Nodul Clinch

Simplu si la indemana oricui, ideal pentru legarea vartejurilor, agrafelor si carligelor cu ochet, nodul Clinch se adreseaza atat pescarilor de rapitor cat si celor de crap sau stationar.

Realizare:
1. treceti firul prin anoul vartejului;
2. executati cateva spire;
3. intoarceti firul si introduceti-l prin primul ochet creat;
4. treceti firul prin bucla mare;
5. umeziti putin cu saliva firul si strangeti nodul

Montura pentru Crap - Montura culisanta cu plumb fix

Poate fi folosita in ape cu mal si aluviuni. Datorita culisarii strunelor orice trasatura va fi semnalizata de bambina. De cele mai multe ori pestele se inteapa singur. Infasurarea strunelor pe firul monturii nu este posibila.

Sursa: Revista Pescar Modern nr 41 din 2001, Constantin Merisescu.

Alegerea locului de pescuit pentru crap

Multi pescari gresesc, cautind sa ajunga aproape intotdeauna in locul "preferat". Va este cunoscut, desigur, impulsul de a cauta locul cunoscut de multi pentru pescuit, unde un cunoscut a "agatat" de curind o captura uimitoare. Bineinteles, este posibil ca unii pesti sa fie "pe pozitii", dar acest fapt nu se adevereste intotdeauna. Cel care îsi foloseste instinctul si cauta locuri noi va prinde, in perspectiva, mai mult. Cine pescuieste in locuri mai cunoscute va trebui sa imparta prada cu alti pescari, care cunosc deja locul. De aceea, se impune sa cautati locuri noi, cu potential

Exista pescari profesionisti care isi petrec 75 la suta din timp cautind pestii si doar restul pescuind propriu-zis. Citeodata, acesti impatimiti cauta crapul o zi intreaga, dar in cazul acesta nu dureaza mai mult de o ora pina sa prinda un exemplar capital. Daca ne asezam de la inceputul partidei de pescuit intr-un loc oarecare sau intr-un "loc-atractie", probabil ca am sta toata ziua si am privi neputinciosi virful unditei, fara sa prindem nimic. Nu este o "vrajitorie" sa gasim un loc bun. Este nevoie doar de o gindire sanatoasa, de un simt al apei si de intuitie.

Intr-o anumita privinta, crapii sînt ca si oamenii: le place comoditatea. Trebuie sa cautam apa cu mult oxigen, nu prea rece si cu multa hrana. Luam in considerare, intotdeauna, anotimpul in care pescuim. Pe timpul iernii, vinturile nord-estice reci fac sa scada foarte repede temperatura apei. Desi exista destul oxigen, apa mai calda si placuta se gaseste, mai degraba la adincime mai mare. Vara este exact invers: datorita temperaturii ridicate a apei, scade continutul de oxigen, dar o data cu aparitia vintului, apele se "misca" crapii devenind, astfel, mai activi. Astfel de conditii sînt favorabile nu doar pentru crapi, ci si pentru hrana lor. De aici, si intelepciunea pescarilor care pescuiesc doar contra vintului. Crapii sînt pesti activi, care sar, se zbenguie si se ridica la suprafata apei. Cine observa apa atent va recunoaste multe asemenea semne. Se poate afla cu certitudine unde se gasesc crapii, dar atentie: acesti pesti sînt foarte agitati cind se muta intr-o alta parte a lacului, fenomen care apare mai ales la schimbarea vremii. De aceea, este mai bine sa determinati cursul (calea) crapului si sa fiti inaintea lui, la destinatie. Crapii se simt foarte atrasi de specificul apei, iar partea cea mai specifica a unei ape este zona de mal. Cine se camufleaza de privirile crapilor ii prinde direct sub virful unditei. Daca apa are multi pesti, crapii se retrag in zona malului opus, indiferent de faptul ca este vorba de un mal singuratic sau aflat in jurul unei insule. In afara de aceasta, crapii sînt foarte prudenti, iar pentru a avea senzatia de siguranta se ascund intre salcii, trunchiuri cazute in apa, tufisuri scufundate sI alte obstacole ce le ofera adapost.

Intotdeauna trebuie cautate caracteristici de sub suprafata apei, care nu se pot vedea cu ochiul liber. Putine lacuri au un fund uniform. De obicei, exista denivelari numeroase (insule scufundate, linii de pietris s.a.) In balastiere, liniile mari de prundis sînt folosite de crapi ca o retea de strazi. Prezinta, de asemenea, importanta schimbarea brusca a adincimii apei. Cu cit este mai mare deosebirea, cu atît sînt mai importante însusirile subacvatice ale apei si cu atît exista mai multi crapi..

