- Atelier Pescar
- Balti Pescuit
- Boilies Retete
- Descopera Romania
- Descrierea Pestilor
- Info Delta Dunarii
- La pescuit
- Locuri Pescuit
- Momeala si Nada
- Noduri
- Noutati Pescar
- Pescuitul Crapului
- Pescuitul Pastravului
- Pescuitul Stiucii
- Rauri Romania
- Rauri si lacuri din Romania
- Sfaturi Pescuit
- Stiri Perscaresti
- Tehnici Pescuit
- Trusa Pescarului
sâmbătă, 21 martie 2015
Dunavatul de Jos
Dunavatu
de Jos este un vechi sat pescaresc. Din Dunavat se poate ajunge usor la
Lacul Razim si canalele din apropiere. In Dunavat de Jos puteti pescui
de pe dig sau puteti inchiria o barca (la rame sau cu motor). Puteti
pescui in lacurile/canalele de langa sat ori puteti merge in inima
Deltei. Ca si specii de pesti sunt cele enumerate mai jos. Puteti sa
pescuiti la rapitori, la crap, somn, sau la undita unde puteti prinde
biban, caras, rosioara etc. Aveti posibilitatea sa va cazati fie la
hotel, fie la pensiunile din sat SAU la localnici (este cel mai ieftin).
Cale acces.
Din Tulcea mergeti spre Murighiol si de aici spre Dunavatu de Sus si
apoi Dunavatu de Jos. Satul Dunavatu de Jos apartine de comuna Murighiol
care se afla la 9 km Murighiol si la 46 km de Tulcea iar soseaua este
impecabila. Drumul a fost recent asfaltat.
vineri, 20 martie 2015
joi, 19 martie 2015
Geneza si Istoria Deltei Dunarii
Formarea
Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze
distincte. O faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul
era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in
actuala platforma continentala. O faza de golf care a urmat unei
transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de
V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii
marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a
adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm.
Calmatarea continua a dus la actualul aspect.
Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Raul Timis
Timisul (in sarba Тамиш, Tamis, in germana Temesch, in
maghiara Temes) este cel mai mare rau interior al Banatului, care isi are
izvoarele pe versantii estici ai Muntilor Semenic, în judetul Caras-Severin. Raul
se formeaza la confluenta a trei brate: Semenic, Gradiste si Brebu.
Depasind barajul de la Trei Ape, raul curge vijelios intr-o
albie ingusta orientata NV - SE. De la Teregova cursul Timisului ia
directia
sud-nord, iar de la Caransebes, datorita scaderii pantei, raul descrie
meandre
largi. Traverseaza tot judetul Timis, apoi trece in Serbia unde se varsa
in Dunare, la
Panciova. Pe o portiune de 3,3 km raul marcheaza frontiera
romano-sarbeasca. In perioada romana Timisul a fost numit Tibisis sau
Tibiscus. Sursa: wikipedia.org
Boilies cu Scoici si Piper
Reteta acesta este conceputa pentru
lacurile care au o populatie de scoici foarte mare. Asta pentru ca,
scoicile, sunt una din sursele de hrana preferate ale crapului. Aceasta
reteta se preteaza atat pentru boiliesuri fierte cat si solubile.
Ingredienta partea Solida :
Ingredienta partea Solida :
- faina GLM 15% - atentie....nu este extract de glm , este faina de glm
- faina de pastrav(peste alb daca nu aveti pastrav) 15%
- Caseina 20%
- Germeni de grâu 20%
- Albumina 5%
- faina porumb fina 15%
- Robin Red prins 9%
- Coji de ou macinate 1%
- Aroma crustacee 4 ml / kg
- Aroma Crab 4 ml / kg
- 1 lingura betaina / kg
- Ulei esential de piper - 20 picaturi / kg
- Extract GLM 2 linguri / kg
- Ulei esential de ficat de cod 20 ml / kg
- Oua/lapte de porumb
Calcanul
Calcanul
traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele noastre traieste in
faciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.
Calcanul
are un cap de forma ovala sau mai bine zis romboidala si este foarte
lat. Pe corpul pestilor adulti se observa tuberculi (butoni) ososi si
solzi rudimentari. Fiecare tubercul are o prelungire sub forma unei tepe
subtiri, care poate provoca rani pescarului neatent. Acesti tuberculi
sunt numerosi pe partea zenitala (superioara) a corpului, dar cativa
sunt dispusi si pe partea nadirala (de jos, spre nisip), insa mai mici.
