Lacul Tarnita

Lacul Tarnita este un lac de acumulare care se situeaza intre comunele Gilau, Rasca si Marisel din judetul Cluj, in apropere de Lacurile Somesul Cald si Gilau. Este una din cele mai apreciate zone turistice din judetul Cluj.

Lacul tarnita are o suprafata de cca. 215 ha si o lungime de peste 8 km si o adancime maxima de peste 70 de metri. Este alimentat de apele Vaii Somesul Cald.
Barajul Tarnita este un baraj in arc, construit in anul 1974, cu o inaltime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, avand ca principal scop producerea de energie electrica
Pentru multi locuitori din zona dar mai ales pentru locuitorii municipiului Cluj Napoca, lacul Tarnita reprezinta si un important punct de agrement, existand foarte multe cabane, vile si pensiuni pe malul lacului.
Principalele activitati desfasurate pe lac sunt pescuitul, schi-ul nautic, inotul, plimbarile cu barca sau jetski-ul. Majoritatea se desfasoara in cadru neorganizat, ca si activitati de petrecere a timpului liber. Exista si asociatii cu profil sportiv care organizeaza periodic concursuri de inot sau pescuit sportiv.
Pescuitul

Tarnita este un lac natural cu un potential foarte mare in special pentru pasionati de pescuit la rapitor. Este un lac de suflet pentru multi dintre clujenii care merg la pescuit in acesta zona. Pentru a pescui pe acest lac iti trebuie doar permis conform legislatiei.
Lacul mai are mult peste, din pacate, ca si in alte locuri, si aici s-a braconat mult, insa intr-o zi buna te poti distra la clean. Foarte mult din ceea ce se prinde este clean si biban, dar pe langa acestia intr-o zi buna poti prinde pastrav de lac, lostrita, salau, mreana si chiar scobar. Datorita golirilor repetate numarul salmonidelor din lac a scazut. Se poate pescui si ziua si noaptea.
De pe mal nu prea poti pescui. Cea mai buna solutie e barca gonflabila. Pestele se prinde la mal pescuind din barca si lansand dinspre larg spre mal. Clenii stau de obicei pe langa mal, acolo unde copacii isi intind crengile pe deasupra apei, la 30-50 cm de aceasta. In acele locuri nu te poti deplasa in lungul malului. Acolo unde te poti deplasa nu prea este peste.
La clean poti sa ai capturi frumoase, cei de 1 - 1.5 kg nefiind deloc rari. Se mai prinde biban la bucatica. S-au raportat rezultate bune la pescuitul scobarului in lacul de acumulare Tarnita in zona submontana. In apropierea barajul pot fi vazuti cleni frumosi.
Descriere acces Lacul Tarnita:
Cluj Napoca – Floresti – Gilau. Din Gilau pe DJ 107P treceti de Lacul Gilau si ajungeti la lacul Tarnita

Crap de 19.5 Kg

Un crap comun cu o greutate de 19,5 kg a fost capturat pe unul dintre cele mai bune lacuri pentru pescuitul crapului din Marea Britanie, Oxlease
Jamie Jack, un pescar din Essex, a reusit, avand un permis de pescuit pentru o singura zi, sa captureze un crap comun de 19,5 kg, care a devenit si recordul sau personal.
Crapul a fost ademenit cu boilies Bloodworm, montat pe un carlig nr 8 cu fir mono de 15 lb. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Cobra - bastoanele pentru nadit

Bastoanele de nadit Cobra nu sunt inventia unui pescar. Nu sunt nici macar inventia unui barbat.

Sunt inventia unei britanice, Nina Sansome, care a preluat designul unui instrument de aruncare folosit in jocul de pelota, numit chistera, un soi de cos lung si curbat, cu care mingea e pusa in in joc.
Rolul chisterei este asemanator cu cel al rachetei in tenis, mingea (pelota) fiind sferica, tare ca piatra, avand un diametru de 65 mm si atingand viteze de pana la 250-300km/ora!
Cobrele doamnei Sansome se multumeau cu viteze ceva mai modeste, 130 km/ora la iesirea boiliesului din teava, suficient insa pentru a produce o revolutie pe piata britanica, inlocuind bastoanele de nadit drepte si mai putin performante de pana atunci - despre care se crede ca fusesera create dupa un proiect al lui Rod Hutchinson.
Succesul bastoanelor Cobra a fost atat de mare, incat termenul a intrat in limbajul comun.
De la versiunea Mini, pentru aruncari in margine, la cel mult 40 de metri, pana la ciudata
1. Top Banana MkII, capabila sa atinga 120 de metri cu o bila de 22 mm,
2. de la Queen Cobra, folosita cu boilies de 16 mm ,
3. si pana la Joker-ul care lucreaza si cu boiliesuri de 30 mm, exista cel putin un model pentru fiecare.
Pescarii mai putin experimentati pot incepe cu bastoane usoare, ca Jack sau Ace, iar profesionistii nadirii pot teroriza crapii si pescarii de pe malul opus cu incredibilul Jumbo!
Totusi, vestea cea mai buna ramane alta - Cobrele se raspandesc acum si in Romania, la preturi cu nimic mai mari decat cele de pe piata britanica.

