sâmbătă, 27 februarie 2016

Cascaval - Momeala

Cascavalul - momeala este folosita la pescuitul mrenei sau a crapului. Pentru a pescui cu cascaval trebuie sa il taiati bucatele mici la dimensiunea dorita dupa care il puteti agata pe carlig. Cascavalul folosit la pescuit il puteti cumpara de la orice magazin de profil sau il puteti face chiar voi acasa. Se pare ca cascavalul facut acasa este mai preferat de pesti decat cel gata cumparat. Am sa va prezint cateva metode de a face cascavalul chiar acasa la voi.

1. Reteta cascaval momeala
Se fierb doi litri de lapte in care se adauga doua kilograme de branza de vaci si se amesteca pana se ridica zerul la suprafata.
Se scurge bine intr-un tifon apoi se pune iar pe foc impreuna cu un pachet de margarina, doua oua batute si ceva sare.
Se fierbe pana se omogenizeaza, iar la final se adauga o lingurita de bicarbonat, apoi se rastoara cascavalul intr-un recipient uns cu unt sa se raceasca.

2. Reteta cascaval momeala
1 kg branza vaca, 2-3 linguri branza oaie (optional), 1-1 1/2 l lapte, 1 pachet margarina/unt (250 g), 2 oua, 1 lg sare, 1 vf cutit bicarbonat.
Branza de vaci faramitata se "scapa" in lapte clocotit. Se va alege rapid branza de zar si imediat (daca o lasi pe foc se reamesteca) se pune la scurs (intr-un tifon dublu). Se lasa la scurs cam 12h (peste noapte).
Branza astfel obtinuta (este foarte tare) se da prin razatoarea mica. Impreuna cu branza de oaie, 2 oua batute, margarina taiata bucati, sare si bicarbonat sodiu se pun la foc potrivit si se amesteca incontinuu, pana cand amestecul devine o pasta cleioasa (rabdare sa devina cu adevarat cleios, nu luati de pe foc imediat ce par a se fi amestecat, chiar daca se prinde de cratita). Pasta se rastoarna intr-un castron (o forma oarecare) unsa cu unt sau cu ulei (se va desprinde mai usor). se lasa la racit, apoi se rastorna din forma.

3. Reteta cascaval momeala
1 kg branza de vaci , 2 oua batute bine , 1 litru lapte fiert (fierbinte) , 1 lingurita amoniac , 1 pachet margarina (250 g) , 1 felie branza de oi sarata
Se pune laptele clocotit peste branza de vaci si se lasa 15 minute, apoi se scurge, se amesteca cu branza de oi rasa, amoniac, sare si ouale batute. Totul se pune peste margarina topita, se pun la foc si se amesteca continu sa nu se prinda.
Se toarna intro cratita in care s-a pus un celofan uns si se lasa la rece.

marți, 23 februarie 2016

Graul - Momeala

Graul este una din cele mai eficiente si usor de utilizat momeli pentru crap, desi este uitata de pescari de crap. Graul este foarte hranitor datorita conţinutului ridicat de amidon, aşa ca se va evita, cel puţin in apele unde nu cunoastem densitatea piscicola, nadirea cu cantitati mari, pentru a evita saturarea pestilor. Prin continutul sau ridicat de amidon, permite legarea unor nade alcatuite doar din boabe si seminte. Are avantajul ca poate fi pastrat timp indelungat fara a-si reduce calitatile. Graul este foarte eficient in special primavara, cand crapii prefera alimentele mici si moi, abia treziti din amorteala iernii. Nadirea cu grau fiert sau crud atrage si pestii mai marunti, dar si ei in unele cazuri sunt bine veniti mai ales daca sunt urmati la scurt timp de cei mari. Pentru o fierbere mai usoara, graul se pune la inmuiat cu a zi inainte in apa rece. In timpul fierberii se pot adauga diferite arome sau aditivi.

duminică, 21 februarie 2016

Pastrarea si Transportul Coropisnitelor

Pentru realizarea cutiei este necesara o bucata de lemn (de preferinta de esenta tare) cu dimensiunile din desen. Partea de "rezerva" de 3 - 3,5 cm este necesara activitatii energice a insectelor (oricum dupa cateva sezoane cutia trebuie refacuta). In partea superioara, la 1 cm de nivelul gaurilor se taie un canal de 3 - 4 mm latime si adancime prin care se va culisa capacul de tabla. Acelasi lucru se poate realiza prinzand pe marginile cutiei doua profile "U" din tabla prin care culiseaza capacul. Daca insectele pot respira prin orificiul de aerisire, sunt "hranite" cu cateva frunze de papadie in fiecare saptamana si sunt tinute in locuri umbroase. Asa o sa aveti coropisnite proaspete si "ingrasate" timp de 2 - 3 saptamani.
Fiecare insecta are "locuinta" ei. Scoaterea sau introducerea coropisnitelor se face sistematic, pe masura ce capacul culisant descopera sau acopera cate doua gauri.
Sursa: revista Pescar Modern, nr. 47 din 2001, Ciprian Sarca.