Tuberculii lipsesc la puiet, iar la tineret nu apar inca tepii. Gura
este oblica, inferioara, cu dinti asezati pe mai multe randuri, cu buze
mici, subtiri, ca niste prelungiri ale pielii. Ochii sunt asezati numai
pe partea zenitala a corpului. Dorsala si anala sunt foarte lungi, de la
cap si pana la pedunculul caudal. Linia laterala, lunga, prezinta o
curbura foarte puternica in dreptul pectoralei.
La exemplarele
juvenile, partea zenitala este de culoarea nisipului (cenusie), cu pete
albe si negre; adultii an un colorit brun, fara pete. Partea inferioara a
pestelui este alba, rareori cu pete negricioase. Aceasta specie are o
mare posibilitate de adaptare sub aspectul coloritului la mediul
(nisipul) in care traieste.
Lungimea obisnuita este de 60-70 cm, rar 1
m, iar greutatea de 6-7 kg, rar 10 kg. Creste relativ incet : dupa 10
ani atinge lungimea
de 55 cm si greutatea de 3,5 kg.
de 55 cm si greutatea de 3,5 kg.
Calcanul
ierneaza la o adancime de 60-70 m, in zona faciesului faseolinoid.
Primavara, in perioada martie-aprilie, se apropie de zona litoralului,
pana la o adancime de 18-30 m, unde pe anumite locuri se aglomereaza in
carduri mari. La o temperatura de 13-16°C depune icrele. Atinge
maturitatea sexuala la 5-6 ani. Dupa reproducere, pestii se imprastie,
nu mai stau in carduri si trec la o nutritie foarte activa. Tineretul se
hraneste la inceput cu crabi, moluste, creveti si puiet de peste, dar
exemplarele mai in varsta se hranesc aproape exclusiv cu pesti (guvizi,
bacaliari, stavrizi, scrumbii albastre etc.).
In perioada
reproducerii, cand calcanul se apropie de tarm, se pescuieste de catre
unditari din barca cu petactarul. Pe cirligul foarte ascutit se
foloseste ca momeala hamsia, care se pune intreaga in undita, cu doua
intepaturi. Tinand cont de greutatea mare a pestelui, atat firul, cat si
struna trebuie sa fie mai rezistente la rupere. Firul cel mai des
intrebuintat este de 0,50-0,60, iar struna de 0,40-0,45. Calcanul
inghite momeala in intregime, fara muscatura, si pleaca imediat spre
adanc, rareori spre mal. Poate fi scos numai cu minciogul, pestele fiind
greu, de multe ori de 5-6 kg, sau si mai mare, ceea ce constituie o
performanta si o amintire de neuitat pentru unditarii care vin la mare
din interiorul tarii.
Calcanul se mai prinde de catre localnici si la
"picior". In perioada reproducerii, uneori catre seara calcanul se
apropie de mal si sta pe nisip la o adancime foarte mica, cateodata la
numai cateva zeci de centimetri. Alteori se ingroapa partial in nisip,
dar pescarul experimentat il descopera usor, pune piciorul pe el si il
scoate apoi cu mina din mare.
In zona litoralului nostru mai
traieste, intr-un numar mai redus, calcanul mic (Scopkthalmus rhombus).
La unditele pescarilor amatori cade mai rar; se prinde mai mult la
pescuitul industrial.
miercuri, 18 martie 2015
Coropisnita - Momeala
Descrierea coropisnitelor.
Au o lungime de 3-5 cm, corpul catifelat, galben-maroniu , butucanos,
cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a sãpa galerii pe sub
plantele pe care le rod cu falcile lor groase. Aceste picioruse care le
foloseste la sapat, pot fi considerate adevarate arme cu care se apara
dar si sapa dupa hrana.
Aceasta
insecta este ruda cu greierele si cosasul,fiind una dintre cele mai
cautate insecte de catre cei din tagma pescareasca.Are o insemnatate cu
atat mai mare,cu cat, odata pusa in carlig reprezinta deliciul celui mai
mare peste al apelor noastre, somnul.
Face parte din insectele daunatoare deoarece se hraneste cu tulpinile plantelor
tinere,spre disperarea agricultorilor.
