Localizare,
iesire prin Pantelimon spre Constanta, apoi Branesti - Islaz si in
dreptul unei balti care se vede din sosea se face stanga spre
Belciugatele. Se merge prin comuna pana in dreptul primariei unde se
face dreapta, se trece de cele doua balti pe podet si imediat se face
dreapta apoi se merge cum tine drumul pana ce la un moment dat drumul
face stanga (exista un semn minuscul pe care e scris balta Candeasca) se
continua drumul pana la iesirea din sat, se trece de o troita la
iesirea din sat apoi urmeaza un teren de fotbal si urmand drumul care
devine pietruit se coboara la balta. Cea din stanga are ten, ciortan,
caras salau, chinezesc frumos amenajata cu umbrelute din trestie si
pontoane din lemn - in curand vor fi ceva cabanute pentru cei care vor
sa traga la somn, cea din dreapta in care se pescuiesta mai ales la
undita din cauza ramasitelor de trestie care se afla pe mijlocul
lacului. Specii de pesti: aici predomina ciortanul la 500g, 1 kg si
caraselul destul de mic, ten si cam atat. Capturi destul de frumoase
pentru o balta noua, ten 6kg, crap 4 kg, caras 500g. Se pot lua 5 kg pe
zi, paznici niste baieti de treaba, se poate cumpara direct de la cabana
bere rece si alte bauturi, cipsuri etc.- Atelier Pescar
- Balti Pescuit
- Boilies Retete
- Descopera Romania
- Descrierea Pestilor
- Info Delta Dunarii
- La pescuit
- Locuri Pescuit
- Momeala si Nada
- Noduri
- Noutati Pescar
- Pescuitul Crapului
- Pescuitul Pastravului
- Pescuitul Stiucii
- Rauri Romania
- Rauri si lacuri din Romania
- Sfaturi Pescuit
- Stiri Perscaresti
- Tehnici Pescuit
- Trusa Pescarului
joi, 6 februarie 2014
Lacul Candeasca
Localizare,
iesire prin Pantelimon spre Constanta, apoi Branesti - Islaz si in
dreptul unei balti care se vede din sosea se face stanga spre
Belciugatele. Se merge prin comuna pana in dreptul primariei unde se
face dreapta, se trece de cele doua balti pe podet si imediat se face
dreapta apoi se merge cum tine drumul pana ce la un moment dat drumul
face stanga (exista un semn minuscul pe care e scris balta Candeasca) se
continua drumul pana la iesirea din sat, se trece de o troita la
iesirea din sat apoi urmeaza un teren de fotbal si urmand drumul care
devine pietruit se coboara la balta. Cea din stanga are ten, ciortan,
caras salau, chinezesc frumos amenajata cu umbrelute din trestie si
pontoane din lemn - in curand vor fi ceva cabanute pentru cei care vor
sa traga la somn, cea din dreapta in care se pescuiesta mai ales la
undita din cauza ramasitelor de trestie care se afla pe mijlocul
lacului. Specii de pesti: aici predomina ciortanul la 500g, 1 kg si
caraselul destul de mic, ten si cam atat. Capturi destul de frumoase
pentru o balta noua, ten 6kg, crap 4 kg, caras 500g. Se pot lua 5 kg pe
zi, paznici niste baieti de treaba, se poate cumpara direct de la cabana
bere rece si alte bauturi, cipsuri etc.luni, 3 februarie 2014
Istoria Pescuitului in Romania
Pescuitul
a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si vanatul. Din vremuri
imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda pestii din apele pe
malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche, a pescuitului a
fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in paraiele de
munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind pastravi si
zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor din albie.
Pescuitul a fost o straveche indeletnicire a omului, ca si
vanatul. Din vremuri imemoriale el a cautat, invins de foame, sa prinda
pestii din apele pe malul carora se asezase. Prima forma, cea mai veche,
a pescuitului a fost aceea cu mainile, fara vreo unealta. Si astazi, in
paraiele de munte, oameni indemanatici, cunoscand bine locurile, prind
pastravi si zglavoace cu mainile, cautandu-i prin preajma bolovanilor
din albie.
