Ca
pescari cazurile cand mergem la pescuit si incepe sa bata vantul sunt
foarte dese, provocand nemultumirea pescarului, aceasta mai ales
datorita inaspririi conditiilor de pescuit. Trebuie sa stim ca, sub
luciul apei, vantul nu influenteaza negativ activitatea pestilor sau
reactia acestora la nada si momeala.
Ne
gandim intodeauna ca pestilor nu le plac extremele, nici frigul
patrunzator, nici arsita. Anumite teorii acorda atributul favorabil sau
neprielnic diferitilor curenti de aer (vant de nord, vant de sud, vant
de ploaie). Insa vantul, de regula, sporeste agitatia pestilor si nu de
putine ori odata cu acesta apar si primele capturi frumoase. Am remarcat
ca atunci cand vantul nici macar nu adie putine sunt sansele de a ne
umple juvelnicul cu peste.
Problema este ca, din pacate, pe timp de
vant pescuitul la undita este evident ingreunat. Nu este totusi grav
pentru ca, folosind experienta acumulata in timp, putem invinge
adversitatea vantului transformind-o in aliatul principal. Dupa ce veti
insusi tehnica de pescuit pe timp de vant veti dori sa aveti noroc de
vant. Pe timp de vant s-a constatat ca pestii circotasi, care miros
momeala si pleaca, devin mai hotariti iar pestii mici, de suprafata,
inhata "prada" in acest strat oxigenat de actiunea vintului.
Multi
pescari, pentru a rezolva "problema vintului" si pentru a mentine pluta
in valuri, au tendinta de a ingreuna serios momeala, rezultind
"calupuri" respectabile. Nu este solutia optima, existind si alte metode
de urmat. Este necesar, inainte de lansare, sa aflam directia si
intensitatea vantului. In continuare este necesar sa determinam efectul
vantului pe suprafata iazului dar si in straturile mai profunde. Lansam
pe suprafata apei o buleta (flotabila un timp) si observam pe luciul
apei traiectoria acesteia (spre mal, spre larg, stinga-dreapta). Acesta
este indicatorul fortei vantului in stratul superior. Daca pescuim pe
fundul apei trebuie sa determinam eventualii curenti de adancime care
pot avea sensul opus celor de suprafata, efectul nadirilor fiind absolut
imprevizibil. Aparenta poate fi inselatoare; asadar este important sa
facem cateva mici teste si experimentari intotdeauna cand avem de-a face
cu vantul. De asemenea, retineti ca apa este agitata de vant pana la o
adancime agala cu jumatatea distantei dintre varfurile a doua valuri
succesive. Sub acest nivel pestele este linistit si ferit de
turbulentele din timpul vantului puternic. Vom analiza acum cazul
vantului in functie de directia din care acesta bate. Ca o regula, vom
aminti folosirea plutelor lungi dar cu varf subtire.
Vant din spate
In acest caz putem pescui departe si precis, cu mai mult fir,
pentru ca vantul culca incetisor linia pe locul nadit. Faceti cu
atentie nadirea, in toate azimuturile pentru ca rafalele de vint
antreneaza nada in afara "vadului". In general, aceasta directie este
foarte avantajoasa pescuitului.
Vant din fata
In acest caz este necesara o linie mai grea pentru a putea lansa. O undita firava poate ceda usor daca este fortata
prea tare, mai ales cand plumbii sunt usori. In acest caz, pestele are
predilectie pentru zonele de mal unde se aduna, alaturi de nada luata de
curenti si musculite, pestisori si hrana mai multa decat in larg. Se
recomanda ca firul sa fie cit mai scurt iar varga sa fie cat mai lunga.
Vant din lateral
Este
cel mai greu de a controla linia si de a ne mentine in zona nadita. Mai
mult, o pozitie incorecta poate avea ca efect si muscaturile false,
datorate curentilor
care tensioneaza firul incorect plasat pe apa. Daca nu este turbulent,
vantul lateral poate fi util deoarece tine linia usor intinsa. Cand este
violent si in rafale trebuie sa avem grija sa stapanim varga utilizind
un suport adecvat iar varful va trebui sa fie pus in pozitie submersa
(pana la 5 cm) pentru a scufunda firul si a-l feri de furia vantului.
Aici, o pluta lunga cu varf filiform este foarte utila iar pescuitul la
fundul apei da rezultate bune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu