Migratiile pestiilor

Putini pesti duc o viată sedentară si pot fi găsiti întodeauna în apropierea acelorasi locuri . Cei mai multi dintre ei întreprind deplasări, uneori in carduri sau chiar in masa, provocate, fie de cautarea locurilor pentru hrana mai abundenta, fie pentru reproducere, fie in vederea iernatului.
Nu este vorba aici de pestii migratori: morunul, nisetrul, pastruga, scumbria de Dunare etc, ce traiesc in apele Marii Negre, dar care, manati de instinctul reproducerii, intra primavara in Dunare, urca in susul fluviului, iar dupa clocire se reantorc, pui si adulti. in mare.
Dar acum ne vom ocupa numai de pestii de undită:
1. Migratia pentru reproducere. Pestii de apa dulce fac, in general, deplasari mici in vederea reproducerii.
Crapul migreaza, in fiecare an, din Dunare sau raurile mari in baltile acestora, gasind acolo conditii mai favorabile pentru depunerea icrelor si clocire. Plecarea catre aceste locuri este determinata de temperatura apei si anume, când ea atinge 18° C.
Pastravul porneste in calatorie toamna, cand urca in susul paraielor de munte spre izvoare, unde gaseste o apa mai rece si mai bine oxigenata, prielnica reproducerii.
Mreana si scobarul urca primăvara, in carduri, pana in zona pastravului, reproducerea avand loc in ape clare si repezi, cu fundul pietros sau nisipos.
Stiuca are deplasari scurte, indreptandu-se primavara, o data cu viiturile, spre apele mai mici si linistite, ferite de curenti si revarsari, unde isi depune icrele.
Bibanul, insa, ramane pe loc in apa linistita a lacurilor, in care duce tot timpul o viata sedentara.
2. Migratiile pentru hrana ale pestilor de apa dulce se produc, de obicei, in apropierea acelorasi locuri . Ele sunt determinate in special de cautarea microorganismelor, ce formeaza hrana de capetenie a multor specii, mai ales a puietului.
Rapitorii, care se hranesc de obicei cu prada vie, se vor duce acolo unde apa le va aduce mai usor hrana la indemana.
Stiuca si avatul se vor gasi mereu in locurile unde se deplaseaza masele de puiet ce constituie hrana lor obisnuita.
3. Migratiile pentru iernat sunt intreprinse de catre multi pesti din apele noastre dulci: crap, caras, salau, biban etc. Acestia se deplaseaza in locurile mai adanci sau cu gropi maloase. Aici, dupa ce se acopera cu un strat gros, protector, de mucus, ierneaza lancezand, aproape imobili, intrun fel de somn, ce dureaza cateva luni.
Primavara, o data cu incalzirea apei, parasesc locurile de iernat, se apropie de tarm sau intra, o data cu viiturile, in balti, unde se pregateste pentru reproducere. Cunoasterea cauzelor ce produc migratiile pestilor intereseaza pescuitului si, in spcial, pescuitul industrial.

Tehnica Feeder

Aceasta tehnica a fost inventata de englezi, de unde si numele care provine de la verbul „to feed” care inseamna a manca, a se hrani.

Printre pescarii de stationar aceasta tehnica, in ultima perioada de timp, a devenit tot mai populara datorita faptului ca poate fi folosita la mai toate speciile de pesti pasnici, atat pe lacuri, cat si pe rauri cu curenti lenti sau puternici.

Pescuitul la feeder este un pescuit de finete, astfel ca la acest pescuit folosim:

• lanseta cu lungime cuprinsa intre 3m si 4,2m formata din mai multe sectiuni si in dotarea careia se afla mai multe tipuri de varfuri de diferite culori si grosimi, care au diferite tipuri de actiune, realizate din matreiale diferite: carbon sau fibra de sticla.

• mulineta trebuie sa fie de marime medie, tambur fix si sa fie echipata cu frana posterioara si/sau frana frontala reglata atent.

• firul folosit sa fie un monofilament cu diametru de pana la 0.25 mm, in functie de tipul pestelui pe care vrem sal prindem, astfel ca daca vizam pestii mai mici putem folosi linie principala de 0.16-0.14 si forfac de 0.12-0.8, iar daca vizam pestii mari o linie principala intre 0.25-0.20 si forfac de 0.18-0.16.

• carligul ales pentru aceasta tehnicatrebuie sa fie rezistent si o marime mai mica, de exemplu: nr. 16-18 Mustad sau nr. 14 Maruto.

• feeder-ul sau momitorul se alege in functie de puterea curentului apeica si gramaj, iar ca forma in functie de nada pe care o avem la dispozitie dar si in functie de pestele vizat, acestea se gasesc pe piata in diferite forme si marimi.

