joi, 1 mai 2014

Voblerele Salmo Butcher

Voblerele Salmo Butcher au fost special concepute pentru pescuirea pastravilor mari, extrem de precauti si greu de “pacalit” cu muste artificiale si pentru bibanii plictisiti care nu parasesc siguranta oferita de vegetatia submersa pentru nimic in lume, si cu atat mai putin pentru a ataca “jucariile” colorate ce “difileaza” prin fata lor, animate cu maiestrie de cei mai experimentati pescari de rapitor.
Culorile vii, atent selectionate si miscarile delicate, lenese au facut din Salmo Butcher o naluca foarte eficienta si in lupta cu ceilalti rapitori de talie mare - stiuca, salau. Este present intr-o singura marime (5cm), 7 culori si 3 versiuni (Floating, Sinking si Super Deep Runner). Este recomandat in pescuirea la “trena” si spinning/casting.
Versiunea floating este recomandata pentru pescuirea in rauri. Naluca va fi lansata in aval si va fi recuperata incet, continuu in functie de puterea curentului. Nu uitati sa opriti recuperarea pentru intervale scurte de timp in apropierea obstacolelor naturale (marginea gropilor, stanci, bolovani, copaci cazuti, etc.). In majoritatea cazurilor acesta este momentul in care rapitorii declanseaza atacul. Si in cazul variantei sinking, naluca va fi lansata in aval si va fi recuperata cat mai incet posibil, pentru a evolua in masa apei, undeva pe la mijlocul adancimii apei. Nu vom uita nici de varierea vitezei de recuperare si nici de “inteparile” false. Nalucile SDR pot fi lansate si in amonte si in aval, in cazul in care pescuim pe rauri cu curs rapid. Cand urmarim rapitorii din rauri lente sau lacuri, datorita barbetei extrem de lungi, va strabate rapid masa apei pana va ajunge la adancimea dorita. Din acest moment va fi recuperata destul de rapid si haotic, imitand pe cat posibil miscarile unui pestisor ranit.

Firul Fluorcarbon

Fluorcarbonul este singurul fir capabil sa refracte particulele luminoase ceea ce il face virtual invizibil in apa indiferent ca pluteste pe suprafata apei, e semiscufundat sau scufundat. Indiferent cat de limpede este apa - e invizibil.
Caracteristica principala care-l deosebeste de un monofilament clasic , este ca fluorocarbonul este mult mai tare ca textura, ceva mai “teapan” , ceea ce il face mai greu de legat pe carlige sau vartejuri. Un nod perfect se impune pentru evitarea surprizelor.
Umezirea nodului cu saliva in momentul final al executiei si tragerea usoara evita strangularea liniei si slabirea rezistentei nodului cu peste 50% , motivul rupturilor in timpul drillului.
Nu are memorie, deci rezistent la intinderi bruste si repetate, nu cedeaza la muscaturi violente, diametrul si rezistenta la rupere sunt corect calculate, ceea ce nu se poate spune despre anumite branduri de mono.

miercuri, 30 aprilie 2014

Delta Dunarii - un paradis pentru britanici - reportaj realizat in 1962

In urma cu 52 de ani un jurnalist britanic descria Delta Dunarii ca pe un colt de paradis. Acesta a numit Delta un sanctuar al celor 300 de specii de pasari si un colt de vis pentru cei 5 mii de pescari care traiesc din pescuit, dar mai ales din exportul de lux al icrelor de caviar. Din relatarea jurnalistului britanic, reiese că Dunărea era paradis pentru orice călător, dar mai ales pentru pescarii amatori.Jurnalistul britanic încheie reportajul realizat în 1962 spunând că de pe aeroportul din Bucureşti, caviarul proaspăt, împreună cu alte delicatese din Deltă, precum picioarele de broască, era trimis în toate părţile lumii.
Filmuleţul realizat in 1962 a fost postat recent pe internet.

