Primul si cel mai relevant rol al plutei este cel de semnalizare a
muscaturii pestelui. In al doilea rand, pluta este dispozitivul prin
care pescarul poate sa dibuiasca topografia fundului apei, viteza
curentului sau eventualele obstacole din calea carligului (la pescuitul
in apele curgatoare). Si inainte de a aprofunda cele de mai sus, trebuie
sa enumeram principalele parti ale unei plute obisnuite. Daca parcurgem
de jos in sus componentele din Figura 1, vom observa ochetul sau ochiul
prin care trece firul, matisajul, corpul plutei, antena si dopul sau
bobita din varful plutei. Unele dintre aceste componente lipsesc, iar in
pozitia altora se contopesc (in cazul stick-urilor unde corpul antena
sunt unite). Cele mai uzuale componente folosite in confectionarea
plutelor sunt lemnul de balsa, penele de paun sau spuma poliuretanica.
Corpul plutei se fabrica in asa fel incat sa aibe o forma cat mai
alungita iar diametrul antenei sa fie cat mai subtire. Foarte important
este ca pluta sa poate fi intotdeauna observata cu usurinta. Pentru cei
mai tineri, aceasta nu este o problema, insa pescarii mai varstnici nu
observa cu usurinta muscatura, mai ales daca pescuiesc la o distanta mia
mare cu o plut amica. Solutia cea mai viabila este folosirea unei plute
cu o bobita de spuma poliuretanica in varf, precum in Figurile 2 si 3.
Foarte folositor in acest caz este si coloritul plutei. Daca intr-un
mediu cu multa lumina cele mai indicate sunt plutele vopsite in culori
vii, pe intuneric se recomnda plutele in care predomina albul. Si pentru
a fi si mai vizibile, pe corpul acestora pot fi trasate cateva dungii
de culori mai inchise. In pescuitul pe ape linistite sau cu un curs mai
slab se folosesc plutele mai subtiri, gen stick (betisor), iar pe ape cu
un curs mai rapid sunt indicate plutele cu chila mai bombata intrucat
acestea sunt mai putin sensibile la un curent mai puternic. Chiar si
adancimea apei in care ne hotaram sa pescuim poate sa influenteze
alegerea plutei. In ape mai putin adanci sau in cazurile in care varga
este cu celputin un mentru mai lunga decat adancimea apei, se recomanda
folosirea modelelor prin care firul culiseaza in doua locuri, ca in
Figura 4. In aproprierea trestiilor, in ape adanci la pescuitul crapului
se foloseste o pluta culisanta mai robusta, ca in Figura 5. Pe ape
curgatoare modelele cele mai utilizate sunt cele mai robuste, care chiar
si in conditiile unui curent puternic isi pastreaza pozitia. In ultima
perioada, in magazinele de specialitate stau la dispozitia
cumparatorului adevarate arsenale de plute de modele si marimi dintre
cele mai diferite.
In vremurile mai indepartate la confectionarea plutelor se foloseau
niste materiale pe care le amintim doar de dragul celor care isi
confectioneaza plute, precum in Figura 7: penele din coada de cocos,
fazan sau gasca, primele pentru pescuitul albiturilor: oblete, rosioara,
lin, caras, iar cele de dimensiuni mai mare pentru pescuitul crapului.
La confectionarea plutelor un rol important la avut lemnul de balsa
precum in Figura 9, dar in ultima perioada, cel mai mare aport in
confectionarea plutelor la avut plasticul. Pentru speciile de pesti care
se tin aproape de suprafata apei (oblete, rosioara, babusca) sunt
recomandate modelele "culcate" de dimensiuni mici (3 - 4 cm) realizate
dintr-un tub de plastic care se ataseaza de fir in doua locuri cu
ajutorul a doua inele de plastic sau cauciuc, exemplu in Figura 11. In
caz de urgenta poate fi folosit si un bat de chibrit, insa numai pe o
montura foarte fina. pentru ciprinidele care se hranesc "intre ape" sau
in aproprierea fundului apei, se folosesc plutele de forma unui con
intors, atasat de fir in doua locuri. Pentru o categorie restransa de
pescari (cei ce prefara pescuitul platicii la pluta) modelul din Figura
13 este cel mai indicat. Pluta are dimensiuni mai mari, dar este
perfecta pentru echilibrarea unei monturi de mare adancime. Bineinteles
ca se poate intampla oricand sa avem surpriza unui ciortan, semnalizarea
plutei fiind si in acest caz la fel de eficienta. Folosite in
exlusivitate la pescuitul crapului pe lacuri, pluta prezentata in Figura
14, se dovedeste a fi foarte folositoare si in conditiile de vand
puternic sau in locuri in care curentul apei este mai puternic. Datorita
plumbajului greu pe care-l suporta, semnalizeaza muscatura cu
intarziere. Tot pentru pescuitul ciprinidelor se foloseste, insa intr-un
procentaj tot mai mic si pluta din Figura 15, care chiar daca
semnalizeaza perfect muscatura este foarte sensibila la conditiile
atmosferice, fara a putea fi folosita in cazul valurilor mari.
Plutele care fac parte din noua generatie sunt cele lestate. Acestea au
la baza un plumb care permit lansarea lor la distante considerabile
(pana la 50 de metrii in functie de greutate). Montura nu necesita o
lestare gradata, fiind suficient un singur plumb (de la 1 - 2 grame) in
aproprierea carligului. In pofida distantei considerabile la care pot fi
lansate, aceste plute asigura o foarte buna vizibilitate. Aceste modele
au fost "botezate" de catre pescarii care folosesc tehnica de
competitie, match (cunscuta la noi sub numele de sheffield). In Figura
16 este prezentat modelul Giant Crystal iar in Figura 17 modelul
Missile. Pentru pescuitul din aproprierea stufarisului, cea mai buna
solutie este folosirea modelului lestat din Figura 18, pe cand pentru un
pescuit de finete intre ape se recomanda folosirea modelului din Figura
19.
Balta
Podari se intinde pe o suprafata de 26 ha si este impartita printr-o
plasa in 2 sectoare. Un sector al baltii este populat cu caras, crap si
somn iar al doilea sector este populat cu crap si caras. Balta Podari
ofera promotii ca de exemplu la 4 partide urmatoarea este gratuita iar
grupurile mari de pescari pot beneficia de oferte speciale.
