Starcul Cenusiu

Starcul cenusiu este cel mai mare dintre toate speciile de starc de la noi si poate fi intalnit de la vaile muntilor si pana in delta,oriunde gaseste vreun ochi de apa mai maricel.Iparatia lor este reprezentata de baltile statute unde isi pot gasi hrana din abundenta.

Corpul lor este ca un arc incordat unde sageata este pliscul lor lung si ascutit. Parca sunt stane de piatra atunci cand sunt in asteptarea prazii iar atunci cand aceasta este zarita sageata se destinde ca fulgerul,lasand putine sanse prazii.

Starcul cenusiu este apropiat de dimensiunile unei berze si are aproximativ 95 cm. Penajul este predominant de culoare cenusie,de unde ii vine si numele. Varfurile aripilor sunt de un cenusiu inchis,spre negru la fel ca si penele de pe varful capului. Gatul si pieptul sunt de un cenusiu deschis spre alb.

Nu sunt mari maestri in construirea cuibului pe care il fac in copaci sau in stufaris. De obicei il fac din grengi si stuf. Cuibaresc in colonii mixte,cu alti starci,cu pelicani,cormorani. Femela de starc cenusiu depune 4-5 oua de culoare verzui,pe care le clocesc cu randul amibii parteneri timp de 28 de zile cat este perioada de incubatie.

In colonie sunt pasari agresive si galagioase,probabil pentru ca isi apara cuibul si ouale. In rest sunt pasari sfioase,tacute,chiar greu de observat. Intr-o carte despre fauna Romaniei din 1938 a profesorului Simionescu,starcii de toate felurile sunt mentionati ca "fiind puzderie, un adevarat roi", in baltile de la Dunare. Deja aceasta remarca nu mai este valabila,atat pentru starci cat si pentru alte animale.

Hrana starcului cenusiu este alcatuita din pesti mici, broaste, serpi, soareci, rame.

Starcul cenusiu apare la noi in luna martie si pleaca in luna noiembrie spre nordul Africii. Sunt si exemplare care raman la noi tot timpul,mai ales in iernile blande.