duminică, 17 noiembrie 2013

Lacul Paltinu

Barajul Paltinu este situat in Valea Doftanei din jutetul Prahova, pe cursul raului Doftana. Barajul Paltinu este situat la cota 645 m. si are o inaltime de 108m si o lungime de 455m. Constructia barajului a inceput in 1966 iar in anul 1971 a fost dat in folosinta, barajul a mai fost consolidat intre anii 1976 si 1982. Barajul serveste la alimentarea cu apa potabila a localitatilor Campina si Ploiesti, la producerea de energie hidroelectrica dar si pentru irigatul zonei Baicoi-Ploiesti.
Lac de acumulare, foarte adanc, cu un ridicat risc de agatare pe fund. Din DN 1 se traverseaza orasul Campina pe directia Valea Doftanei, se circula pe soseaua care merge pe langa raul Doftana pana la baraj, exista si un mijloc de transport, un autobuz, care trece pe langa lac spre Valea Doftanei.
Barajul Paltinu este situat intr-o zona superba, ideala pentru relaxare, plimbari si aer curat. Se poate pescui pe partea dreapta a barajului, nu se poate accede pe baraj fiind pazit de jandarmi. Lacul este foarte bun pentru pescuitul pestilor rapitori: biban, stiuca si clean. Lacul de acumulare Paltinu este foarte adanc, pericolului de inec este foarte ridicat datorita curentilor, facand astfel scaldatul interzis. Din ultimile date pe care le avem, lacul este in proprietatea AGVPS.
In sectiunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie pronuntata. Pe malul stang, se afla o terasa cu o latime de circa 100 m. Roca de baza este formata din gresie cu intercalatii de sisturi marnoase si argiloase. Roca de baza este traversata de mai multe falii si un sistem complex de fisuri.

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Nadele praf


Nadele praf au la baza un amestec de fainuri de diferite granulozitati Aceste nade nu contin seminte sau particule ci numai prafuri . Nadele se pot obtine prin fierbere sau pur si simplu prin umezirea acestor fainurilor cu apa din balta. Aceste nade praf contin acelasi ingrediente ca si grund-baits-urile doar ca ingredientele (semintele) sunt macinate. Toate aceste nade praf se bazeaza pe principiul dispersiei rapide in apa , odata ajunse in apa acestea produc un norde nada acesta fiind deosebit de atractiv in special pt cipride.
Exemple ingrediente: faina de canepa , faina de griu , faina de alune , faina de orez , pelete macinate , mixuri de baza , srot etc sunt tot atitea componente pentru alcatuirea unei combinatii de fainuri hranitoare . Exista pe piata o multime de nade praf cu pretentii de atractivitate pentru pescuitul crapului in special sau pentru ciprinide in modul general . Nadele praf - elaborate de Ultrabaits , Dynamite, Sensas , Big carp si multe altele. Nada praf se recomanda a fii folosita in baltile necunoscute , in care dorim sa ne semnalizam prezenta in mod foarte rapid si eficace . Nada praf se va dizolva repede in apa si va oferi un norisor hranitor, nor care va atrage in zona multi pesti.
Se recomanda sa combinati metodele nadire - in care sparturile boiles, pelletele sau boabele de mix method(canepa, grau, porumb, alune tigrate) sa fie amestecate in bulgari obtinuti dintr-un groundbait. Nada praf se dizolva asigurand o dispersie rapida si formand un nor atractor atractie rapida in zona nadita, restul de ingredinte method mix (semintele sau boabele) se vor desprinde si vor ramine pe fundul apei, crapi odata adusi in zona de hranire vor incepe sa dezguste din semintele cazute din bulgari asigurand ca acestia vor ramane o perioada. Este foarte important sa gasiti combinatia potrivita intre nada praf si particulele de nada, aceasta combinatie se obtine prin experimentare. O mare atentie trebuie acordata si aromelor daca se doreste folosirea acestora.

