Balta Flamina

Balta Flamina are o suprafata de aprox. 3 ha formata din 3 lacuri unite. Balta Flamina se bucura de o mare diversitate si densitate de peste (16 specii de pesti).
Balta Flamina beneficiaza si de cazare cu 30 locuri in cabanute foarte cochete (dotate cu frigidere, televizoare, DVD, toalete si dusuri moderne, bucatarie si gratare) cat si un minimarket. Taxa pentru cabane este de 50 ron/zi pentru cabanele mici si 80 ron/zi pentru cabanele mari.
Nu este permis scaldatul in lac. Din motive de securitate, preferam participantii fara copii sub 7 ani, sau animale de companie. Colectia a 4 bonuri va ofera o partida gratis, asa ca pastrati bonurile.
Taxa este de: 60 Ron / 12 h pe zi, 60 Ron / 12 h pe noapte, 120 Ron / 24 h. Se pot retine 5 kg de peste (dimensiunile intre 0.5 -> 3 kg / buc). Orice peste mai mic de 0.5kg sau mai mare de 3kg se va elibera. Carasul mic, cleanul, bibanul, rosioara etc. se retin in juvelnic separat. Nr de lansete = 3, undite = 3. Exclus bomba sau juvelnicele metalice. Juvelnice si mincioc din ata se pot inchiria contra cost =10 ron /zi/buc; Utilizarea a mai mult de 3 undite de persoana pe lac atrage plata unei noi taxe. Specii de pesti intalnite: caras, crap, cteno, Fitofag, novac, somn. Telefon contact: 0740110448, www.baltaflamina.ro
Cale acces. Balta Flamina se afla in judetul Arges. La Balta Flamina se ajunge pe traseul Piteşti – Curtea de Argeş. Distanta din Pitesti este de 15 km nord, si se ajunge pornind pe ruta Bascov – Dobrogostea – Varzaru – Borlesti. Dupa Borlesti junge in Merisani, se traverseaza podul, calea ferata si se face dreapta spre Bradet. La 2km este o intersectie unde se face din nou dreapta si se ajunge direct la balta. Balta Flamina este foarte aproape de raul Valsan. Sursa: www.baltidepescuit.ro

Mulinetele de baitcasting

Mulinetele de baitcasting sunt mulinete de apa dulce cu tambur rotativ, care la origine au fost concepute pentru pescuitul Bass-ului American. Aceste mulinete s-au raspandit si in Europa fiind in general folosite pentru pescuitul somnului sau pentru specii de sturioni ce depasesc adesea lungimi de 1,5 - 2m, deoarece sunt foarte robuste, iar angrenajul cu dinti in fata dezvolta o mare putere de tractiune.

Mulinetele de baitcasting prin constructie, au tamburul perpendicular pe axa lansetei, in comparatie cu cele de spinning care au tamburul paralel. Aceasta ducand automat la necesitatea rotirii tamburului atat pentru lansare cat si pentru recuprare. La aceste mulinete tamburul necesita ungerea din abundenta, iar lipsa ungerii duce la scaderea dramatica a distantei de lansare. Tehica de lansare este mai dificila si se dobandeste in timp.
Mulinetele de baitcasting se monteza pe lanseta deasupra, necesitand lansete special concepute pentru acest scop. Exista doua forme constructive: cu design suplu si rotunde. Mulinetele de baitcasting au intotdeauna doua tipuri de frane, frana de lansare si frana de dril.
Unele mulinete de baitcasting pot avea un sistem de ghidare al firului. Ghidul este conectat la un sistem de roti dintate sincronzat cu tamburul. In acest fel la fiecare rotatie a tamburului ghidul se va deplasa la stanga sau la dreapta ajutand la mulinarea uniforma a firului pe tambur. Din pacate, ghidul poate influenta negativ distanta de lansare. Sursa: pentru.pescari.net

Localitatea Partizani - judetul Tulcea

Localitate ce apartine de comuna Maliuc situata la 8 mile de aceasta pe bratul Sulina al Dunarii, in judetul Tulcea. Distanta fata de municipiul Tulcea este de 20 km. Trecutul asezarii este legat de lucrarile de rectificare ale bratului Sulina. Astfel, in jurul unui platou inaltat datorita depunerilor de pamant de pe urma activitatii de dragare s-au construit cateva case. Apoi satul s-a dezvoltat in lungime, asa cum il vedem astazi. Activitatile principale ale locuitorilor sunt piscicultura, dar si activitati zootehnice si agricole ce se desfasoara preponderent in gospodarii particulare. Agroturismul este o alta activitate a locuitorilor satului Partizani. Acces in localitate: Accesul se poate realiza atat pe cale fluviala, cat si terestru pe drumul national Tulcea-Murighiol pana in localitatea Nufarul (13Km), de unde se va traversa Bratul Sfantul Gheorge cu bac-ul, urmand apoi un traseu de 7 Km pe drum neamenajat pana in Partizani. Sursa: www.info-delta.ro

Mulinetele de spincasting

Mulineta de spincasting a fost inventata in anul 1947 de catre Americanul R.D. Hull, iar in 1949 firma Zebco producea prima mulneta de acest gen numita "Zebco - Standard". Chiar daca au trecut mai bine de 50 de ani de la inventarea lor, in Europa nu au cautare, pescarii Europeni indreptandu-se mai mult catre mulinetele de spinning.