O forma mai inaintata a acestui pescuit stravechi, primitiv, a fost aceea cand omul s-a ajutat de un bat ascutit cu care strapungea sau tintuia pestele in apa. Experienta l-a invatat apoi, vazand ca uneori pestele izbutea sa scape, sa adauge varfului ascutit o „ureche” sau un carlig pentru ca pestele sa nu mai scape. Era prima forma a harponului, unealta care i-a fost de mare ajutor omului preistoric la pescuit.
Datorita catorva resturi de scoici si pesti gasite in stratul paleolitic in urma cercetarilor si a sapaturilor arheologice, este sigur ca inca din paleolitic locuitorii tarii noastre, asezati in preajma cursurilor de apa, s-au indeletnicit cu pescuitul. In urma sapaturilor arheologice, de la Baile Herculane, de pe langa Bahlui, din lunca Dunarii, de prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, etc., s-au gasit numeroase harpoane facute din corn de cerb sau din oase din epoca neolitica, dar si resturi de scoici si oase de peste (crap, avat, somn, lipan, etc.). Este de asemenea sigur ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit plasa, ceea
ce
inseamna un progres considerabil. Plasa a fost facuta la inceput din
fire toarse din parul si lana animalelor, apoi din fibre vegetale
, dar au fost descoperite si cantitati mari de plase din lut. In Moldova,in asezarea de la Izvoare, s-a gasit o undita din os, plata, lucrata cu ingrijire, avand varful bine ascutit si prevazuta cu o gaura prin care se trecea sfoara. Doua undite din arama s-au gasit in asezarea neolitica de la Dealul Fantanilor, langa raul Bistrita.
Datorita trecerii timpului pescuitul a capatat amploare in epoca bronzului si a fierului, pestele ne mai fiind utilizat doar pentru hrana omului ci si pentru comert. Din epoca fierului apar si primele marturi scrise despre apele tinutului romanesc, adica despre Dunare si principalii ei afluenti, prima marturie fiind a lui Herodot, continuand spre prezent cu marturi ale istoricilor, ale calatorilor straini, geografi ai lumi vechi, naturalisti, etc. Ei fac referiri in oprele lor asupra speciilor de pesti, precum sturionii, somnul, scrumbii, crap, etc., asupra raurilor, Dunarii, Deltei si a Marii Negre si asupra marimea pestiilor si multimea lor in apele din tinuturile romanesti. De exemplu, naturalistul Pliniu vorbeste despre Dunare si gurile ei de varsare in numar de 6, despre lacurile Histria, Halmyris-actualele lacuri Sinoe si Razim, despre pesti mari prinsi, printre care somnii prinsi cu harpoane si trasi afara din apa cu boii, etc. Marturiile cele mai importante si valoroase privind pescuitul la gurile Dunarii si pe mare sunt cele de la cetatea Histria, unde se practica pescuitul si comertul cu peste sarat liber, adica fara a se pune taxe si impozite. In aceste marturi de la Histria sunt precizate locuri de pescuit(Peuce,Chilia,etc.) si specii de pesti de mare (calcan, stavrizi, barbuni) si de apa dulce (crap, somn), dar in general se vorbeste despre pescuitul sturionilor.
Fiind pescari vechi si numerosi, asa cum spune cronicarul lui Alexandru cel Mare, este normal ca getii sau dacii sa
fi avut un bogat lexic in legatura cu numele pestilor, cu uneltele de
pescuit si alte aspecte ale acestei indeletniciri. Se admite azi ca ar
fi de origine dacica termeni urmatori: mal, parau, carlig, balta, etc.