Localizarea Crapului

In primul rand pentru a-l pune pe saltea trebuie sa il localizam, sa stim ce semne urmarim si ce cautam pentru a fi cat mai aproape de crap.

Multi pescari de crap au obiceiul de a se aseza pe locuri care arata foarte bine sau unde prieteni au mai prins crap. Pestele insa se va hrani intotdeauna in zone unde se simte in siguranta, asadar daca sunt locuri unde pescarii prind frecvent cu timpul pestii(mai ales in sistem C&R) vor asocia acel loc cu pericolul si vor incepe sa il evite deci "Pomul laudat" va deveni doar o fantana seaca.
Atunci cand ajungeti pe lac, petreceti un timp doar urmarind apa, cautand semne ale crapilor ciruland sau hranindu-se. Cautati semne ale miscarilor la suprafata sau sarituri, chiar urmarind suprafata cu ajutorul binoclului. O dara de bule de aer la suprafata tradeaza prezenta pestelui in zona, acesta hranindu-se pe substrat; s-ar putea sa nu fie chiar crap dar e semnul ca pestii se hranesc in zona respectiva si veti prinde poate alta specie dar va veni si randul crapilor sa caute aceste zone.
Urmariti zonele in care crapii sar, fie in mijlocul lacurilor sau in zone in care nimeni nu este tentat si nu pescuieste. Studii asupra comportamentului crapului au demontat mitul cum ca atunci cand crapul sare nu se hraneste. Din contra, sariturile crapului sunt un semn pozitiv, pestelui ii convin conditiile locale, calitatea si claritatea apei, prezenta hranei in zona respectiva si foarte probabil prezenta unei structuri subacvatice care ii inspira siguranta pentru a se desfasura si a se hrani.
Nu pescuiti in zone cu presiune mare asupra pestelui. Daca vedeti chiar cel mai bun loc liber dar de jur imprejur sunt multi pescari mai bine cautati o zona linistita in care nimeni nu a fost tentat sa se aseze. Chiar daca pescarii respectivi prind uneori, mai mult ca sigur sunt doar pesti razleti prinsi pe rutele lor de patrulare. Daca sunteti totusi obligat sa ocupati un loc in "multime" incercati sa aruncati mai departe daca este posibil decat restul pescarilor. Zgomotul plumbilor aterizand este auzit de crap de la mare distanta, desi uneori zgomotul poate fi asociat cu prezenta unei surse de hrana, plescaitul constant al plumbilor va impinge crapii spre larg sau alte zone mai izolate pentru siguranta.
Daca toate acestea nu functioneaza cautam si alte semne.....
Ganditi-va la conditiile meteo, nu doar cele din ziua respectiva dar si in zilele premergatoare iesirii dumneavoastra pe lac. S-a modificat temperatura sau presiunea atmosferica in vreun fel? Daca a fost cald apele cu adancime mica vor fi mai calde iar crapii se vor indrepta spre ele, si in acest sens, crapii vor cauta apa mica incalzita de soare in special in diminetile reci.
Putem cauta zone "fierbinti" urmarind particularitati vizibile ale lacului care le-ati putea suspecta fie ca tin crap, fie ca sunt zone de patrulare ale acestuia. Zonele cele mai frecvent alese de crap sunt: insulele, zone de vegetatie submersa, plauri, stufaris, copaci ce atarna deasupra sau chiar pe suprafata apei, agataturi de tot felul, directia vantului sau apa mica.