• precum si accesoriile: agrafa cu vartej, amortizor de cauciuc, suportul, minciogul(de preferat unul telescopic de 3-4m), juvelnicul, etc.

• nada folosita trebuie sa fie colorata, rezistenta traversarii aerului in timpul lansarii si a apei pana pe substrat si doar apoi sa se desfaca. Nada inainte de folosire este bine sa stea cam 15 min ca sa absoarba destula apa sau diferitele arome utilizate.

• Nadirea se poate face la distanta dorita cu prastia sau cu cateva lanseuri inainte de inceperea partidei de pescuit propriuzise. La nadirea cu lanseta nada nu trebuie presata tare pentru a se putea desface repede, in cateva secunde.

• forfacul, fiind de diametru mai mic fata de linia principala, se face deobicei de o lungime de 60-80 cm, dar acest lucru nu este stabil se poate micsora sau mari, putandu-se pescui si cu 2 forfacuri de diferite lungimi.

Un lucru de care trebuie sa tinem cant este realizarea unui echilibru intre grosimea firului, actiunea si modul de incarcare al lansetei astfel trebuie sa obtineti o greutate optima, pentru ca sa nu avem surprinderea de a se rupe firul ceea ce va duce la pierderea monturii si nu in ultimul rand si cel mai neplacut lucru ruperea lansetei.

Aceasta tehnica prsupune o cuntinua activitate, lanseurile fiind dese, ceea ce face ca pestii sa se obisnuiasca cu zgomotul produs de momitor.

Moruni la cherhana In Delta Dunarii, in localitatea Sfantu Gheorghe

Localitatea Mila 23 - Judetul Tulcea

Localitate ce apartine de comuna Crisan, situata in judetul Tulcea, la o distanta de 5,5 mile fata de resedinta de comuna.

Denumirea satului vine de la mila marina ce marca distanta pe vechiul parcurs al bratului Sulina.

In localitatea Mila 23 se afla un Centru Etnografic - Arhitectura populara, arta populara. Structura traditionala a satului este de tip pescaresc; port popular traditional (lipovenesc). Casele locuitorilor sunt asezate pe grindul ingust de-a lungul Dunarii Vechi, intr-un singur rand.

Localnicii sunt in majoritate pescari, de diverse etnii: ucraineni, rusi, lipoveni si cativa turci.

In acest sat s-a nascut, la 26 noiembrie 1949, cel mai mare canoist din toate timpurile Ivan Patzaichin , campion olimpic, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vara de la Munchen din anul 1972 si la Olimpiada de la Moscova din anul 1980.

Acces in localitate: Accesul in localitate se face numai pe apa.

Puncte de interes turistic: punct de plecare in Delta Dunarii, spre Lacul Fortuna, Lacul Gorgova, Garla Papadia, Garla Sontea, Canal Litcov etc. Sursa: www.info-delta.ro

Montura pentru Crap

Va prezentam una dintre monturile pentru boiliesuri scufundatoare si anume montura rigida cu Amnesia. Dupa cum ii si spune numele monturii, materialul de forfac este Amnesia, un fir fara memorie conceput pentru pescuitul marin de către firma Sunset si care a fost preluat de catre pescarii de crap, impunandu-se in scurt timp ca fiind cel mai bun material pentru monturile rigide.
Carligele indicate pentru acest tip de montura sunt cele produse de Gamakatsu (modelele Super Snag si Specialist) si cele produse de Korda (modelul Longshank X. Neaparat modelul Longshank X, deoarece spre deosebire de fratele lui Longshank este mai greu si imbunatateste efectul de balama al monturii.

Calcanul

Calcanul traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele noastre traieste in faciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.

Calcanul are un cap de forma ovala sau mai bine zis romboidala si este foarte lat. Pe corpul pestilor adulti se observa tuberculi (butoni) ososi si solzi rudimentari. Fiecare tubercul are o prelungire sub forma unei tepe subtiri, care poate provoca rani pescarului neatent. Acesti tuberculi sunt numerosi pe partea zenitala (superioara) a corpului, dar cativa sunt dispusi si pe partea nadirala (de jos, spre nisip), insa mai mici. Tuberculii lipsesc la puiet, iar la tineret nu apar inca tepii. Gura este oblica, inferioara, cu dinti asezati pe mai multe randuri, cu buze mici, subtiri, ca niste prelungiri ale pielii. Ochii sunt asezati numai pe partea zenitala a corpului. Dorsala si anala sunt foarte lungi, de la cap si pana la pedunculul caudal. Linia laterala, lunga, prezinta o curbura foarte puternica in dreptul pectoralei.