Mai ales in lacurile obisnuite, este bine sa se cunoasca provenienta solului, a fundului apei. Se foloseste o lanseta puternica, fir impletit si o bila din otel de greutate medie, care se arunca la o departare cit mai mare. Otelul va transmite calitatea solului prin virful lansetei. Pentru ca snurul impletit nu se intinde, deviatiile virfului vor indica miscarile sferei. Daca palpita virful lansetei, atunci e vorba de pietris. O miscare lenesa indica faptul ca fundul apei este plin de mil. Astfel se obtin informatii utile despre relieful sub apa. Schimbarea adincimii, fundul, vremea sI perceptiile optice sînt partile unui puzzle care ne conduc la crap.

Pescuitul la rapitor printre obstacole

Cele mai bune locuri de panda pentru orice peste rapitor sunt diferitele obstacole din apa (copaci cazuti, radacini, stanci, epave etc).

Vom incepe cu cercetarea foarte atenta si amanuntita a zonei. La capatul liniei, in loc de carlig vom lega un “betisor din plumb” caruia prin curbare ii dam forma unui carlig.

Pentru a depista “gaurile” dintre crengi (lipsite de agataturi) vom scufunda ”sonda” succesiv, din aproape in aproape, renuntand la acele locuri unde am avut agatari, vom contura imaginea celor cateva “gauri” unde vom putea pescui in siguranta.

Folosim un montaj clasic, cu plumbul (picatura sau sferic) in capat. De pe mulineta eliberam fir cam ¾ din lungimea vergii. Scufundam montura cu carligul momit conrespunzator speciei vizate. Daca varful unditei a ajuns in apropierea luciului apei fara ca plumbul sa atinga fundul, eliberam putin fir. Nu vom lasa montura in cadere libera pana la fund.

Muscatura va avea loc in timpul scufundarii momelii, caz in care vom raspunde printr-o intepare scurta dar energica, din incheietura mainii, urmata de ridicarea progresiva a varfului unditei, simultan cu mulinarea, fara miscari bruste.

Despre obosirea capturii printre crengi, nici nu poate fi vorba, eventual doar in straturile superficiale unde putem conduce mai usor spre minciog.

Daca momeala nu a afost atacata in timpul scufundarii, dupa atingerea fundului urmeaza ridicarea in aceiasi nota de finite, fara manevre laterale. Din cand in cand ne putem opri avand sansa unei muscaturi.

Dupa mai multe incercari ne putem imagina ”conturul” gaurii, fapt ce ne va permite manevre laterale, care pot aduce momeala si mai aproape de pestele camuflat sub crengi.

Aceasta metoda este una dinamica, undita trebuie tinuta tot timpul in mana, cu un deget pe fir, pentru ca inteparea sa fie prompta.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 46 din 2001, Ostvan Uszkay

Montura pentru Somn - Cat-O-Copter

Exista numeroase monturi speciale pentru pescuitul la somn, si unele sunt mai mult decat complicate.

Una dintre cele mai populare si in acelasi timp exceptionale, daca ne uitam la rezultatele obtinute cu ea, este cea dezvoltata de Keith Lambert, montura Cat-O-Copter.
Simpla, usor de facut de catre oricare dintre noi, functioneaza excelent atat pe ape curgatoare precum si pe lacuri, bazandu-se in pricipal pe libertatea de miscare lasata momelii vii cu care se pescuieste.
Peste momeala va evolua sub filmul apei, cu coborari si urcari repetate.
Cateva mici secrete in utilizarea acestei monturi ce va vor fi mai mult decat utile:
- acul folosit sa fie proportional cu pestele folosit ca momeala;
- dupa ce s-a penetrat dorsala pestelui viu cu carligul, spinul trecand de partea cealalta, folositi un elastic de bani pentru a forma un opritor pe ac.

Etapele prepararii Nadei

Daca doriti ca nada dvs. sa iasa pufoasa si atragatoare, atunci in mod obligatoriu trebuie sa respectati, mai abitir decat pe cele zece porunci, succesiunea de operatii descrisa mai jos :

• Amestecarea componentelor - se va face intotdeauna cu componentele in stare uscata. (evident cele aflate in aceasta stare - nada, aditivi uscati)

• Adaugarea aditivilor lichizi si umectarea - daca aveti aditivi lichizi sau alte componente in aceasta stare, trebuie sa-i dizolvati in apa inainte de umectarea nadei. Atentie! Apa se va adauga treptat pentru a nu suprainmuia nada.

• Adaugare pamant - se va face doar daca e cazul, pentru a saraci nutritiv nada sau pentru a crea efectul de nor

• Amestecarea - se face pentru a omogeniza nada cu toate componentele in ea.