Aceste mulinete sunt realmente usor de folosit, fiind chiar recomandate incepatorilor sau celor care pescuiesc ocazional si nu urmaresc o anumita specie, putand fi folosite si la pescuitul rapitorilor si la pestii pasnici. In plus, binecunoscuta firma Daiwa ne imbie sa le montam chiar si pe lansete de musca. Exista in prezent si alte tipuri de pescuit la care se pot folosi mulinetele de spincasting, spre exemplu in pescuitul cu arcul, firma Zebco fabricand modelul 808 Bowfisher special pentru aceasta. Mulinetele de spincasting sunt in general ieftine si sunt construite din plastic sau metal, cu lagare folosind bucse sau mai rar rulmenti. Angrenajul are un raport de muliplicare de obicei mic si foarte mic, incadrandu-se in jurul valorilor de 2.6:1 si 3.3:1. Tamburul unei mulinete de spincasting nu are o capacitate de incarcare mare, ne fiind recomandate pentru pescuitul speciilor care necesita mult fir pe mulineta. In functie de model, pentru lansare au un buton sau o parghe, care prin apasare ori tragere, permite eliberarea firului. Exista doua forme constructive: Pentru montare sub lanseta. Pentru montare deasupra lansetei. Sursa: www.pentru.pescari.net

Fluviul Obi

Obi sau Ob, fluviul cu cel mai lung estuar: 800 km lungime, 30-90 km latime si 10-12 m adancime, este situat in vestul Siberiei, Federația Rusa. Fluviul izvoraste din Muntii Altai, prin izvoarele Biia si Katun, si curge pe directia aproximativa S-N, prin intinsa campie a Siberiei de Vest, varsandu-se ca si Enisei in Marea Kara - Oceanul Inghetat, printr-un imens estuar. Fluviul are lungimea de 5.410 km.
Fluviul ia nastere prin unirea raurilor Biia si Katun, care vin din muntii Altai (Siberia de sud), se unesc langa orasul Biisk (în limba rusa Бийск), care are o populatie de 229.412 de locuitori. Fluviul traverseaza orasul Barnaul si lacul de acumulare Kamen, urmat de lacul de acumulare de la Novosibirsk. Obi isi continua cursul in directia nord-vest prin depresiunea Siberiei de vest, trecand prin orasele Nijnevartovsk, Surgut si Hantî-Mansiisk. De aici urmeaza cursul in aceeasi directie de nord-vest, la cca. 300 km de ultimul oras amintit se desparte pe o distanta de cca. 450 km cu un curs spre nord, in doua ramuri numite Obi cel Mare si cel Mic, un brat curge la nord, cealalalt brat la est de Muntii Ural, aceste rauri reunindu-se langa orasul Salehard (38.343 locuitori) situat in Siberia de nord, in apropiere de cercul polar. Detinutii politici au fost deportati in aceasta regiune in timpul lui Stalin. Dupa traversarea acestui oras, fluviul curge la nord si paralel cu cercul polar, varsandu-se in Marea Kara printr-un estuar lat de 80 km si lung de 800 km. Varsare in mare a unei cantitati enorme de apa determina formarea unui curent puternic marin spre nord.
Obi in Siberia de nord, Ienisei in Siberia centrala si Lena in Siberia de est reprezinta principalele cai navale din partea rasariteana a Rusiei. Sursa: ro.wikipedia.org

Oceanul Indian

Oceanul Indian este al treilea ocean ca marime din lume. Acopera aproximativ 20% din suprafata oceanica a Pamantului, are o suprafata de 73.556.000 km² iar volumul oceanului este estimat la 292.131.000 km³.
Este marginit in nord de subcontinentul Indian, in vest de Peninsula Arabica si Africa, in est de Malaezia, Insulele Sunda si de Australia si in sud de Oceanul Antarctic. Cel mai mare fluviu care se varsa in Oceanul Indian este fluviul african Zambezi.
Pe fundul Oceanului Indian se afla dorsala subacvatica central-indiana cu o directie nord-sud, praguri si gropi de diverse adancimi. Intre aceste gropi se numara Groapa Sunda cu o adancime maxima de 7455 m si Groapa Diamantelor cu o adancime maxima de 8047 m, aceasta fiind adancimea maxima a Oceanului Indian.
Marile si golfurile ce apartin de acest ocean sunt: Marea Andaman, Marea Arabiei, Golful Bengal, Marele Golf Australian, Golful Aden, Golful Oman, Stramtoarea Mozambicului, Golful Persic, Marea Rosie si Stramtoarea Malakka.
Oceanul este bantuit de cutremure ca de exemplu mai recent la data de 26 decembrie 2004 a avut loc un cutremur cu intensitatea de 9,2 pe scara Richter, avand epicentrul in apropiere de insula Sumatra cu coordonatele 3°33' Lat.N/95°8' Long.E.
Acest cutremur submarin a declansat valuri uriase cu o viteza de 500 km/h numite Tsunami, producand in Indonezia, Tailanda, India si Sri Lanka un numar de peste 300.000 de victime omenesti. Sursa: ro.wikipedia.org