Dar mai bogat este lexicul romanesc de origine latina cum ar fi termeni
urmatori: peste(piscis)-a format in limba romana o familie intreaga de
cuvinte (pescar, pescuit, pescut, pestisor, etc.), lapti(lactes),
solz(solidus), basica-inotatoarea (bassica), crap(crapum), somn(somnus),
sacul(saccus), arcul, coarda, plasa (oria), etc.
Populatia din tinutul carpato-dunarean si-a continuat indeletnicirile ei esentiale: agricultura, cresterea vitelor, pescuitul, viticultura si mineritul pe parcursul timpului in epoca migratiilor, epoca feudalismului timpuriu si dezvoltat, precum si in perioada de dupa sec.XV pana in prezent. Pentru oameni de pe marginea cursurilor de apa, pestele reprezenta sursa de hrana si de comert pentru a obtine bani pentru achitarea taxelor si cumpararea celor necesare traiului, iar ca indeletnicire, la majoritatea locuitorilor din astfel de regiuni, era pescuitul pe langa altele.
Odata cu trecerea timpului pescuitul sa modernizat, au aparut unelte noi de pescuit, tehnicile s-au dezvoltat, astfel ca prindera pestelui in ziua de azi nu mai e asa de complicata cum era in trecut. In ziua de azi avem o gama foarte mare de produse si tehnici care fac viata unui pescar mult mai usoara.
O forma mai inaintata a acestui pescuit stravechi, primitiv, a fost aceea cand omul s-a ajutat de un bat ascutit cu care strapungea sau tintuia pestele in apa. Experienta l-a invatat apoi, vazand ca uneori pestele izbutea sa scape, sa adauge varfului ascutit o „ureche” sau un carlig pentru ca pestele sa nu mai scape. Era prima forma a harponului, unealta care i-a fost de mare ajutor omului preistoric la pescuit.
Datorita catorva resturi de scoici si pesti gasite in stratul paleolitic in urma cercetarilor si a sapaturilor arheologice, este sigur ca inca din paleolitic locuitorii tarii noastre, asezati in preajma cursurilor de apa, s-au indeletnicit cu pescuitul. In urma sapaturilor arheologice, de la Baile Herculane, de pe langa Bahlui, din lunca Dunarii, de prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, etc., s-au gasit numeroase harpoane facute din corn de cerb sau din oase din epoca neolitica, dar si resturi de scoici si oase de peste (crap, avat, somn, lipan, etc.). Este de asemenea sigur ca in epoca neolitica omul incepe sa foloseasca la pescuit plasa, ceea
ce
inseamna un progres considerabil. Plasa a fost facuta la inceput din
fire toarse din parul si lana animalelor, apoi din fibre vegetale, dar au fost descoperite si cantitati mari de plase din lut. In Moldova,in asezarea de la Izvoare, s-a gasit o undita din os, plata, lucrata cu ingrijire, avand varful bine ascutit si prevazuta cu o gaura prin care se trecea sfoara. Doua undite din arama s-au gasit in asezarea neolitica de la Dealul Fantanilor, langa raul Bistrita.
Datorita trecerii timpului pescuitul a capatat amploare in epoca bronzului si a fierului, pestele ne mai fiind utilizat doar pentru hrana omului ci si pentru comert. Din epoca fierului apar si primele marturi scrise despre apele tinutului romanesc, adica despre Dunare si principalii ei afluenti, prima marturie fiind a lui Herodot, continuand spre prezent cu marturi ale istoricilor, ale calatorilor straini, geografi ai lumi vechi, naturalisti, etc. Ei fac referiri in oprele lor asupra speciilor de pesti, precum sturionii, somnul, scrumbii, crap, etc., asupra raurilor, Dunarii, Deltei si a Marii Negre si asupra marimea pestiilor si multimea lor in apele din tinuturile romanesti. De exemplu, naturalistul Pliniu vorbeste despre Dunare si gurile ei de varsare in numar de 6, despre lacurile Histria, Halmyris-actualele lacuri Sinoe si Razim, despre pesti mari prinsi, printre care somnii prinsi cu harpoane si trasi afara din apa cu boii, etc. Marturiile cele mai importante si valoroase privind pescuitul la gurile Dunarii si pe mare sunt cele de la cetatea Histria, unde se practica pescuitul si comertul cu peste sarat liber, adica fara a se pune taxe si impozite. In aceste marturi de la Histria sunt precizate locuri de pescuit(Peuce,Chilia,etc.) si specii de pesti de mare (calcan, stavrizi, barbuni) si de apa dulce (crap, somn), dar in general se vorbeste despre pescuitul sturionilor.