Balta Fantanita Craiesei

Complexul Fantanita Craiesei ofera cazare la hotel sau camping, restaurant, facilitati pentru echitatie si binenteles pescuit. Baltile de la Fantanita Craiesei cuprinde in total 10 ha luciu de apa. Baltile sunt populate preponderent cu crap.
Taxa pentru un permis de pescuit este de 50 lei/zi. Parcarea masinilor se va face in spatiul special amenajat. Pentru fiecare taxa de pescuit se admit doar 3 undite cu maxim 2 carlige fiecare. Nadirea se face de pe mal si este interzisa intrarea in apa, sub orice motiv. Specii de pesti intalnite: caras, crap. Taxa pentru balta este de 50 lei. Telefon Contact: 0720339922.
Cale de acces. Balta Fantanita Craiesei este situat la marginea orasului Fagaras, jud Brasov, pe DN 1 la 65 km distanta de Brasov si 80 km de Sibiu. Zona mai este cunoscuta si sub numele de Lacurile Beclean.

Nodul San Diego

Denumit adesea si Reverse Clinch sa Nodul Heiliger este un nod foarte popular folosit de foarte multi pescari. Acest nod poate fi lolosit la toate tipurile de linii nomofilare cat si impletite dar in deosebi atunci cand se folosesc moleli grele. Sursa: www.pescuit-sportiv.ro

Raul Timis

      Timisul (in sarba Тамиш, Tamis, in germana Temesch, in maghiara Temes) este cel mai mare rau interior al Banatului, care isi are izvoarele pe versantii estici ai Muntilor Semenic, în judetul Caras-Severin. Raul se formeaza la confluenta a trei brate: Semenic, Gradiste si Brebu.
       Depasind barajul de la Trei Ape, raul curge vijelios intr-o albie ingusta orientata NV - SE. De la Teregova cursul Timisului ia directia sud-nord, iar de la Caransebes, datorita scaderii pantei, raul descrie meandre largi. Traverseaza tot judetul Timis, apoi trece in Serbia unde se varsa in Dunare, la Panciova. Pe o portiune de 3,3 km raul marcheaza frontiera romano-sarbeasca. In perioada romana Timisul a fost numit Tibisis sau Tibiscus. Sursa: wikipedia.org

Raul Jijia

Raul Jijia izvorste din regiunea Cernauti a Ucrainei, in apropiere de frontiera cu Romania, la o altitudine de 410 metri si curge spre sud-est in judetul Botosani prin orasul Dorohoi, varsandu-se in Prut pe teritoriul judetului Iasi.
Are o lungime de 275 km si un bazin hidrografic de 5.757 km². Printre afluentii cei mai importanti se numara raurile Sitna, Miletin si Bahlui. Initial, Jijia se varsa in Prut in dreptul localitatii Gura Bohotin (comuna Gorban, judetul Iasi), intr-o regiune mlastinoasa cu statut de rezervatie, numita "Delta Jijiei".
Pentru reducerea efectului inundatiilor si extinderea suprafetelor agricole, au fost efectuate mai multe lucrari de regularizare a cursului raului Jijia. Astfel, in aval de localitatea Chiperesti, apare o bifurcatie (nod hidrotehnic) a Jijiei, o parte din debite (asa-numita "Jijia veche") pornind spre Gorban si altele ("Jijia noua") - pe albia noua – spre Moreni.
Incepand din dreptul localitatii Chiperesti, a fost deviat cursul raului Jijia prin executarea unui canal, care are rolul de a dirija Jijia (inclusive Bahluiul) direct spre Prut in amonte de Moreni. Aici a fost amenajata o albie noua, cuprinsa intre doua diguri.
Cursul vechi al Jijiei, foarte meandrat de la Chiperesti in aval, are o lungime de 56 km si este cursul natural al raului. Cursul inferior a fost modificat, taindu-se diferite coturi ale raului si efectuandu-se lucrari de regularizare mai importante in zona Costuleni. Partea inferioara a cursului vechii Jijii a fost si ea indiguita. Jijia veche nu mai pare a fi legata astazi de cursul superior al Jijiei, avand exclusiv rolul de a colecta debitele a patru afluenti mai mici ai Jijiei de pe cursul inferior si de a le conduce in Prut la Gorban. Sursa: wikipedia.org

Raul Buzau



            Buzaul este cea mai importanta apa curgatoare care strabate judetul Buzau. Izvoraste ddin Carpatii de Curbura din Muntii Ciucas si se varsa in Siret. Vechea denumire in limba greaca veche a raului Buzău si a orasului Buzau, atestata in secolul IV i. Hr., a fost Mousaios (Μουσαίος).
       In sectorul montan, dinamica raului este deosebit de mare, mai ales la viituri. In sectorul subcarpatic si cel montan, afluentii mai importanti sunt: Raul Basca Roziliei, raul Basca Chiojdului, Panatau, Slanic si Calnau. In sectorul de campie, Buzaul primeste un numar redus de afluenti si de o importanta minora.
       Pe cursul Buzaului sunt doua amenajari hidroenergetice: Barajul si Acumularea Siriu, cu centrala hidroelectrica de la Nehoiasu si barajul Candesti, cu amenajarea hidroenergetica Candesti-Vernesti-Simileasca. Sursa: wikipedia.org

Raul Jiu



     Raul Jiu, dupa trecerea Carpatilor prin defileul de la Livezeni la Bumbesti, strabate provincia istorica Oltenia, de la nord la sud, varsandu-se in Dunare, la vest de Bechet. Jiul se formeaza din unirea, la Livezeni, in Depresiunea Petrosani, a Jiului de Vest numit si Jiul Romanesc cu Jiul de Est sau Jiul Transilvan, primul izvorand din Muntii Retezat si al doilea cu obarsia intre Muntii Sureanu si Parang. De la Livezeni la Bumbesti, Jiul formeaza un impresionant defileu intre muntii Valcanului si Parangului, prin care trece calea ferata si soseaua ce leaga Oltenia de Depresiunea Petrosani si mai departe de Tara Hategului. Calea ferata a fost construita de brigazile de tineret prin munca patriotica in anii 1947-1948.
       In Depresiunea subcarpatica Targu Jiu, primeste mai multi afluenti, pe dreapta, ca Susita, Jales, Bistrita si Tismana, toate drenand versantii sudici ai Valcanului, fo rmand chei in calcare, fiind alimentate de ape carstice subterane. In cadrul Piemontului Getic, de la Rovinari la Craiova, Jiul primeste cei mai mari afluenti si anume: Motru, pe dreapta si Gilort cu Amaradia, pe stanga. De la Craiova la varsare Jiul, cu o lunca larga, intre Campia Bailestilor, la vest, si Campia Romanatilor, la est, nu mai primeste afluenti semnificativi. Regimul de scurgere al Jului este caracterizat prin ape mari primavara si inceputul verii, cand au loc frecvent viituri, alimentate din topirea zapezilor si din ploi bogate, uneori cu caracter torential.
      Debitul mediu la Podari, in avale de Craiova, este de 94,7 mcub/s, cel maxim inregistrat in octombrie 1972 de 2000 mcub/s, iar cel minim de 7,4 mcub/s consemnat tot in octombrie, dar in 1950.
Apele Jiului sunt folosite in Depresiunea Petrosani la spalarea carbunilor necesari in prepararea cocsului, iar la Rogojelu, Turceni si Isalnita pentru termocentrale si combinatul chimic. Exploatarea in cariera a zacamintelor de ligniti de la Rovinari a impus construirea barajului Ceauru, lacul format avand rolul de a retine apa si a preantampina inundatiile, in perioada viiturilor.
      In bazinul Jiului, pe Motru, a fost realizat sistemul hidroenergetic Cerna (din afara bazinului) – Motru -Tismana – Bistrita, in care lacul de acumulare cel mai mare este Iovan, pe Cerna (124 mil. mcub), cu centrala electrica de la Tismana, avand 106 MW putere instalata. In cursul inferior apele Jiului sunt folosite la irigatii, indeosebi in lunca, intrucat la nivelul campiei sistemele de irigatii sunt alimentate din Dunare. Defileul Jiului cu numeroasele sale tuneluri si viaducte, peisajul pitoresc al cheiurilor Runcului, Sohodolului, izbucurile de la Orlea, Celei si Izvarna constituie obiective turistice demne de a fi vizitate.