Balta Magura 9

Balta Magura 9 este o acumulare de aproximativ 13 ha, face parte din Valea Zboiului si este in judetul Calarasi, la 43 km de Bucuresti.
Pentru a ajunge  pe balta, plecand din Bucuresti, mergeti pe iesirea catre Oltenita, iar dupa comuna Frumusani se face dreapta pe DN 401, catre Comunele Heresti, Hotarele.
Drumul se va intersecta cu DN 41 Oltenita – Giurgiu, iar aici faceti stanga, catre Oltenita. Dupa aproximativ 2 km intalniti indicatorul “Acces la balta Magura 9“.
Balta Magura 9 are o lungime de aproximativ 1.3 km, cu o adancime care oscileaza intre 1.5 si 4.5 metri. Fundul baltii Magura 9 este in general tare, alternand cu zone cu mal in apropierea stufului din proximitatea malurilor.
Accesul pe Magura 9 se face pe drum pietruit amenajat din DN 41 (Oltenita-Giurgiu). Drumul ce se mentine foarte bine si in conditii de ploaie si este singura cale de acces pe balta.
Cu masina se ajunge pana in incinta administratiei baltii, unde exista  parcare amenajata si pazita. De asemenea, in incinta parcarii gasiti si o harta cu prezentarea locurilor de pescuit.
Dupa alegerea vadului, pescarul se deplaseaza la locul vizat sau rezervat si descarca echipamentul, apoi revine in parcare unde poate lasa masina.
Balta Magura 9 are 36 de pontoane cu dimensiunea de  20 mp (4 m*5 m),  amplasate la o distanta de 30 m unul de celalalt. Pe Magura 9 se pescuieste pe un singur mal si speciile predominante sunt crapul comun si crapul oglinda.
Balta a fost preluata fara o navodire prealabila, iar la un pescuit de control s-a constat existenta unei populatii sanatoase de crap si cteno (4-5 kg/buc) si exemplare de somn si crap peste 10 kg. Populatia piscicola total estimata de crap si cteno este in jurul a 4 tone.
In primavara lui 2012 balta Magura 9 a fost populata cu alte 8 tone de crap cu dimensiuni intre 2,800 kg si 5 kg plus 56 de crapi de greutate medie de 10 kg.

Montura pentru Crap la fund

Cei mai multi pescari cauta crapul pe fundul apei si pentru ei, dar si pentru restul pescarilor aceasta montura poate sa creeze satisfactii.
Pentru a realiza aceasta montura aveti nevoie de un tub antinod, un plumb culisant, un tub de cauciuc, un vartej si un ac.
Marimile le decideti dumneavoastra in functie de balta si pestele pe care aceasta obisnuieste sa-l ofere. Pe firul principal care pentru crap este de obicei ceva mai gros este introdus un tub anti-nod de circa 15 cm., apoi introduceti un tub de cauciuc de 1-2 cm. in care tubul anti-nod sa intre perfect.
Urmatorul pas este sa atasati plumbul si apoi legati capatul de un vartej. Acul va avea atasat un "fir de par" si se va lega printr-un forfac de vartej. pentru a finaliza montura tubul antinod este introdus in tubul de cauciuc.