Sursa: www.ro.stiri.yahoo.com

Pescuitul la Platica

Platica se recunoaste usor dupa corpul sau latit ca o palma. Solzii care acopera corpul sunt moi si lipsesc pe spinare in jumatatea dinspre cap, lasand o carare libera. Aceasi carare se gaseste in regiunea anterioara a corpului si pe muchia burtii. Capul este mic ,gura fara mustati si se poate prelungi in afara cu o mica trompa ca si la crap. Botul este scurt si ascutit. Aripioara anala este foarte lunga si puternic curbata inauntru. Coada are cei doi lobi asimetrici, cel inferior fiind mai lung decat cel superior. Culoarea platicii este alb-argintiu pe laturi si pe burta si cenusiu-verzui maslinie pe spinare. Exemplarele batrane din baltile cu vegetatie sunt galbene-ruginii.
Platica populeaza majoritatea apelor dulci ale Europei, putand fi intalnita din Irlanda pana in Muntii Urali si de la Cercul Polar pana in bazinul Marii Mediterane.
In tara noastra, poate fi gasita in majoritatea apelor colinare si de ses, in rauri cu curent lent si lacuri adanci. De obicei se tine in imediata apropiere a albiei, unde scormoneste malul in cautarea hranei.
In rauri vom cauta platica la apa adanca cu fund argilos si in gropile din avalul unor obstacole aflate in calea curentului.
In lacuri si balti o vom cauta langa perdele de stuf sau pe langa maluri abrupte,iar in apele invadate de vegetatie.
Pescuitul Platicii
Pescuitul platicii incepe primavara, din luna martie,cand razele soarelui atrag platicile in zonele de langa mal,cu ape putin adanci si caldute. Odata cu sosirea zilelor toride de vara, platica se retrage catre zonele mai adanci,de unde se ridica uneori, atunci cand vantul de vara provoaca valuri la suprafata apei. O vom cauta in zonele ferite de vant si in apropierea pragurilor, langa gropile adanci unde se refugiaza la nevoie.
Vara, platica musca bine in cursul diminetii, dupa care ritmul muscaturilor scade pentru ca ele sa reinceapa odata cu venirea serii.
Toamna, stranse in grupuri numeroase, platicile cauta zonele mai adanci ale apei, unde au asigurata cantitatea de oxigen necesara supravietuirii. La inceputul acestei perioade, pe vreme linistita, musca constant in apropierea perdelelor de stuf si in zonele ferite de vant si curenti. Odata cu sosirea rimelor zile geroase inceteaza a se mai hrani pentru o perioada. Iarna,chiar pe ger mare, cauta uneori libelule si alte larve apucand si momeala din carlig, mai ales daca-i prinsa in carlig-mormasca.
Nadirea
Asemeni celorlalte specii din familia Cyprinidae si platica este sensibila la momeli ce-i incita simturile bazate pe chimioreceptie: gustul si mirosul. Si in cazul platicii este foarte eficienta nadirea prealabila a locului de pescuit, recomandandu-se continuarea nadirii in ratii mici de-a lungul partidei de pescuit. Pentru atragerea platicilor de la mare distanta pescarii vor folosi: amestecuri din malai cu granulatie mare, mazare fiarta, mamaliga, seminte de in fierte, boabe de porumb in lapte tocate marunt, grau fiert, cartofi fierti, srot de floarea soarelui, faina de canepa prajita, anason, seminte de floarea soarelui prajite si tocate, atractanti. Nada trebuie sa contina intotdeauna si momeala utilizata.
Fiind vorba de un peste sperios, pescuitul platicii are ca reguli generale prezenta cat mai discreta pe mal si lansarea fara zgomot a momelii.La o lansare in forta zgomotul produs de impactul plumbilor si momelii pe suprafata apei va speria pestii care se vor retrage in adancuri.
Momeala
Asemeni crapului, platica aspira hrana de pe fundurile maloase ale apelor, fapt de care pescarul va trebui sa tina seama la plasarea momelii. Momelile preferate de platica si utilizate de pescar sunt: larvele de libelule (Chironomus), viermii albi, ramele rosii, graul proaspat sau fiert, garizii (latausii), mazarea, porumbul, mamaliga, pastele fainoase, buletele (boilies)
Scule si ustensile pentru platica
Pentru pescuitul platicii pescarii folosesc:
- Vergi fine din carbon/rubeziune cu lungimea cuprinsa intre 8-13 m.
- Nailonul recomandat este de 0,12 cu 0,10 - pentru platici mai mici si fire de 0.14 - 0.16 pt cele ce depasesc 1-2 Kg.
- Forfacul poate fi cu fir de la 0.10-0.12.
- Carligele vor fi numerele 12-14 cu tije lunga, avand in vedere ca platica are gura mica si fragila.
Trasatura platicii este fina, reproducand felul ei natural de a scormoni in mal: se aseaza oblic cu capul in jos pentru a aspira larvele de mal, moment in care pluta tresare usor; pestele revine la pozitia orizontala, prinde momeala si se ridica spre suprafata; pluta se indreapta apoi se culca pe o parte. Fiind un peste care oboseste repede, scoaterea ei nu ridica probleme. De obicei in rauri,cand este prinsa in carlig platica incearca sa scape inotand impotriva curentului. In lacuri ea se indreapta intotdeauna spre locurile mai adanci sau spre zonele bogate in vegetatie submersa.
Lungimea minima admisa la pescuit : 20 cm.

Lacul Sinoe

Sinoe este un lac din complexul lacustru Razim-Sinoe din Dobrogea. Prin poziţia sa în cadrul complexului şi prin depărtarea de de gura canalelor Dunavăţ şi Dranov (care aduc apă dulce), lacul Sinoe are o concentraţie mare în săruri, de circa 15 g/l. Are o suprafaţă totală de circa 135,6 km² şi o adâncime maximă de 1,6 m. Pe malul lacului se găsesc ruinele cetăţii antice Histria.
Lacul Sinoe este format din lacurile Sinoe, Nuntasi si Tuzla care isi pastreaza legatura cu Marea Neagra printr-un stavilar. Lacul Sinoe are o suprafata de 135 kmp si o adancime de maxim 1,6 metri.
In perimetrul complexului se gasesc si cateva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuta si insula Gradistea.
Specii de pesti intalnite: crap, somn, caras, salau, rosioara, novac, fitofag, oblate, biban, babusca, cteno, platica, stiuca, chefal.
In partea de est a lacului se gaseste Marea Neagra, unde puteti sa faceti plaja, intrarea in zona plajei se taxeaza cu 25 lei. Pentru a ajunge la casa ecologistilor, unde se achita taxa s eintra prin localitatea Vadu si se face dreapta spre Marea Neagra.
Se ajunge dinspre Constanta – Sacele – Istria. Intre Sacele si Istria pe partea dreapta sa afla lacul Nuntasi, urmat de lacul Istria in dreptul localitatii cu acelasi nume si continuund intre Istria si Sinoe se afla Lacul Sinoe.
Cetatea Histria.Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste 2600 de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci.Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe grânele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale.
Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizând iesirea la Marea Neagra.

marți, 29 aprilie 2014

Boabe de porumb

Porumbul nou, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie, anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, la platica sau pentru alte specii de pesti pasnici, fiind nelipsit la pescuitul crapului. Conform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. Exista mai multe moduri de fixare a boabelor de porumb in ac, cea mai eficienta fiind cea numita "la fir de par".
Porumbul folosit ca momeala se poate folosi ca atare, uscat sau inmuiat in apa cu 48 de ore inainte de partida de pescuit. Trebuie remarcat ca acest tip de momeala nu da rezultate bune decat in cazul crapilor mari, care detin o dentitie solida. In cazul exemplarelor mai mici de crap, porumbul uscat nu este recomandat, preferandu-se mamaliga, porumbul crud (de lapte) sau porumbul fiert/conservat. Conservele de porumb special pentru pescuit sunt insa relativ scumpe. Acestea pot avea arome de anason (cu cele mai bune rezultate), de miere, de scoica, de vanilie, de ciocolata etc. La nevoie se pot folosi conservele de porumb comestibile. Acestea contin diverse arome, conservant ... si par a suplini cu succes conservele speciale pentru pescuit.
Iata in continuare si cateva retete verificate, cu ajutorul carora ne putem constitui singuri rezervele necesare de porumb pentru pescuit:
1. Porumb de lapte - acesta se poate procura incepand cu sfarsitul lunii iulie, pana la inceputul lunii septembrie. In aceasta perioada putem folosi porumb proaspat cu rezultatele cele mai bune. Dupa caz, boabele se pot lasa 24-48 de ore in apa cu diverse arome (anason, miere, vanilie) dupa care se pot folosi direct;
2. Porumb congelat - este cea mai la indemana metoda de conservare a porumbului de la un an la altul. In acest caz se curata porumbul proaspat, crud, fara sa spargem boaba, dupa care acesta se pune in mai multe pungi mai mici (portii care ajung pentru o partida de pescuit) si se congeleaza. Pe tot parcursul anului boabele se pot folosi cu rezultate deosebit de bune. Observatie: boabele decongelate nu mai pot fi recongelate a doua oara pentru ca se strica; deci, vom avea grija sa luam la noi doar cantitatea de porumb de care avem nevoie intr-o partida de pescuit, cu toleranta de rigoare.
3. Porumb conservat - se curata porumbul crud (de lapte) fara sa-i spargem boaba si se pune in borcane de 200-250 g, dupa care punem apa pana acoperim porumbul complet. In functie de preferinte se adauga si arome: miere, vanilie, boabe de anason (20-30 boabe) etc. Dupa aceea se capsuleaza borcanele cu capace. Cel mai bine este sa folosim borcanele cu capace pe filet. Borcanele se pun intr-un vas cu apa (un fel de cratita mai mare, joasa) si punem apa pana le acoperim in proportie de 75-80 % ; apoi le punem sa fiarba la foc moderat. In timpul fierberii vom acoperi borcanele cu o carpa umeda pentru a le mentine in aburi fierbinti. Procesul de fierbere dureaza cam 60-90 min (valorile mici pentru porumb foarte crud).
4. Porumb fiert si conservat - daca am pierdut ocazia sa ne facem conserve cand inca se gasea porumbul crud nu ne ramane decat sa fierbem porumbul uscat intr-o oala sub presiune timp de cca. 40 -60 min. la foc normal, dupa care folosim tehnologia descrisa la punctul 3.
Utilizand metodele descrise mai sus vom fi siguri ca pe tot timpul anului vom avea propriile noastre rezerve de porumb pentru nada sau momeala, la costuri rezonabile. Retetele sunt verificate, cu precizarea ca timpii de fierbere la pct. 4) pot fi usor diferiti in functie si de soiul de porumb disponibil, de gradul sau de uscare.