Ne
dam seama usor de prezenta coropisnitelor,prin simplul fapt ca
rasadurile sunt ofilite pe suprafete mai intinse.In terenurile pe care
sunt imprastiate ingrasamante naturale , aceste insecte i-si fac simtita
prezenta mai ales primavara,fiind foarte usor de gasit. Tocmai de aceea
le gasim in mediul lor propice, adica in mormanele de ingrasamant vechi
de cel putin 2-3 ani, deoarece aciditatea solului aici nu mai este atat
de ridicata.
Este bine de stiut atat de catre pescari dar mai ales
de catre agricultori,ca aceste insecte daunatoare nu agreeaza pamantul
cu ingrasamant de bovine, pe cand in cel de porcine sau cabaline este
omniprezenta.
Procurarea coropisnitelor este destul de grea, mai ales pe seceta. Daca gasesti insa locul potrivit sau il afli de la altii, e bine sa-ti faci provizii.
Se
recolteaza cel mai bine primavara in lunile aprilie-mai si toamna in
lunile septembrie-octombrie. Multi pescari le cresc pana toamna tarziu
in cutii speciale.

O
posibilitate de recoltare ar fi sa va inarmati cu o furca zdravana si
dispusi a face putin efort, incepeti sa cautati aceasta insecta mult
ravnita sapand in mormanele de balegar vechi
Exista si o capcana
pentru coropisnite, care se confectioneaza dintr-un pet: se taie partea
superioara a recipientului cam la o treime din inaltime, se intoarce
invers ca o palnie si se introduce in corpul ramas. Ansamblul “capcana”
se ingroapa in gradina la nivelul solului, acolo unde ai vazut gauri…cel
mai probabil de coropisnite. Se pune in capcana o lingura de bere, apoi
se verifica capcana dimineata. Se fac astfel de capcane cat mai multe,
pentru a mari sansele de a captura cateva coropisnite. Trebuie avuta
grija ca pamantul sa nu depaseasca buza sticlei,si sa nu intre pamant in
interiorulsticlei
Pastrare.
Un recipient de 20-30 l este bine sa il folosesti pentru cel mult 20 de
exemplare. Pui in el gunoi de grajd vechi(paie cat mai multe), eventual
ceva frunze uscate (de prin livada si sa nu fie de nuc) si doi-trei
cartofi. Nu exagera cu umiditatea. Peste recipient se pune o plasa care
sa permita aerisirea. Recipientul trebuie acoperit neaparat, deoarece
coropisnitele zboara. Coropisnitele trebuie pastrate independent
deoarece se omoara intre ele sau se rup clestii cu care sunt dotate.
Pentru a le pastra o perioada mai mare de timp ,pescarul trebuie sa le
hraneasca cu coji de cartofi.
Utilizarea.
Poate fi prinsa in carlig in doua moduri: 1. Se trece carligul prin
platosa superioara situata deasupra capului; 2. Se poate lega de tija
carligului, varful ramane liber.
Poate fi folosita si in combinetie cu rama neagra de mal.
Este
cea mai buna momeala pentru pescuitul nocturn la somn. Are proprietati
fluorescente si elimina un suc foarte aromat. Mreana prefera si ea o
astfel de momeala.
O alta victima a acestei insecte mai este si
cleanul,care prefera coropisnitele de dimensiuni mai mici,plesnite pe
suprafata apei. Nici crapul pare sa nu fie indiferent la aceasta momeala
atat de ispititoare.
Balta Vulpoi
Balta
Vulpoi este o balta relativ mica, cu o suprafata de aprox. 5 ha. Balta
Vulpoi este o balta curata si linistita, se poate pescuit pe aproape
toata suprafata baltii (are putin stuf la un capat). Se afla in
localitatea Dragoesti din judetul Ialomita
la 60 km de Bucuresti. Taxa este de 70 Ron/24 h, este interzis
pescuitul la bomb, optional se poate planta de catre personalul baltii
contra sumei de 30 Ron / pescar, se poate pescui cu maxim 5 lansete. Se
poate retine maxim 10 kg de crap, carasul nu are limita. Specii de pesti
intalnite: biban, caras, crap, cteno, salau. Telefon Contact:
0744335328.Cale de acces. Mergeti pe drumul Bucuresti – Urziceni (DN2), in localitatea Movilita aproape de iesire se face drepta spre satul Rosiori, urmeaza satul Valea Bisericii. Din Valea Bisericii mergeti in directia satului Dragoesti dar mergeti pana treceti un pod peste un canal de irigatii si intrati ori pe primul ori pe al doilea drum la stanga. Drumurile duc la Balta Vulpoi, balta este la 100 – 200 m de sosea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