joi, 18 februarie 2016

Viermusi

Colectarea lor nu este prea plăcuta,, totusi pescarul nu renunta la ei, deoarece viermele de carne este una dintre cele mai ademenitoare momeli pentru aproape toti pestii nerapitori. Viermusul nu este alceva decât larva alburie a mustei mari , albastruie, care se aseaza vara pe carne, depunand o multime de oua albe. Deoarece la pescuit avem nevoie de o cantitate mai mare de vermusi, pe care nu-i gasim la intamplare, va trebui sa-i prasim.
Iata cum procedam: vara, cand este arsita, punem intr-o galeata stricata sau intr-o ladita de lemn cu fundul gaurit, resturi de carne sau un cap de berbec, pe care il expunem la soare . In curand se vor aduna mustele, care vor depune sumedenie de oua. Dupa 48 de ore, viermii vor misuna pe capul de berbec ramas la caldura.
Sub vasul cu fundul perforat asejam un alt vas, in care am aruncat cativa pumni de rumegus de lemn sau tarate. Viermii vor cadea in ladita de jos, stand in rumegus sau tarate, ei isi pierd curand mirosul greu.
Deoarece, spre toamna, mustele de carne dispar, trebuie sa ne facem provizi de viermi, care sa ne ajunga pana la sfarsitul sezonului.
Adunati in felul aratat mai sus sunt varsati apoi intr-un vas, pe fundul caruia am pus un strat gros de pamant umed, lutos. Ei se vor retrage in pamant, unde vor ramane amortiti. De aici vom lua, treptat, cati avem nevoie. Dacă ii punem cateva minute in apa calduta, isi recapata vioiciunea. Pe carlig se insira fie cate unul singur, intepand in partea lui mai groasa, fie facand din ei o salba de patru cinci.

Coropisnita - Momeala

Descrierea coropisnitelor. Au o lungime de 3-5 cm, corpul catifelat, galben-maroniu , butucanos, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a sãpa galerii pe sub plantele pe care le rod cu falcile lor groase. Aceste picioruse care le foloseste la sapat, pot fi considerate adevarate arme cu care se apara dar si sapa dupa hrana.
Aceasta insecta este ruda cu greierele si cosasul,fiind una dintre cele mai cautate insecte de catre cei din tagma pescareasca.Are o insemnatate cu atat mai mare,cu cat, odata pusa in carlig reprezinta deliciul celui mai mare peste al apelor noastre, somnul.
Face parte din insectele daunatoare deoarece se hraneste cu tulpinile plantelor
tinere,spre disperarea agricultorilor.
Ne dam seama usor de prezenta coropisnitelor,prin simplul fapt ca rasadurile sunt ofilite pe suprafete mai intinse.In terenurile pe care sunt imprastiate ingrasamante naturale , aceste insecte i-si fac simtita prezenta mai ales primavara,fiind foarte usor de gasit. Tocmai de aceea le gasim in mediul lor propice, adica in mormanele de ingrasamant vechi de cel putin 2-3 ani, deoarece aciditatea solului aici nu mai este atat de ridicata.
Este bine de stiut atat de catre pescari dar mai ales de catre agricultori,ca aceste insecte daunatoare nu agreeaza pamantul cu ingrasamant de bovine, pe cand in cel de porcine sau cabaline este omniprezenta.
Procurarea coropisnitelor este destul de grea, mai ales pe seceta. Daca gasesti insa locul potrivit sau il afli de la altii, e bine sa-ti faci provizii.
Se recolteaza cel mai bine primavara in lunile aprilie-mai si toamna in lunile septembrie-octombrie. Multi pescari le cresc pana toamna tarziu in cutii speciale.
O posibilitate de recoltare ar fi sa va inarmati cu o furca zdravana si dispusi a face putin efort, incepeti sa cautati aceasta insecta mult ravnita sapand in mormanele de balegar vechi
Exista si o capcana pentru coropisnite, care se confectioneaza dintr-un pet: se taie partea superioara a recipientului cam la o treime din inaltime, se intoarce invers ca o palnie si se introduce in corpul ramas. Ansamblul “capcana” se ingroapa in gradina la nivelul solului, acolo unde ai vazut gauri…cel mai probabil de coropisnite. Se pune in capcana o lingura de bere, apoi se verifica capcana dimineata. Se fac astfel de capcane cat mai multe, pentru a mari sansele de a captura cateva coropisnite. Trebuie avuta grija ca pamantul sa nu depaseasca buza sticlei,si sa nu intre pamant in interiorulsticlei
Pastrare. Un recipient de 20-30 l este bine sa il folosesti pentru cel mult 20 de exemplare. Pui in el gunoi de grajd vechi(paie cat mai multe), eventual ceva frunze uscate (de prin livada si sa nu fie de nuc) si doi-trei cartofi. Nu exagera cu umiditatea. Peste recipient se pune o plasa care sa permita aerisirea. Recipientul trebuie acoperit neaparat, deoarece coropisnitele zboara. Coropisnitele trebuie pastrate independent deoarece se omoara intre ele sau se rup clestii cu care sunt dotate. Pentru a le pastra o perioada mai mare de timp ,pescarul trebuie sa le hraneasca cu coji de cartofi.
Utilizarea. Poate fi prinsa in carlig in doua moduri: 1. Se trece carligul prin platosa superioara situata deasupra capului; 2. Se poate lega de tija carligului, varful ramane liber.
Poate fi folosita si in combinetie cu rama neagra de mal.
Este cea mai buna momeala pentru pescuitul nocturn la somn. Are proprietati fluorescente si elimina un suc foarte aromat. Mreana prefera si ea o astfel de momeala.
O alta victima a acestei insecte mai este si cleanul,care prefera coropisnitele de dimensiuni mai mici,plesnite pe suprafata apei. Nici crapul pare sa nu fie indiferent la aceasta momeala atat de ispititoare.