• Reumectarea - de obicei nada absoarbe apa in timp asa ca la 10 - 15 minute de la prima umectare poate fi necesar sa repetam aceasta operatie. Daca e cazul, se va adauga foarte putina apa, nada fiind deja partial umectata.

• Sitarea - aceasta operatie se face pentru inlaturarea eventualelor cocoloase aparute dupa umectare

• Adaugarea diferitelor momeli - la finalul prepararii nadei se vor adauga diferitele momeli de natura vegetala sau animala.

Nada pentru Pescuitul Carasului

Ingrediente:

• nada Turbo Campion 2 kg

• nada Ice Mix 1 kg

• TTX 500 gr

• aditiv Brasem cca 300 ml

Mod de preparare:
Se umecteaza TTX-ul cu apa in care s-a amestecat aditivul (Brasem). Intr-un alt vas se amesteca in stare uscata pana la omogenizare celelalte doua nade, apoi se umecteaza prin adaugarea ttx-ului si daca mai e nevoie putem sa mai adaugam apa luata direct din locul unde pescuim. Este o nada care da rezultate bune la mai multe specii de pesti si care a fost testata pe ape salbatice. 

Sursa: www.pescar.urldocs.com 

Montura pentru Pescuitul la Scobar

Montura are firul principal este de 0,14 mm, la capatul caruia se monteaza un plumb tip "picatura" de 30 de grame. La 20 de cm deasupra plumbului se face o bucla numita "pater - noster", de care se ataseaza un forfac de 50 - 60 cm, de 0,12 mm. Pluta trebuie sa fie lunga si subtire pentru ca rezistenta la actiunea curentului sa fei minima si legata astfel incat la suprafata apei sa ramana doar 1/3 din lungimea sa.

O astfel de montura are avantajul ca este stabila, fara a fi tarata de curent.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 51 din 2001. Istvan Uszkay.

Tehnica "Dinti de Fierastrau" in Pescuitul Bibanului

Tehnica recuperarii monturii este urmatoarea: lasam sa cada plumbul pe fund, aducem varful lansetei din plumb, cam 30 - 40 de cm, bratul ramand fix, dupa il coboram la orizontala fara sa ne oprim din mulinat. vom continua aceasta miscare a monturii in dinti de fierastrau, mulinand din ce in ce mai repede pana ridicam primul carlig la suprafata, dupa care vom continua miscarea in dinti de fierastrau tinand montura pe oglinda apei. Vom da impresia unor pestisori speriati, atatand astfel lacomia bibanului. In locul twisterelor putem folosii bucati mici de tabla de marimea unghiei, de culoare rosie, prinse deasupra paletei carligului, introducand firul printr-o gaura (in special in zonele unde agatam si pierdem monturile).

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 47 din 2001, Sorin Creteanu.

Bibanul - Tehnica la Musca

Bibanul este prezent in mai toate apele coliniare si de ses din Romania. Foarte rar il vom gasi in ape putin adanci, el preferand apele adanci de pe langa malurile abrupte, plajele fiind mai rar cautate de "cocosati". Prezenta bibanului la vanatoare este semnalata de numarul mare de alevini care sar in toate directiile, chiar si pe uscat, pentru a scapa de haita de bibani flamanzi. Nu vom trece cu vederea aceste indicii si vom lansa mustele ceva mai departe de zona de vanatoare, pentru ca atunci cand mustele vor ajunge la o adancime de circa 0,5 - 1 metru sa se afle intre alevinii inebuniti. Bibanul vaneaza mai rar la suprafata apei. Tehnica manevrarii mustelor este redata in desen. Dupa ce mustele au ajuns la adancime vom incepe recuperarea firului prin miscari ritmice, in timp ce cu mana care tien varga vom executa miscari de ridicare si coborare. Muscatura bibanului este destul de violenta. El lupta pana la capat pentru a scapa din carlig. Avand in vedere ca bibanul are buzele slabe, drilul va fi scurt, avand grija ca firul sa fie intins in permanenta. Dupa capturarea catorva exemplare sau dupa rateuri, vom cauta un nou loc de vanatoare, deoarece haita de bibani va intra in alerta. Vom reveni putin mai tarziu, lasand timp bibanilor sa se linisteasca. Observati deci ca este un pescuit dinamic si daca "are balta peste" satisfactia este deplina. Dar nu uitati sa redati libertatea exemplarelor mai mici de 20 de cm. iar daca vreti ca si la anul sa mai aveti ce prinde, atunci eliberati tot ce prindeti.

Sursa: revista Pescar Modern, nr. 40 din 2000.