miercuri, 22 aprilie 2015

Modul de viata al Crapului

Primavara cand apele incep sa se incalzeasca crapul incepe sa misune in cautarea hranei. In apele mari, cu inertie termica mare crapii se aduna in golfuri sau alte zone cu apa mai mica ce se incalzeste mai usor.
Vara pe canicula si pe o apa calda crapul se retrage la apa adinca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. In cazul baltilor cu izvoare in mod sigur ii veti gasi in apropierea acestora. Nu refuza nici umbra unui cocioc plutitor cu apa de 2-3 m sub el.
Toamna cand incepe sa se raceasca apa crapul da intr-o foame ceva de speriat, mananca tot ce prinde sa adune grasimea necesara trecerii iernii. Unii spun ca e cea mai buna perioada septembrie-noiembrie pentru pescuitul crapilor capitali. Cu cat inainteaza mai mult spre iarna crapul aduna mai multa grasime deci si mai multe kilograme.
Iarna odata cu inversarea straturilor de apa crapul se retrage la locurile de iernare, in general gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.
Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante etc. dar exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai degusta si pestisori, broaste acestea sunt particularitati sau raci. In mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie sa manance un crap de 20-25 de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a aduna aceste larve, nu mai bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa? Asta se intampla in general in apela fara scoici. Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece la treburi mai consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura, castane de apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente: pestisori, scoici, broaste.
In aprilie – mai are loc reproducerea crapului. In acest timp, crapii se aduna in cirduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. In timpul pontei se lovesc intre ei cu burta spre a usura eliberarea produselor genitale, fapt care a atras momentului pontei si numele popular de “bataie”. O femela depune cam 140000 de icre pe fiecare KG din greutatea ei; icrele masoara 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are loc in mai multe rastimpuri, dar in mod obisnuit in orele diminetii, pe vegetatia submersa. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 GRD; larvele ce eclozeaza au o lingime de 4,5-5,5 mm. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton.

Broscuta - Momeala

Broasca este o alta momeala eficienta care se gaseste pe toate baltile si canalale (apa sa fie) . Exemplarele alese nu trebuie sa depaseasca 10 cm si in nici un caz nu vor fi anesteziate lovindu-le in prealabil.
Se prind in montura trecind cirligul fie direct sub tegumentele regiunii posterioare, fie - preferabil - imediat pe sub (atentie, nu prin!) coloana vertebrala in zona de insertie a picioarelor la trunchi. Vom avea grija sa nu strapungem musculatura membrelor inferioare, caci vom risca sa-i producem paralizii.
Este destul de incetatenita ideea ca broastele au tendinta sa se ascunda in mil, nepretindu-se astfel intru-totul pescuitului. Daca veti plasa montura cu broasca in apa mica, limpede, veti observa ca intr-adevar aceasta se ascunde pe fundul apei, dar numai pentru citeva zeci de secunde. Ca un batracian ce se respecta, broasca nu poate “respira” numai prin intermediul pielii, ci este necesara inhalarea periodica de aer atmosferic, care suplineste schimburile de gaze de la nivelul tegumentului. Lipsa de oxigen o va face sa incerce din ce in ce mai insistent sa se indrepte spre suprafata apei. Dar tocmai aceste smuciri atrag pestii, mai ales exemplarele recalcitrante si suspicioase. Dupa un timp broasca moare asfixiata, pur si simplu se ineaca, necesitind inlocuirea frecventa. Unii pescari ii jupoaie inainte de lansare portiuni din piele pentru a favoriza raspindirea mirosului, dar chinuirea lor suplimentara nu se justifica. O putem folosi ca momeala in plina zi, rezultatele spre seara sint ceva mai modeste, mai ales ca alergatura dupa broaste pe malul baltii in amurg devine de-a dreptul obositoare, chiar sinucidere curata dupa aparitia tintarilor. Este ideala pentru pescuitul la somn, clean si alte specii de pesti rapitori.

Montura pentru stiuca cu pluta fixa


In cazul pescuirii stiucii in ape putin adanci cu momeli vii, se recomanda folosirea plutelor fixe. O astfel de montura se comporta excelent atat in cazul in care pescuim in imediata apropiere a perdelelor de papura si stuf, cat si printre plauri sau in ochiuri de apa inconjurate de vegetatie abundenta. De asemenea, in cazul pescuirii cu pestisori vii va trebui sa verificam atent starea intregului ansamblu (pestisorul trebuie sa fie bine intepat/agatat, firul nu trebuie sa fie infasurat in jurul inelului de varf al lansetei sau intrat sub tamburul mulinetei, etc.) inainte de fiecare lansare, pentru a reduce riscul pierderii momelii sau chiar a intregii monturi. Cea mai mica si aparent neinsemnata neregula observata trebuie remediata in cel mai scurt timp. De asemenea este foarte important sa folosim o struna rezista, si fir metalic (nu textil, va spun din propria experinta) in partea finala a monturi in continuarea acului, pentru ca stiuca este un peste foarte nervos cu o dentitie extraordinara. Fir intins!

Lacul Sinoe

Sinoe este un lac din complexul lacustru Razim-Sinoe din Dobrogea. Prin poziţia sa în cadrul complexului şi prin depărtarea de de gura canalelor Dunavăţ şi Dranov (care aduc apă dulce), lacul Sinoe are o concentraţie mare în săruri, de circa 15 g/l. Are o suprafaţă totală de circa 135,6 km² şi o adâncime maximă de 1,6 m. Pe malul lacului se găsesc ruinele cetăţii antice Histria.
Lacul Sinoe este format din lacurile Sinoe, Nuntasi si Tuzla care isi pastreaza legatura cu Marea Neagra printr-un stavilar. Lacul Sinoe are o suprafata de 135 kmp si o adancime de maxim 1,6 metri.
In perimetrul complexului se gasesc si cateva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuta si insula Gradistea.
Specii de pesti intalnite: crap, somn, caras, salau, rosioara, novac, fitofag, oblate, biban, babusca, cteno, platica, stiuca, chefal.
In partea de est a lacului se gaseste Marea Neagra, unde puteti sa faceti plaja, intrarea in zona plajei se taxeaza cu 25 lei. Pentru a ajunge la casa ecologistilor, unde se achita taxa s eintra prin localitatea Vadu si se face dreapta spre Marea Neagra.
Se ajunge dinspre Constanta – Sacele – Istria. Intre Sacele si Istria pe partea dreapta sa afla lacul Nuntasi, urmat de lacul Istria in dreptul localitatii cu acelasi nume si continuund intre Istria si Sinoe se afla Lacul Sinoe.
Cetatea Histria.Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria, s-a ridicat in urma cu peste 2600 de ani vestitul oras Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci.Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe grânele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale.
Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra. Dar golful Halmyris, unde era asezat orasul a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizând iesirea la Marea Neagra.

marți, 21 aprilie 2015

Montura pentru Crap - Montura culisanta cu plumb fix


Poate fi folosita in ape cu mal si aluviuni. Datorita culisarii strunelor orice trasatura va fi semnalizata de bambina. De cele mai multe ori pestele se inteapa singur. Infasurarea strunelor pe firul monturii nu este posibila.
Sursa: Revista Pescar Modern nr 41 din 2001, Constantin Merisescu.

Citate Pescaresti din Carti de Poveste - Pescarul

Mihail Sadoveanu, "Imparatia Apelor", 1928


“Cei cu scule perfectionate si haine de sport se intorc intotdeauna cu peste acasa, insa il cumpara de la un golan descult, care la prins in chipul cel mai nerusinat cu o undita ridicola.”

Maestrul Victor Tarus, reeditarea a 4 carti de exceptie!

Incepand de vineri, 24 aprilie, ziarul Libertatea lanseaza patru volume apartinand celebrului pescar sportiv Victor Tarus: “Pescar incepator”, “Pescuit la rapitori in ape de ses”, “Pescuit din Delta in Carpati” si “Retete din peste”.

Prima aparitie va fi vineri 24 aprilie - “Pescar incepator”.

Nascut cu undita in mana, cum se spune (e posesor de permis "oficial" de pescuit, inca de la varsta de 7 ani), Victor Tarus este, de departe, cel mai cunoscut pescar sportiv din Romania, si nu numai. De altfel, Victor Tarus este detinatorul unor rezultate competitionale cu care putini romani se pot lauda: castigator a numeroase titluri la competitiile interne si internaţionale de casting, pescuit la musca artificiala si pescuit cu naluci, participant si promotor al echipei nationale a Romaniei la mai multe editii ale campionatelor mondiale de pescuit la musca artificiala, casting, pescuit stationar pe cluburi, pescuit cu momeli naturale in ape de munte si multe altele. Este, totodata, si un bun organizator al unor concursuri de pescuit, precum „Carligul de Aur" si „Crapul de Aur", dar si a altor competitii prestigioase, printre care, trei Cupe Mondiale la Crap, Cupa Romaniei, Trofeul Rapala, Cupa Romsilva, Cupa copiilor si multe altele.
Dar, pe cat de mester si de productiv s-a dovedit a fi in ale pescuitului, pe atat de prolific se dovedeste a fi Victor Tarus si in ale scrisului. Astfel, el este editor al cunoscutelor reviste de specialitate „Pescarul" (din 1990), „Pescar modern" (din 1993), „Pescar la Crap" (2007), „Prieten cu Natura (2008) ş.a. Pe de alta parte, Victor Tarus este protagonistul indragitelor emisiuni TV „Fir intins!", „Pescar istet" si „Pescar hoinar". Pasionatii pescuitului sportiv vor gasi in cartile lui Victor Tarus sfaturi deosebit de utile privind alegerea sculelor, a momelilor, precum si a locurilor ideale pentru pescuit (pe Dunare, in Delta, dar si pe raurile si baltile din intrega tara) si vor descoperi secretele pescuitului la clean, avat, biban, salau, stiuca, somn, crap etc.
Sursa: www.libertatea.ro 