marți, 16 februarie 2016

Montura Peter Noster

Aceasta montura poate fi folosita atat pe rauri cat si pe lacuri pentru pescuitul pestilor rapitori, (stiuca si salau) folosind ca momeala pestisori vii sau morti. Carligele folosite vor fi model ancora nr. 6-7 sau chiar mai mari. Plumbul va avea greutatea de 20-30gr. si forma de picatura de apa. Pluta, in acest caz, va avea o portanta de 10gr.

Nada pentru Pescuitul Crapului

Ingrediente:
  • Benzar Mix Turbo Carp Betaina 1kg
  • Benzar Mix Turbo Carp Competition 1kg
  • Benzar Mix Turbo Carp Method Feeder 1kg
  • TTX 800 gr
  • Aditiv Lichid Benzar Mix Baza-Crap 1 flacon
Mod de preparare: 
Pentru a realiza aceasta nada avem nevoie de 2 vase. In unul punem ttx-ul, aditivul baza-crap impreuna cu 1kg de apa si lasam sa traga, iar in al doilea amestecam bine de tot restul componentelor. Dupa ce ttx-ul s-a umectat corespunzator si a ajuns la consistenta unui terci moale, se va pune putin cate putin peste restul nadei din al doilea vas, pana ajungem la consistenta dorita. Poate fi folosita atat la nadirea cu bulgari cat si pe naditor. 
Sursa: www.pescar.urldocs.com 

luni, 15 februarie 2016

Ordinul de prohibiție a pescuitului pentru anul 2016

Ordinul de prohibiție a pescuitului pentru anul 2016, s-a publicat pe10 februarie în Monitorul Oficial.  „Ordinului privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016″:
CAPITOLUL I – Zone şi perioade de prohibiţie
Art. 1 -(1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 10 aprilie – 24 mai inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
(2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar ale acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca – Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.
(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în faţa gurii Dunării – Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 10 aprilie – 08 iunie inclusiv.
Art. 2 – În Complexul Razim – Sinoe şi lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 69 de zile, în perioada 1 aprilie – 08 iunie inclusiv.
Art. 3 – Se declară zone de refacere biologică/zone de protecţie pentru resursele acvatice vii următoarele:
  1. a) pe râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
  2. b) pe Dunărea Veche sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
  3. c) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
  4. d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
  5. e) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe în zona rectificată (Uzlina) cuprinsă între km 84 şi km 65, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadei de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic a peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice capturate;
  6. f) pe braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 01 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
  7. g) pe Dunăre, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5 – 65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton) pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie – 13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1);
  8. h) pe braţul Borcea, zona km 37 – 41 ( Stelnica – Feteşti), pe o durată de 60 zile, în perioada 15 martie -13 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie – 29 noiembrie inclusiv, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie instituite la art. 1 alin. (1); i) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, tot timpul anului;
  9. j) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche -2 Mai, delimitată de coordonatele: NV: 43° 47′ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; NE: 43° 47′ lat. N şi 28° 40′ long. E; SV: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 35′ 18″ long. E; SE: 43° 44′ 20″ lat. N şi 28° 40′ long. E şi a cărei limită dinspre mal este balizată, tot timpul anului;
Art. 4 – (1) În zonele de refacere biologică/zonele de protecţie sunt interzise:
  1. a) pescuitul oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice;
  2. b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş, colectarea gheţii;
  3. c) lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal;
  4. d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile prevăzute la lit. a)-c) nu sunt interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific; b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale.
CAPITOLUL II – Specii şi perioade de prohibiţie
Art. 5 – (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice, după cum urmează:
  1. a) ştiuca, pe o durată de 35 zile, în perioada 10 februarie – 15 martie inclusiv, cu respectarea prevederilor art. (1);
  2. b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Stizostedion volgensis), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul de baltă (Proterorhinus marmoratus), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
  3. c) coregonul, păstrăvul de mare (somonul de Marea Neagră), lipanul, tot timpul anului;
  4. d) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 30 aprilie inclusiv şi din 15 septembrie până pe 31 decembrie; e) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni;
  5. f) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie -31 august inclusiv. (2)
În apele Mării Negre se interzic:
  1. a) prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), pescuitul specializat al rechinului cu traul, ohane şi paragate, precum şi capturarea, deţinerea şi comercializarea acestuia, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 30 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie – 30 noiembrie inclusiv;
  2. b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
  3. c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific şi a pescuitului reproducătorilor de sturioni în stare vie pentru programele de populare a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni în baza unui studiu de cotă;
  4. d) pescuitul guvizilor, pe o durată de 30 de zile, în perioada 1 mai – 30 mai inclusiv;
  5. e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, menţinându-se obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din ZEE (zona economică exclusivă).
(3) Pescuitul calcanului se supune dispoziţiilor Regulamentulului (UE) nr. ……al Consiliului din …………de stabilire, pentru 2016, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupe de stocuri de peşte din Marea Neagră.
(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).
(5) Prin excepţie de la prevederile art. 1, alin. (1) speciile marine de peşti altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3) din prezentul articol sunt permise la pescuit tot timpul anului, cu folosirea uneltelor specifice autorizate;
(6) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiţie a calcanului, se poate face cu obligativitatea notificării Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare în port a ambarcaţiunilor, pentru verificarea eventualelor capturi accidentale de calcan.
Art. 6 – Prohibiţia pescuitului în scop comercial, familial şi recreativ/sportiv a scrumbiei de Dunăre se stabileşte, pe sectoare astfel:
  1. a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 12 zile, în perioada 28 aprilie – 9 mai inclusiv;
  2. b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 21 de zile, în perioada 2 mai –22 mai inclusiv;
  3. c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Gura Timocului, km 845,6, pe o durată de 30 de zile, în perioada 13 mai –11 iunie inclusiv;
  4. d) în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maxim 2 setci în perioada 18 mai – 28 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.
  5. e) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.
Art. 7 – (1) Capturarea sturionilor pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific cu autorizaţie de pescuit sturioni, se realizează în stare vie, pe o durată de 45 zile, în perioada 15 martie -30 aprilie inclusiv, în zonele:
  1. a) Dunăre, Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton);
  2. b) braţul Borcea, km 37 -41 (Stelnica- Feteşti);
  3. c) pe braţul Chilia, zona km 72 – 77 Pardina. (2) Capturarea unui număr limitat de sturioni în scop ştiinţific, cu autorizaţie de pescuit sturioni, se poate face tot timpul anului şi în alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), cu marcarea şi eliberarea imediată a acestora în mediul acvatic, conform prevederilor legale în vigoare. (3) Numărul de sturioni capturaţi pentru programele de populare de susţinere a Dunării şi dezvoltare a acvaculturii de sturioni, în baza unor contracte aprobate de administratorul resursei, precum şi în scop ştiinţific, zonele de pescuit, organizarea şi monitorizarea pescuitului sturionilor vii sunt stabilite şi aprobate prin decizia preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
CAPITOLUL III – Dispoziţii finale
Art. 8 -(1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 449/2008 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 01 aprilie – 30 septembrie inclusiv.
(3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 1 iulie – 31 august inclusiv.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin.(3) se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” în condiţii hidrologice nefavorabile, prin Decizia Guvernatorului R.B.D.D.
(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
(6) Pentru Golful Musura, Meleaua Sfântu Gheorghe care cuprind habitate piscicole cu apă dulce se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi.
(7) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este permis pescuitul cu cârlige cu nadă (paragate şi pripoane), cu interzicerea folosirii ca momeală a speciilor de peşti protejate.

Art. 9 – (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă. (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
Art. 10 – (1) Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate, cu excepţia celor din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.
(2) În amenajările piscicole situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” activitatea de pescuit este permisă, în perioada de prohibiţie, numai dacă administratorii amenajărilor piscicole deţin licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi avizul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, eliberat în baza următoarelor documente: a) facturi fiscale în ultimii 3 ani, pe specii, de achiziţie a materialului piscicol de la societăţile de profil autorizate în producerea de material piscicol şi dovada populării; b) bilanţul financiar-contabil anterior anului pentru care se solicită avizul; c) facturi privind consumul energiei electrice utilizate pentru vidarea heleşteielor; d) licenţă de acvacultură eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(3) Activitatea de pescuit în amenajările piscicole se face prin notificarea prealabilă cu 48 de ore înainte şi în prezenţa reprezentanţilor Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.
Art. 11 – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare.