa manufacturare, bilele pot fi pastrate si un an, fara ca oxidarea diversilor componenti sa apara sau sa fie vizibil deranjanta pentru peste.
Solubilitatea vine din inlocuirea oului cu un liant. In cazul autohton, cu lapte de porumb, denumirea fiind destul de generica.
Componenta laptelui in cauza este relativa, lichidul vascos neavand nimic de a face cu asa-zisul aliment.
Reteta este simpla, fiind la indemana oricui. Mixului construit pentru boilies i se vor adauga o proportie egala, lapte de porumb si apa. Amestecat bine, se va trage in bile, acestea lasandu-se la uscat minim 72 de ore, intr-un loc uscat, ferite de lumina si umezeala.
Rezultatul, boilies solubile cu factor de dizolvare neutru, standard. Spun neutru, fiindca acesta depinde si de tipul si natura apei in care veti pescui.
Generalist vorbind, respectand proportiile recomandate de producatorii de lapte de porumb, o bila solubila ar trebui sa reziste pe carlig sau pe patul de nada aproximativ 3-4h. In cazul in care doriti sa micsorati timpul de dizolvare(dispersie sustinuta si rapida) micsorati cantitatea de lapte de porumb utilizata. Daca optati pentru 8-10 ore de dizolvare(dispersie rapida sustinuta|), adaugarea unui ou amestecului lichid si marirea cantitatii de lapte vor face posibil acest lucru.
Proportiile sunt variabile si sunt in directa interdependenta cu tipul si granulatia mixului folosit. Un mix fin se va rula mai bine si se va dizolva mai greu pe cand unul grosier, se va lega mai greu si se va dizolva mai repede.
Merita stiut ca boilies-urile solubile au si un dezavantaj. Pe baltile cu populatie ciprinida de dimensiuni varibile(mult peste, mic si mare) veti prinde absolut orice - pornind de la caras, trecand pe la platica si oprindu-va la crap. La capatul opus, pe lacurile unde nu se pescuieste la boilies in mod curent sunt o optiune primordiala, explozia de arome, uleiuri si substante nutritive fiind devastatoare pentru crap.
Boilies-urile solubile sunt momeli cu care poti incepe si 'duce' cu succes o partida de pescuit chiar daca necesita foarte multa munca atat in producere precum si in nadire. Deasemenea, puteti pescui cu boilies-uri tari pe un pat de nada solubila sau invers.

Nodul Longline

Nodul Longline este un nod pescaresc sub forma de bucla care este adesea folosit pentru a atasa carlige de linia principala. De mentionat aici faptul ca acest nod nu va aluneca pe linia principala. Nu uitati sa umeziti firele pentru un nod mai bun.

Lacul Sacalaia

Lacul Sacalaia este supranumit si “Lacul Stiucilor” datorita numeroaselor exemplare de stiuci mari. Lacul Sacalaia este rezervatie naturala. Datorita vegetatiei dese nu se poate pescui de pe mal ci doar din barca. Toamna cand se degaja sulful de pe fundul baltii fenomen care tine cateva zile, pescuitul este interzis. Apa este destul de adanca, chiar si la mal iar adancimea maxima este de 18m.

Pescuitul este gratuit pentru toti cei care au permis de pescuit vizat pe anul in curs, pentru cei care nu au permis de pescuit se va achita o taxa/zi, nu se pot retine exemplarele de stiuca prinse. Specii de pesti intalnite: biban, stiuca.
Cale de acces. Lacul Sacalaia se afla in Judetul Cluj la aproximativ 65 de km de Cluj-Napoca. Din Cluj mergi pe drumul spre Dej pana in Gherla (E576), dupa centru mergeti la drepta catre localitatea Nicula cca. 2km (109D). Dupa ce treceti de Nicula o sa vedeti lacul Sacalaia pe partea drepta.