Fiind pescari vechi si numerosi, asa cum spune cronicarul lui Alexandru cel Mare, este normal ca getii sau dacii sa
fi avut un bogat lexic in legatura cu numele pestilor, cu uneltele de
pescuit si alte aspecte ale acestei indeletniciri. Se admite azi ca ar
fi de origine dacica termeni urmatori: mal, parau, carlig, balta, etc.
Dar mai bogat este lexicul romanesc de origine latina cum ar fi termeni
urmatori: peste(piscis)-a format in limba romana o familie intreaga de
cuvinte (pescar, pescuit, pescut, pestisor, etc.), lapti(lactes),
solz(solidus), basica-inotatoarea (bassica), crap(crapum), somn(somnus),
sacul(saccus), arcul, coarda, plasa (oria), etc.Populatia din tinutul carpato-dunarean si-a continuat indeletnicirile ei esentiale: agricultura, cresterea vitelor, pescuitul, viticultura si mineritul pe parcursul timpului in epoca migratiilor, epoca feudalismului timpuriu si dezvoltat, precum si in perioada de dupa sec.XV pana in prezent. Pentru oameni de pe marginea cursurilor de apa, pestele reprezenta sursa de hrana si de comert pentru a obtine bani pentru achitarea taxelor si cumpararea celor necesare traiului, iar ca indeletnicire, la majoritatea locuitorilor din astfel de regiuni, era pescuitul pe langa altele.
Odata cu trecerea timpului pescuitul sa modernizat, au aparut unelte noi de pescuit, tehnicile s-au dezvoltat, astfel ca prindera pestelui in ziua de azi nu mai e asa de complicata cum era in trecut. In ziua de azi avem o gama foarte mare de produse si tehnici care fac viata unui pescar mult mai usoara.
duminică, 2 februarie 2014
Pescuitul la copca
Cum in cea mai parte a iernii baltile sunt
inghetate formand poduri de gheata, peste care uneori mergi si cu sania
trasa de cai, singurul procedeu de pescuit accesibil in acest anotimp
este pescuitul la copca. Acest gen de pescuit este deosebit de atractiv,
fiind foarte apreciat de pescarii care suporta in conditii onorabile
gerurile iernii. Iar cand gerul se intrece cu gluma, un ceai fiebinte si
o tuica fiarta - bauta cu m
asura
- reprezinta catalizatori de nelipsit pentru o partida reusita. Din
punct de vedere al echipamentelor necesare, pescuitul la copca nu este
foarte pretentios, fiind suficiente 2-3 undite de cca. 1-1.5 m lungime,
din trestie clasica, din bambus sau din materiale compozite moderne -
dupa cum are omu'. Mai aveti nevoie de fir subtire 0.12-0.18, cam 1.5-3 m
pentru fiecare undita, in functie de capturile pe care estimati sa le
obtineti. Plutele vor fi mici, cu antena subtire, viu colorata. Daca apa
unde pescuiti este foarte adanca puteti folosi si o mulineta pentru
recuperarea firului. Mulineta poate fi cu tambur mobil, din plastic, de
asemenea fara mari pretentii. In sfarsit, carligul, va fi subtire si
rezistent, numere mici si foarte mici, cu tija ceva mai lunga pentru a-l
putea extrage mai usor din gura capturilor mai dolofane.