La exemplarele juvenile, partea zenitala este de culoarea nisipului (cenusie), cu pete albe si negre; adultii an un colorit brun, fara pete. Partea inferioara a pestelui este alba, rareori cu pete negricioase. Aceasta specie are o mare posibilitate de adaptare sub aspectul coloritului la mediul (nisipul) in care traieste.

Lungimea obisnuita este de 60-70 cm, rar 1 m, iar greutatea de 6-7 kg, rar 10 kg. Creste relativ incet : dupa 10 ani atinge lungimea de 55 cm si greutatea de 3,5 kg.

Calcanul ierneaza la o adancime de 60-70 m, in zona faciesului faseolinoid. Primavara, in perioada martie-aprilie, se apropie de zona litoralului, pana la o adancime de 18-30 m, unde pe anumite locuri se aglomereaza in carduri mari. La o temperatura de 13-16°C depune icrele. Atinge maturitatea sexuala la 5-6 ani. Dupa reproducere, pestii se imprastie, nu mai stau in carduri si trec la o nutritie foarte activa. Tineretul se hraneste la inceput cu crabi, moluste, creveti si puiet de peste, dar exemplarele mai in varsta se hranesc aproape exclusiv cu pesti (guvizi, bacaliari, stavrizi, scrumbii albastre etc.).

In perioada reproducerii, cand calcanul se apropie de tarm, se pescuieste de catre unditari din barca cu petactarul. Pe cirligul foarte ascutit se foloseste ca momeala hamsia, care se pune intreaga in undita, cu doua intepaturi. Tinand cont de greutatea mare a pestelui, atat firul, cat si struna trebuie sa fie mai rezistente la rupere. Firul cel mai des intrebuintat este de 0,50-0,60, iar struna de 0,40-0,45. Calcanul inghite momeala in intregime, fara muscatura, si pleaca imediat spre adanc, rareori spre mal. Poate fi scos numai cu minciogul, pestele fiind greu, de multe ori de 5-6 kg, sau si mai mare, ceea ce constituie o performanta si o amintire de neuitat pentru unditarii care vin la mare din interiorul tarii.

Calcanul se mai prinde de catre localnici si la "picior". In perioada reproducerii, uneori catre seara calcanul se apropie de mal si sta pe nisip la o adancime foarte mica, cateodata la numai cateva zeci de centimetri. Alteori se ingroapa partial in nisip, dar pescarul experimentat il descopera usor, pune piciorul pe el si il scoate apoi cu mina din mare.

In zona litoralului nostru mai traieste, intr-un numar mai redus, calcanul mic (Scopkthalmus rhombus). La unditele pescarilor amatori cade mai rar; se prinde mai mult la pescuitul industrial.

Montura Fir de Par pentru Crap

Aceasta montura se folosete la pescuitul crapului cu boiles, boabe de porumb sau orice alta momeala care se poate fixa pe firul de par.

La realizarea ei nu se va face nici un fel de compromis in materie de calitate a componentelor, deoarece cand pescuiti cu asa ceva, trebuie sa va asteptati la capturi impresionante.

Pescarii care merg la concursuri de crap, folosesc aceasta montura in mod special.

Pentru realizare aveti nevoe de: 2 varteje, 1 stopper, 2 margele, 1 tub antitangle, 3 protectoare nod, 1 varnis, 1 carlig nr. 5-6, 1 plumb de 50-90gr. cu forma aerodinamica, 1m fir textil 0.25-0.3.

Se vor folosi nodurile: "Knotless" pentru carlg si "Swivel double" pentru varteje cu capatul asigurat print-un nod obisnuit.

Fir intins!

Momeli pentru Mreana

In apele noastre, mreana creste relativ mare, ajungand pana la 10 kg greutate, lungimea obijnuita este de 35 - 60 cm, iar greutatea medie de la 1 - 2 kg.

In general, acest peste are pofta de mancare si consuma cu precadere animale de fund: insecte acvatice si larvele lor, vermi, moluste etc.
Toate acestea s-au dovedit a fi momeli bune, insa lista lor trebui completata cu urmatoarele: vermisori, rame rosii, cascaval fermentat cu branza topita, cuburi de svaiter, branza amestecata cu mamaliga, lipitori, racusori, carne fiarta taiata bucati, sange inchegat si multe alte momeli combinate dupa fantezia pescarului.
Deoarece mreana este un peste de fund, momeala trebuie sa ajunga pana acolo, ramele se infing pe carlige nr. 6 - 8, iar momelile mai mici pe carlige nr. 10 – 12.