Rama de mare

Traieste in apa de mare cu adancimea mica, in nisipuri si in malul lacurilor litorale cu apa salmastra.
Se recolteaza de regula cand apa are peste 15 grade, in perioada aprilie-noiembrie. Pentru recoltare se folosesc lopeti cu coada lunga cu ramforsare metalica si site din material plastic. Se pot pastra la temperaturi cuprinse intre 4-6 grade, in nisip umed intre straturi de panza moale (prosoape) sau in apa de mare ce trebuie schimbata zilnic.
Este hrana preferata a chefalului si labanului dar nu o refuza nici celelate specii de pesti marini. Este o momeala foarte sensibila, se pune in carlige cu tija lunga si subtire de la coada spre cap (pot fi folosite carlige cu mici contre). Se controleaza frecvent, la aproximativ 15 min deoarece se poate ca maruntisul sa o toace fara ca pescarul sa sesizeze.
Este de mai multe tipuri, se diferentiaza prin colorit - rosie, verde si bruna (ce a verde nu este buna deoarece se deterioreaza usor).

Caricatura Pescuit!

Sursa: www.vidu.ro

Delta Dunarii - Curiozitati - episodul 2

Povesteam in episodul trecut despre geneza Deltei Dunarii si despre primele relatari mentionate de calatorii timpului. Sunt dovezi ca Delta Dunarii nu a trecut neobservata pentru oamenii antichitatii. Astfel, o veche legenda egipteana sustine ca zeul egiptean Osiris, in peregrinarile sale prin lume, a trecut si prin aceste locuri, botezand Dunarea cu numele de Istros, nume pe care l-a pastrat multa vreme. Mai tarziu, Caius Iulius Caesar numeste partea superioara a Dunarii – Danubius. Dupa afirmatia lui Herodot, care a vizitat gurile Dunarii, preotii egipteni din Theba pastrau o carte in care se descria o expeditie a faraonului egiptean Sesostris prin aceste locuri. Un alt exemplu elocvent il constituie localitatea Isaccea care figureaza pe una dintre primele harti ale deltei, intocmita de catre invatatul grec Ptolemeu. Multa vreme regiunea Dunarii a atras atentia puterilor lumii antice. Filip, regele Macedoniei si fiul sau Alexandru, devenit mai tarziu cel Mare, au supus cetatile de aici. Mai tarziu vin romanii, care se consolideaza pe aceste locuri, mai ales pe timpul imparatului Tiberiu. Dupa caderea Constantinopolului in 1453, la orizontul politic al Europei si al acestor locuri apar turcii, a caror stapanire va dura mai bine de 400 ani. Sulina a fost considerata, sub dominatia otomana, un refugiu al piratilor greci si maltezi. Si pentru ca veni vorba de Sulina, trebuie mentionat ca in dreptul ei, la 38 km in larg, se afla singura insula din Marea Neagra, Insula Serpilor, loc unde spune legenda ca s-a casatorit Achile cu frumoasa Elena. Mult mai tarziu in sec. XVIII-lea, sub conducerea sefului lor Ignat Nekrasov, apar pe aceste meleaguri lipovenii. Populatie provenita din zona Cubanului (Rusia) si-a gasit refugiul datorita persecutiilor religioase in delta si pe malul Razelmului. Denumirea de lipoveni vine de la cuvantul rusesc lipa, care inseamna tei. Sunt mai multe versiuni in legatura cu originea acestui cuvant. Unii sustin ca in timpul persecutiilor religioase ei s-ar fi ascuns intr-o padure de tei ( lipovaia), iar altii ca au fost botezati astfel din cauza icoanelor confectionate din lemn de tei. Lipovenii, populatie muncitoare, dirza, energica, navigatori iscusiti, au avut si au si astazi ca ocupatie principala pescuitul.
Autor: Serban Constantin Baleanu

Va urma