asura
- reprezinta catalizatori de nelipsit pentru o partida reusita. Din
punct de vedere al echipamentelor necesare, pescuitul la copca nu este
foarte pretentios, fiind suficiente 2-3 undite de cca. 1-1.5 m lungime,
din trestie clasica, din bambus sau din materiale compozite moderne -
dupa cum are omu'. Mai aveti nevoie de fir subtire 0.12-0.18, cam 1.5-3 m
pentru fiecare undita, in functie de capturile pe care estimati sa le
obtineti. Plutele vor fi mici, cu antena subtire, viu colorata. Daca apa
unde pescuiti este foarte adanca puteti folosi si o mulineta pentru
recuperarea firului. Mulineta poate fi cu tambur mobil, din plastic, de
asemenea fara mari pretentii. In sfarsit, carligul, va fi subtire si
rezistent, numere mici si foarte mici, cu tija ceva mai lunga pentru a-l
putea extrage mai usor din gura capturilor mai dolofane.
Momeala
cea mai eficienta este, in mod cert, fragila dar mult ravnita larva de
libelula, de culoare rosie si corp segmentat. In acest caz carligele cu
tija subtire si lunga, de culoare rosie, sunt recomandate. Rezultate
acceptabile dau si viermusii clasici, de culoare alba sau roza. Sunt
balti unde capturile de crap si caras nu sunt deloc intamplatoare,
rezultate multumitoare obtinandu-se si la mamaliga. In aceste cazuri
este bine sa va alegeti fire si carlige mai rezistente. Foarte des am
intalnit situatia in care copca era prea stramta, raportat la
dimensiunea capturii. Aici chiar ca este o problema, la care trebuie sa
va ganditi din timp. Este bine sa tineti minte ca pestele mare prefera
sa manance mai ales pe fundul apei, in apropierea namolului in care
deseori se afunda pentru a se feri de frig. Explicatia este aceea ca,
din punct de vedere fizic, apa prezinta o anomalie conform careia
densitatea si temperatura nu sunt direct proportionale. Densitatea apei
este maxima la temperatura de + 4 grade C. Din acest motiv, stratul de
densitate maxima se gaseste la fundul albiei si nu poate avea decat +4
grade C, evident pentru un bazin cu adancime aflata in limite normale.
La aceasta adancime umbla si rosioara, obletele, bibanul, micii sau
marii rapitori, a
cestia
din urma fiind mult mai bine adaptati sa supravietuiasca in apele reci,
de unde si posibilitatea obtinerii unor capturi in zonele de suprafata a
apei.
cestia
din urma fiind mult mai bine adaptati sa supravietuiasca in apele reci,
de unde si posibilitatea obtinerii unor capturi in zonele de suprafata a
apei.
De
cele mai multe ori problema cea mai delicata apare cand ajungem pe
gheata, ne alegem un loc si ne pregatim sa facem copca. Cu ce si cum o
facem ? In mod traditional copca se face cu un toporas, prin cioplirea
ghetii pana rezulta o copca de forma neregulata dar in care putem
pescui. De la caz la caz se poate folosi si o dalta si un ciocanel cu
care ne putem da eventual si peste degete. Metoda este putin cam
incomoda si cam zgomotoasa. Altii prefera sa faca un mic foculet, bine
concentrat pe gheata care se topeste incetul cu incetul, preferabil in
perimetrul gaurii nu si al zonei in care vom sta cu picioarele. O
solutie inspirata consta in utilizarea unei freze speciale pentru
gheata. Aceasta va realiza o gaura de diametru fix, fara efort mare
chiar si in cazul cand gheata este groasa. Este bine ca freza sa aiba si
o spirala de evacuare a ghetii razuite, pentru ca aceasta sa nu ramana
in copca si sa pluteasca alaturi de pluta.

Ce trebuie sa stim cand mergem la o partida de pescuit la copca ?