Carasul

Carasul este fratele mai mic al crapului cu care se aseamana foarte mult. Un incepator in ale pescuitului poate confunda usor exemplarele tinere de crap (ciortanii) cu carasul. Ca diferente majore putem spune despre caras ca nu ajunge la dimesiuni asa mari si nu prezinta mustati ca si crapul. Gura carasului nu mai prezinta acele buze carnoase si nu se poate alungi sub forma de tub, caracteristica specifica crapului.Carasul mai poate fi confundata usor si cu caracuda (carasius carasius) fata de care este foarte greu de diferentiat. La caras prima radie a inotatoarei dorsale prezinta 10-11 zimti in timp ce la caracuda aceeasi radie prezinta 25-29 de zimti. Se mai disting si prin culoare, caracuda are o culoare ruginie in timp ce carasul tinde spre un colorit argintiu.
Carasul are corpul alungit cu capul scurt, solzii sunt mari si grosi si bine fixati.Partea dorsala a corpului este mai inchisa la culoare iar spre burta devine de culoare argintie. Coloritul carasului difera in functie de mediul in care traieste.Dimensiunile carasului depind mult de abundenta hranei in zonele in care traieste. Daca are hrana din belsug poate ajunge frecvent la greutati de 400-800gr si in mod exceptional la 2-3 kg.
Hrana carasului este foarte variata ceea ce il face un peste extrem de adaptabil. Se hraneste atat cu materii vegetale cat si cu larve ,viermi ,insecte acvatice ,crustacee , moluste , icre.
Carasul este recunoscut pentru faptul ca afecteaza mediul in care se adapteaza pentru ca de cele mai multe ori se impune in fata speciilor endemice pentru ca este mult mai agresiv , mai indraznet si mai adaptabil. In apele de ses tinde sa ocupe locul caracudei iar in apele de munte afecteaza serios populatiile de salmonide (pastravii) prin faptul ca le consuma icrele care au o perioada mare de incubatie si sunt expuse un timp indelungat.Originar din Asia Orientală, China şi Japonia, la noi în ţară este prezent în aproape toate bazinele acvatice, cu excepţia apelor din zonele montane.
Carasul este pestele cel mai cautat de catre pescarii amatori.

In asteptarea pescarilor :)