Insulele ofera crapului o zona in care sunt feriti, se pot hrani in siguranta, cu atat mai mult cu cat exista si copaci care umbresc suprafata apei. Valoarea locului scade daca este o tinta foarte frecventa a pescarilor, crapii vor cauta alte zone daca se risipeste siguranta. In zile linistite si mai ales pe lacuri noi vor fi o tinta "obligatorie" si destul de sigura in privinta unei capturi. De asemenea insula este un "marker" natural, nu trebuie urmarite alte repere sau folosit marker-ul care si el ar putea speria crapul prin prezenta sa si utilizarea excesiva.
"Paturile" de vegetatie submersa sunt unele din locurile preferate de hranire ale crapului; acesta se simte in siguranta si gaseste hrana naturala din abundenta. Pentru pescar poate fi u nadevarat cosmar, agataturile ce pot surveni frecvent, dificultatea de prezentare a momelii, iar in cazul unei capturi, pestele trebuie tinut in afara zonelor de vegetatie densa. Desi dificil uneori, in lipsa altor semne, pescuitul pe sau in apropierea acestor zone poate fi un pont de "aur".
Plaurii(zone in care nuferii creaza o adevarata patura la suprafata si "padure" submersa) ca si vegetatia ofera multa siguranta si totodata hrana crapului. Sunt locuri bune de tintit cu momeli scufundatoare in "intranduri" sau momeli flotante chiar in "ochiuri" ale acestor zone. Frecvent in apropierea malurilor, pescuitul acestor zone necesita liniste maxima daca pescuiti din apropiere.
Zone de stufaris, ca si plauri uneori, fiind aproape de mal sunt o arma cu doua taisuri. Crapii se pot simti in siguranta si patrula frecvent in cautarea hranei sau din cauza apropierii de mal(mai mult sau mai putin circulat) se pot ferii de aceasta zone in totalitate considerand-o "zona de risc".
Unul din cele mai bune daca nu chiar cel mai bun loc de a cauta crapul, in parerea multora din cei mai celebri pescari de crap, il reprezinta copacii care atarna deasupra apei. Prezenta crengilor la suprafata apei creeaza in loc in care crapii se simt foarte in siguranta si se hranesc cu mult "tupeu", mai lasa deoparte precautia instinctuala si se vor apropia mai usor de monturile noastre, chiar daca nu sunt camuflate perfect. Un alt vot pozitiv pentru aceste zone este acela ca multi pescari se feresc de ele, prefera sa arunce departe in larg sau in alte zone, cel mai simplu motiv fiind riscul de a nimeri fix in copac, neplacut pentru toti si cred ca toti am patit-o cel putin o data... Necesita o precizie buna a aruncarii dar sansele sunt mari ca rasplata sa fie pe masura.
Agataturile, diverse resturi, trunchiuri de copac, bolovani etc. sunt preferate de crap tocmai pentru ca majoritatea pescarilor se feresc de ele. Asumandu-ne anumite riscuri, pescuind cu linii intinse, frane stranse, cu monturile aproape de agataturi si noi aproape de bete, avem sanse de a scoate crapii din ascunzatoare spre stupoarea colegilor care pazesc swingerul in van.
In general crapii au tendinta de a urmarii directia vantului. Exista mai multe ipoteze pentru acest comportament: hrana este impinsa spre malul batut de vant, hrana este agitata din substrat in aceste zone sau actiunea vantului tinde sa impinga straturile de apa mai calda care sunt preferate de crap in final acestia ajungand in zona in care bilele cu "piercing" ii asteapta.
Apele mici vor fi cautate de crap in diminetile reci, atunci cand soarele iese si incalzeste mult mai repede aceste zone decat altele de pe lac, nu intotdeauna privite cu incredere pot oferi deseori surprize.