Localitatea Somova - judetul Tulcea

Localitate situata in judetul Tulcea, la o distanta de 12 km de resedinta de judet. Satele componente ale comunei sunt : Somova, Mineri si Parches.
Dupa unele pareri, denumirea comunei Somova provine de la pestele din specia somn, destul de frecvent intilnit pe vremuri in lacurile din apropiere.
In ce priveste trecutul, arheologii afirma ca aici a existat un important centru dac.
Activitatea economica de baza a comunei este agricultura, dar si piscicultura, comertul, turismul si prestarile de servicii sunt domenii in care isi desfasoara activitatea o buna parte din locuitorii comunei.
Acces in localitate: Acces rutier, localitatea fiind strabatuta de DN22.
Puncte de interes turistic: Complexul de lacuri Somova- Parches. Manastiri: Saon, Cocos. Sursa: www.info-delta.ro

Solunarul

Orice pescar trebuie sa stie ce este un solunar pentru o partida mai reusita de pescuit. „Solunar” vine din limba latina, fiind compus din cuvintele „sol” (soare) si „lunar” (luna). Pestii au tendinta de a se hrani intens la intervale de timp, determinate de influenta soarelui si a lunii asupra pamantului, respectiv fazele lunii.
Din aceasta cauza, in 1926, John Alden Knight, pune bazele teoriei solunarelor, iar mai tarziu, construieste un tabel care pune in evidenta zilele optime in care pestii se hranesc intens.
Folosind acest tabel, reusitele pescaresti pot fi net superioare, bineinteles corelate cu o temperatura potivita a apei si o presiune atmosferica stabila.
Nu uitati solunarul este doar unul dintre factorii care influenteaza o partida pescuit, restul ar fi nivelul apei, vantul, ploaia, norii, directia vantului, presiunea atmosferica. Dintre toti factorii solunarul reprezinta 10%.

Vegetatia Deltei Dunarii

In Delta Dunării predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupă 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zăvoaie: zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai înalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate: plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupă 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Sursa: www.deltadunarii.ro

Broscuta - Momeala

Broasca este o alta momeala eficienta care se gaseste pe toate baltile si canalale (apa sa fie) . Exemplarele alese nu trebuie sa depaseasca 10 cm si in nici un caz nu vor fi anesteziate lovindu-le in prealabil.
Se prind in montura trecind cirligul fie direct sub tegumentele regiunii posterioare, fie - preferabil - imediat pe sub (atentie, nu prin!) coloana vertebrala in zona de insertie a picioarelor la trunchi. Vom avea grija sa nu strapungem musculatura membrelor inferioare, caci vom risca sa-i producem paralizii.
Este destul de incetatenita ideea ca broastele au tendinta sa se ascunda in mil, nepretindu-se astfel intru-totul pescuitului. Daca veti plasa montura cu broasca in apa mica, limpede, veti observa ca intr-adevar aceasta se ascunde pe fundul apei, dar numai pentru citeva zeci de secunde. Ca un batracian ce se respecta, broasca nu poate “respira” numai prin intermediul pielii, ci este necesara inhalarea periodica de aer atmosferic, care suplineste schimburile de gaze de la nivelul tegumentului. Lipsa de oxigen o va face sa incerce din ce in ce mai insistent sa se indrepte spre suprafata apei. Dar tocmai aceste smuciri atrag pestii, mai ales exemplarele recalcitrante si suspicioase. Dupa un timp broasca moare asfixiata, pur si simplu se ineaca, necesitind inlocuirea frecventa. Unii pescari ii jupoaie inainte de lansare portiuni din piele pentru a favoriza raspindirea mirosului, dar chinuirea lor suplimentara nu se justifica. O putem folosi ca momeala in plina zi, rezultatele spre seara sint ceva mai modeste, mai ales ca alergatura dupa broaste pe malul baltii in amurg devine de-a dreptul obositoare, chiar sinucidere curata dupa aparitia tintarilor. Este ideala pentru pescuitul la somn, clean si alte specii de pesti rapitori.