Balta Sindrilita

Balta Sindrilita este localizata geografic in judetul Ilfov, in apropierea satului Sindrilita. Balta este o oaza de liniste si verdeata la numai 20 de km de centrul capitalei.
Se impune respectarea orarului stabilit, respectiv 05.00 – 19.00(zi)/ 19.00-7.00(noapte).
Un pescar sportiv va putea pescui cu cel mult 4 undite (sau lansete). Acesta poate fi însotit de cel mult o persoana (în baza aceluiasi bon de pescuit, avand drept de pescuit, cu conditia ca cei doi sa nu foloseasca mai mult de 4 scule de pescuit); Restul insotitorilor vor plati 10 lei taxa de agrement. Sunt permise doar monturi cu un singur carlig si cu posibilitatea eliberarii plumbului (sau naditorului) in cazul ruperii firului principal. Pescarii trebuie sa fie dotati cu saltea de primire, spray dezinfectant. Nadirea se face de pe mal. Momelile folosite vor fi cele clasice. Nu se admit momeli insalubre. Aveti obligatia sa prezentati momelile la controlul personalului de serviciu. Navomodelele se pot utiliza doar in bazinul 1 (cel din dreapta) , dupa achitarea taxei specifice. Capturile de CRAP care vor depasi 4KG vor fi eliberate imediat ce au fost prinse in stare vie si fara a fi ranite, la fel si pentru cele sub 1Kg !!! Pescarii sportivi si insotitorii acestora au obligatia de adoptare a unui comportament in spiritul respectului reciproc pe toata perioada stationarii in perimetrul amenajarii, de pastrare a curateniei si de luare a tuturor masurilor pentru a preveni orice evenimente cu consecinte negative (incendii, distrugerea florei sau faunei, alterarea calitatii apei din bazin prin aruncarea de deseuri \ resturii \ substante chimice etc.). La locurile de pescuit vor fi pastrate în mod obligatoriu curatenia, ordinea; gunoiul fiind strans si depozitat in sacii de gunoi pusi la dispozitie de administratie.
TAXE: BAZINUL DIN DREAPTA (SINDRILITA 1)-12H/70 LEI 5KG PESTE (CRAP, CTENO, CARAS)
BAZINUL DIN STANGA (SINDRILITA 1A)-12H/40 LEI C&R 12H/90 LEI 5KG (CRAP)
TAXA AGREMENT-10 LEI/PERS
TAXA PLANTAT-12H/30 LEI (PERMIS DOAR PE BAZINUL DIN DREAPTA)
Cale de acces. Pe soseaua Bucuresti – Urziceni (DN2) pe partea dreapta pana la intrarea in localitatea Sindrilita imediat dupa Afumati.
Se poate ajunge cu:
1.Mijlocul auto propriu: Se iese din Bucuresti prin Soseaua Colentina, traversand orasul Voluntari si localitatea Afumati. Pe partea dreapta a drumului, pana in localitatea Sindrilita, vis a vis de Pioneer, este intrarea in curtea amenajarii piscicole, marcata cu un panou vizibil de la distanta.
Drumul de aproximativ 200 de m de la intrare pana la cabana administratiei are pe ambele parti o livada de pomi fructiferi, si este practicabil indiferent de conditiile meteo.
Cei care vin de pe Soseaua de Centura, o vor parasi la iesirea spre Suceava/Urziceni, intrand in localitatea Afumati.
2. Maxi-taxi 532 Bucuresti-Sindrilita, cu plecare din parcarea hipermarketului Kaufland Colentina, pana la intrarea in curtea baltii. tarif 3 lei/ persoana.

Prastia pentru Nadit

Un accensoriu folosit de pescari foarte mult pentru ca usureaza actiunea de nadire este prastia (sau catapulta).
Prastia a devenit indispensabila in mai multe stiluri de pescuit ca de exempalu: rubesiana, sheffield, feeder etc.
Avantajele folosirii prastiei pentru nadit sunt: - asigura o nadire precisa la distante mai mari de 10 m de mal; - posibilitatea lansarii unor nade usoare cum sunt viermisorii, boilles, boabele de cereale etc, la distanta.
Acestea se gasesc pe piata in multe variante folosite pentru diferite tipuri de nadirii. In functie de distanta la care se lanseaza nada, deosebim prastii care arunca la 10 - 15 m si se folosesc in pescuitul al fix si rubesiana, prastii folosite pentru a nadii al o distanta intre 15 - 40 m si se preteaza la tehnici ca sheffield si bolognaise, prestii care lanseaza mai mult de 40 m folosite pentru a lansa buletele destinate pescuitului pe fundul apei, la crap sau alti pesti. Astfle vom alege o prastie in functie de distanta la care dorim sa nadim si de natura nadei. Pentru a cumpara o prastie de calitate trebuie sa avem in vedere unele caracteristici ale acesteia si anume cosuletul in care se pune nada trebuie sa fie dintr-un material textil subtire si rezistent asemanator vinilinului. In comert se gasesc si prasti cu cosuletul de nadire confectionat din plastic special pentru un anume tip de nada. Cauciucul prastiilor trebuie sa fie rotund si gol in interior, acesta avand o durata lunga de utilizare daca este intretinut corespunzator. Dupa operatia de nadire, prastia se spala si se pune la adapost de razele soarelui, evitand coacerea cauciucului care duce la "moartea" pratiei. In concluzie acest mijloc de nadire poate fi folosit cu succes de cai care nu au barca pentru a putea nadii sau in lacurile in care intrarea cu barca este interzisa. Dupa sondarea apei, se alege distanta la care dorim lansam, si incercam sa lansam mai departe decat locul nadit apoi vom aduce montura in locul nadit.