Balta Nana - Calarasi

Balta Nana are 17 ha de luciu de apa cu multe salcii pe margine, locuri destule de pescuit, loc de campare, gratar, curent electric. Drumul de acces este foarte bun se iese si in caz de ploaie. Balta Nana a fost despartita printr-un gard metalic (1/3 din suprafata) unde s-a creat un bazin nou populat cu crap si cteno(4-12 kg) unde este o alta taxa: 100RON/12 ore/4 scule de pescuit cantitate retinuta 5 kg crap/cten (carasul si alte specii nu au limita).Nu se retin capturile de crap sub 1 kg. Telefon Contact: 0765.719.987.

Regulament balta Nana:

• taxa balta 1 este de 50 Ron/12h si 100 Ron/24h
•  taxa balta 2 este de 100 Ron/12h 
•  se pescuieste cu maxim 4 scule
•  nu se pot retine exemplare de crap sub 1 kg 
•  se pot retine maxim 5 kg de crap/cteno, carasul si alte specii nu au limita

Cale de acces.

Din Bucuresti (sud DN 4 spre oltenita) mergeti spre Popesti Leordeni – Frumusani – Gruiu – Budesti – Negoiesti – Soldanu (stanga spre Calarasi) – Luica (stanga spre Nana) / Nana (inainte de intrarea in comuna exista un indicatorul , indicatorul este situat pe un plop pe marginea soselei pe partea dreapta. 

Sursa: www.baltidepescuit.ro

Zarganul

Zarganul traieste peste tot in Marea Neagra si in Marea Azov. In Romania se gaseste pe tot litoralul marin si in lacul Sinoe.

Corpul pestelui este aproape cilindric, serpentiform, acoperit cu solzi mici, caduci, inotatoarea dorsala, cele ventrale si anala se afla in partea terminala a corpului. Botul este foarte lung, cu falca de jos mai lunga decat cea de sus, cu varful cartilaginos, fara dinti. Deci gura este superioara. Falca de sus este prevazuta cu dinti puternici. Linia laterala este completa, cu o curbura in dreptul analei.

Dorsala zarganului este albastruie sau verde, cu puternice reflexe metalice, iar pe mijlocul spatelui are o dunga intunecata, dublata pe ambele parti de cate o linie foarte subtire neagra. Pe laturile corpului se afla cate o dunga lata intunecata, cu reflexe metalice. Laturile si abdomenul sunt argintii, inotatoarea dorsala si caudala palid-cenusii, restul inotatoarelor fiind incolore. Oasele si in special sira spinarii sunt de culoare verde.

Lungimea obisnuita este de 50-60 cm, dar rar atinge si 1 m. Greutatea cea mai frecventa este de 35-60 g, dar poate ajunge cu totul exceptional si la 800 g.

Zarganul este un peste care traieste in largul marii, in zona pelagica, si datorita formei sale este un bun inotator. Sare uneori afara din apa in urmarirea pestelui prada. Ziua sta mai mult in zonele mai adinci, in schimb noaptea se gasaste in straturile superioare ale marii. Nu migreaza nici in si nici din alte mari. Uneori intra in lacul Sinoe, cand acesta are salinitatea crescuta. Atinge maturitatea sexuala la 4-5 ani, mai rar masculii la 3-4 ani, avand longevitatea de 18 ani.

Se reproduce in perioada mai-septembrie, depunand in total 1000-35000 boabe de icre, in mai multe portii, pe vegetatia submarina care se afla la adancimea de 10-18 m. Diametrul icrelor este de 2,8-3,5 mm.

In stadiul de adult se hraneste cu pesti si in special cu hamsii, hrana preferata. Se mai hraneste si cu crustacee marine si cu alte nevertebrate. La randul sau, zarganul constituie hrana delfinilor si a altor pesti rapitori de talie mai mare. Are o carne gustoasa si apreciata.

Pescarii amatori pescuiesc zarganul "la plesneala". Aceasta metoda de pescuit sportiv este foarte simpla si se rezuma la urmatoarele: se confectioneaza o undita compusa dintr-o varga lunga si usoara de 5-6 m, fir de 10-12 m lungime, insa fara carlig si fara plumb. La capatul firului se leaga ciucuri din fire de matase rosie, lungi de 10 cm. Firul se arunca in directia presupusa de cantonare a zarganului, care, fiind lacom, se arunca spre ciucuri, de care se agata cu dintii.

Zarganul se pescuieste si cu carligul nadit cu hamsii, aterina sau guvizi mici. Timpul cel mai potrivit pentru pescuitul zarganului este vara, intre orele 4 si 8 dimineata. Toamna si iarna, orele 6-10 sunt cele mai propice pentru pescuitul acestei specii.