Nada pentru apele curgatoare

Ingrediente:
- Malai (sa nu fie grisat) 1000 g
- Budinca (3 de caramel) 60 g
- Atractant cascaval 25 ml
- Faina de oase 350 g
- Faina De Sange 150 g
Mod de preparare:
Se face mamaliga, dupa aceea se adauga budinca (tine bine legata mamaliga), faina de sange si de oase (au un miros tare ciudat si sunt unsuroase le place la pesti) si la final dupa ce e rece se pune atractantul de cascaval.
Dupa ce se pune pe momitor nada , daca aveti un spray atractant de cascaval puteti sa pulverizati bulgarele de nada. Pentru mreana pe carlig se pune cascaval (se lasa la soare sa se usuce un pic sa fie mai tare si saprinda miros un pic).

Vaduvita de 2,8 kg

In timp ce se afla pe un afluent al Dunarii la o partida de pescuit la crap, pescarul german Hartmuth Geck a reusit sa pescuiasca o vaduvita de 57 de cm in greutate de 2,8 kg. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Cotele Apelor Dunarii - 24 aprilie 2012

Localitatea	Km	Cota	Variatia	Temperatura
SULINA	0	78	0	14.5
TULCEA	71	229	2	15
ISACCEA	103	282	4	14
GALATI	150	357	6	14
BRAILA	170	362	5	14.5
HIRSOVA	253	358	16	14.5
CERNAVODA	300	274	6	14.5
CALARASI	370	275	13	14
OLTENITA	430	321	9	14
GIURGIU	493	300	-2	13.7
ZIMNICEA	554	325	-19	14
T. MAGURELE	597	300	-20	14
CORABIA	630	270	-25	14.3
BECHET	679	326	-5	14.2
RAST	738	327	47	13.5
CALAFAT	795	345	103	12.5
CETATE	811	390	106	12.8
GRUIA	851	378	113	11.8
T. SEVERIN	931	775	-25	11.8
ORSOVA	954	2470	-20	11.8
DRENCOVA	1015	955	-20	11.8
MOLDOVA V	1048	730	-20	11.8
BAZIAS	1072	588	-17	11.8

click pe imagine pentru marire

Sursa: www.afdj.ro

Permis Pescuit Sportiv - ANPA 2012

Agenţia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA) a dat unda verde la eliberarea/vizarea permiselor de pescuit sportiv pentru anul 2012 si la preschimbarea vechilor permise, cu noul model, de tip card.

Taxa anuala pentru eliberarea/vizarea permisului de pescuit sportiv este de 30 de RON. Pentru elevi si studenti taxa este de 10 RON. Pensionarii, veteranii de razboi si persoanele cu handicap grav vor primi permisul gratuit.

Incepand cu data de 07.02.2012 se poate depune la sediul ANPA, la filialele regionale si la punctele de lucru din teritoriu si documentatia necesara pentru eliberarea noilor permise de pescuit de tip card. De notat ca, vechile permisele de pescuit, eliberate in anul 2011, sunt valabile pana la eliberarea permiselor de tip card, conform legislatiei in vigoare.
Posesorii permiselor de pescuit recreativ-sportiv pot practica pescuitul pe toate habitatele piscicole naturale, inclusiv pe Dunare. Insa, pentru portiunile de granita de pe Dunare este necesar si Avizul de la Politia de Frontiera (PG-ul). Pentru Delta Dunarii, permisul de pescuit se elibereaza de ARBDD- Tulcea, taxa fiind tot de 30 RON pe an. Turiştii trebuie sa achite la intrarea in Delta tarifele de acces in rezervatie practicate de ARBDD: 5 lei /persoana/zi; 15 lei/persoana/saptamana; 30 lei/persoana/an, iar permisul de acces pentru autovehicule este: 10 lei/autovehicul/zi; 100 lei autovehicul/an; 100 lei/ambarcaţiune/an, respectiv 20 lei/ambarcaţiune/sejur.

Programul de primire documente şi de eliberare permise de pescuit recreativ/sportiv 2012 - detalii aici
Sursa: www.evz.ro, www.anpa.ro

Platica Record de 10,4 kg

Tony Gibson este cel care a bătut recordul la plătică cu un exemplar de 10,4 kg. Plătica a fost prinsă pe Ferry Lagoon, o locaţie recunoscută pentru plăticiile uriaşe, acolo unde acest exemplar mai fusese prins şi în 2009 pe când avea 10,1 kilograme. Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Lacul Herastrau

Parcul Herastrau este cel mai mare parc din Bucuresti, situat in partea de nord a orasului. Parcul Herastrau are o suprafata de cca 110 ha, lacul Herastrau are o suprafata de cca 74 ha. Aleea ce inconjoara Lacul Herastrau are 5.92 km. Parcul Herastrau beneficiaza de locuri de joaca pt copii si parcare.
Pescuitul sportiv pe lacul Herastrau se desfasoara numai pe mal, de la stavilar pana in dreptul insulei Pensionarilor. Lacul Herastrau a fost populat cu crap intre 600g si 4kg si caras. Sediul administrativ al lacului Herastrau este la terasa Zefir – pe malul lacului , langa restaurantul Isoletta, de unde se pot procura abonamentele anuale. Taxa se incaseaza de paznici la locul dvs de pescuit.
Taxa este de: 50 Ron / 12 h, 1250 Ron / an – abonament cu 16 zile/luna. Se pot retine 5 kg de peste. Nr de lansete = 4, undite = 1. Doar forfac cu maxim 2 ace, exclus bomba.
Specii de pesti intalnite: caras, crap. Telefon Contact: 021.224.58.60.
Parcul Herastrau este delimitat de B-dul Prezan Constantin – B-dul Aviatorilor – Sos. Nordului – Str. Elena Vacarescu – Sos. Bucuresti-Ploiesti – Sos. Kiseleff. Sursa: www.baltidepescuit.ro