Pescuitul pe Vant

Ca pescari cazurile cand mergem la pescuit si incepe sa bata vantul sunt foarte dese, provocand nemultumirea pescarului, aceasta mai ales datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub luciul apei, vantul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau reactia acestora la nada si momeala.
Ne gandim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul patrunzator, nici arsita. Anumite teorii acorda atributul favorabil sau neprielnic diferitilor curenti de aer (vant de nord, vant de sud, vant de ploaie). Insa vantul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de putine ori odata cu acesta apar si primele capturi frumoase. Am remarcat ca atunci cand vantul nici macar nu adie putine sunt sansele de a ne umple juvelnicul cu peste.
Problema este ca, din pacate, pe timp de vant pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este totusi grav pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge adversitatea vantului transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti insusi tehnica de pescuit pe timp de vant veti dori sa aveti noroc de vant. Pe timp de vant s-a constatat ca pestii circotasi, care miros momeala si pleaca, devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata, inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea vintului.
Multi pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta in valuri, au tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind "calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si alte metode de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si intensitatea vantului. In continuare este necesar sa determinam efectul vantului pe suprafata iazului dar si in straturile mai profunde. Lansam pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta este indicatorul fortei vantului in stratul superior. Daca pescuim pe fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adancime care pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut imprevizibil. Aparenta poate fi inselatoare; asadar este important sa facem cateva mici teste si experimentari intotdeauna cand avem de-a face cu vantul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vant pana la o adancime agala cu jumatatea distantei dintre varfurile a doua valuri succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de turbulentele din timpul vantului puternic. Vom analiza acum cazul vantului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom aminti folosirea plutelor lungi dar cu varf subtire.
Vant din spate
In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir, pentru ca vantul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este foarte avantajoasa pescuitului.
Vant din fata
In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor daca este fortata prea tare, mai ales cand plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are predilectie pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa decat in larg. Se recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cat mai lunga.
Vant din lateral
Este cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. Mai mult, o pozitie incorecta poate avea ca efect si muscaturile false, datorate curentilor care tensioneaza firul incorect plasat pe apa. Daca nu este turbulent, vantul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cand este violent si in rafale trebuie sa avem grija sa stapanim varga utilizind un suport adecvat iar varful va trebui sa fie pus in pozitie submersa (pana la 5 cm) pentru a scufunda firul si a-l feri de furia vantului. Aici, o pluta lunga cu varf filiform este foarte utila iar pescuitul la fundul apei da rezultate bune.

Raul Mures

Inca din perioada antichitatii, raul Mures a fost o cale navigabila foarte intens folosita atat pentru traficul comercial cat si în scop strategic, devenind o adevarata autostrada a zonei de la Nord de Dunare. Mentionat de Herodot inca din anul 484 i.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Matasii”), sub denumirea de Maris, Muresul este, dupa Dunare, al doilea rau al Romaniei ca lungime (761 km) si ca suprafata hidrografica (27.890 kmp).
Muresul (in latina Maris, in maghiara Maros, in germana Mieresch) este un rau, care curge in Romania si Ungaria, in lungime de 761 km si se varsa in Tisa. Muresul izvoraste din Muntii Hasmasu Mare, strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita - Deda, traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei, strabate culoarul Alba-Iulia - Turda, in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca, strabate Dealurile de Vest, Campia de Vest trecand prin municipiul Arad în Ungaria, unde se varsa in raul Tisa. Pentru 22,3 km raul marcheaza frontiera romano-ungara.
Afluenti: Tarnava Mare, Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judeţul Alba, Sebes, Strei (din Carpatii Meridionali), Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni).
Amenajari hidroenergetice: pe Raul Mare si Sebes.
Orase principale: Reghin, Targu Mures, Alba Iulia, Deva, Arad.