Balta Ciocanesti

Balta Ciocanesti este destul de buna, are si exemplare destul de mari, in general exemplarele mari s-au prins la plantat, (dar si exceptii, chiar acum 3 sapt s-a prins exemplar de crap de 12 kg neplantat). Nu recomand in weekend, nu prea sunt locuri, se umbla la apa, se da mancare. Plantatul se accepta doar cu navomodel, sau noaptea mai planteaza paznicii cu barcile care stau pe apa, daca vor si daca va intelegeti cu ei.

Taxa este de : 60 lei/12h, plantat 100lei/24h. Se poate retine tot pestele prins. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, somn. Se afla in localitatea Ciocanesti din judetul Dambovita la 25 km de Bucuresti.
Cale de acces. In comuna Crevedia, se face stanga pe drumul spre Ciocanesti, dupa ce se trece de avicola, inainte de intrarea in satul Ciocanesti se face stanga si la aproximativ 500 m se ajunge la balta Ciocanesti. Balta Ciocanesti se afla la aprox 10 km de Buftea.

Somnul urias de Mekong

Somnul urias de Mekong- (Pangasianodon gigas) - este un peste de apa dulce care poate ajunge la o lungime de 3m si o greutate maxima de 300kg. Habitatul sau se afla in bazinul raului Mekong din Sud-Est-ul Asiei. Este un peste foarte rar, puternic amenintat cu disparitia din cauza poluarii apelor si a pescuitului intensiv. Nu se cunosc data privind numarul si densitatea pestilor.

Somnul gigant din Mekong este specia de peste cea mai mare si cea mai rara din Asia de sud est.

Nodul Knotless

Nodul pescaresc Knotless este un nod folosit pentru formarea rigurilor (monturi pentru boiles) ce se foloseste in special la pescuitul crapului. Acest nod s-a dovedit a avea un succes in randul pescarilor mai ales cand vine vorba de legarea firelor textile.

Pescuitul comercial in Marea Neagra in scadere

Daca in 2006 erau inregistrate aproape 605.000 kg, in 2010, cifra nu a sarit de 231.000 kg.

Pescuitul comercial pare sa nu mai fie o afacere chiar profitabila, daca este sa analizam strict cantitatile capturilor de peste inregistrate la Marea Neagra, in ultimii cinci ani. Daca, in 2006, pescarii autorizati au prins aproape 605.000 kg, pana in 2010, cantitatea a scazut anual, ajungand la aproape 231.000 kg.
Faptul ca in apele Marii Negre nu s-ar mai gasi suficient peste nu este insa si motivul principal pentru care in ultimii 20 de ani am inceput sa pescuim din ce in ce mai putin. Una dintre cauze, poate cea mai importanta, ar fi cea ca romanii nu prea mai au cu ce pescui. "Flota" noastra comerciala, si ne referim strict la Constanta, a ajuns, la aceasta ora, la doar cateva sute de barci. Vasele mari, care ar trebui sa exploateze industrial pestele din Marea Neagra, se pot numara pe degetele de la o mana.

Balta Fantanita Craiesei

Complexul Fantanita Craiesei ofera cazare la hotel sau camping, restaurant, facilitati pentru echitatie si binenteles pescuit. Baltile de la Fantanita Craiesei cuprinde in total 10 ha luciu de apa. Baltile sunt populate preponderent cu crap.

Taxa pentru un permis de pescuit este de 50 lei/zi. Parcarea masinilor se va face in spatiul special amenajat. Pentru fiecare taxa de pescuit se admit doar 3 undite cu maxim 2 carlige fiecare. Nadirea se face de pe mal si este interzisa intrarea in apa, sub orice motiv. Specii de pesti intalnite: caras, crap. Taxa pentru balta este de 50 lei. Telefon Contact: 0720339922.

Cale de acces. Balta Fantanita Craiesei este situat la marginea orasului Fagaras, jud Brasov, pe DN 1 la 65 km distanta de Brasov si 80 km de Sibiu. Zona mai este cunoscuta si sub numele de Lacurile Beclean.