1.
In primul rand trebuie sa ne asiguram ca gheata rezista. Daca mai sunt
si altii la pescuit sunt sanse sa nu avem surprize. Primii pasi trebuie
sa-i faceti cu mare grija. La malul apei, in zonele adiacente stufurilor
sau in zonele cu apa curgatoare (zona podurilor) gheata este mai
subtire si poate sa cedeze brusc;
2. Feriti-va sa va adunati prea multi pescari intr-o zona restransa daca gheata nu este suficient de groasa;
3.
Cercetati cu atentie zonele acoperite cu zapada, unde pot exista copci
mari facute de lucratorii piscicoli pentru aerisirea baltii si evitarea
sufocarii pestilor;
4.
Cand gheata trosneste, mai ales dimineata si seara, este semn ca
aceasta ia proportii sub actiunea gerului. Aceeasi anomalie fizica, de
care am pomenit mai sus, spune ca densitatea ghetii scade odata cu
scaderea temperaturii ceea ce se traduce prin cresterea volumului
acesteia, cu posibilitatea aparitiei unor fisuri pe lungimi de zeci de
metri. Nu va faceti probleme, sunteti in siguranta;
5.
Nu uitati de regula ca frigul te ia de la extremitati; feriti-va nasul
si urechile de gerul aspru al iernii. Luati-va manusi calduroase, cu un
singur deget. Incaltamintea trebuie sa fie de asemenea calduroasa,
preferabil din piele imblanita, nu prea stramta, fiind obligatoriu sa
folositi sosete din bumbac sau lana;
6.
Un termos cu ceai fierbinte este ideal pentru a compensa caldura
pierduta de organism. Alcolul si tutunul dau senzatia ca te incalzesc.
Este adevarat ca la nivel de zecimi de grad C asa se intampla. Pe de
alta parte nu uitati ca vasodilatatia provocata de alcool are ca efect
de durata pierderea unei cantitati suplimentare de caldura, deci efectul
in timp este negativ;
7. Evitati sa pescuiti pe timp geros, cand bate vantul.
Pescuitul Sportiv in luna Februarie 2012
De regula, in aceasta luna, incalzirea progresiva a vremii provoaca topirea sau subtierea ghetii pe lacuri, iazuri si balti, pescuitul la copca devenind periculos sau imposibil. Pestii pasnici, obletul, babusca, rosioara, platica chiar si crapul, incep sa se hraneasca mai intens, pregatindu-se pentru perioada de reproducere care se aproprie. Pestii rapitori raspund bine l amomeli naturale, dar si artificiale.
In luna februarie, pescuitul sportiv da rezultate mai ales in lacurile
cu expunere sudica, adapostite de vanturile din nord si est. La
pescuitul lansat se pot obtine capturi frumoase cu naluci mari,
oscilante, recuperate lent in apele putin adanci pe langa perdele de
stuf.
- Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
- Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
- Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
- Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
- Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
- Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
- Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
- Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
- Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
- Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandin
- Babusca, in zilele insorite sau de moina, poate fi pescuita la fundul apei cu rame mici rosii, virmusi si mai ales libelule (viermi rosii de namol);
- Bibanul- cade la copca ori in apa libera cu rame rosii, pestisori vii sau dandineta, pe langa maluri, radacini, stuf. La lanseta cu naluci mici, albe, recuperand incet si neregulat;
- Carasul -se pescuieste cu libelule, rame, viermusi;
- Cleanul- cand apa nu este intunecata, se prinde inca la distanta, cu peste viu, sange inchegat, intestine de pasari;
- Crapul, linul, platica - sunt inca inactivi. Catre sfarsitul lunii sunt posibile unele rezultate in rauri, in lacurile linistite, cu rama rosie, la fund;
- Obletul - se poate pescui cu destule sanse la libelule, viermusi intre ape (spre fund), in locurile expuse la soare si adapostite;
- Stiuca- cu exceptia perioadelor de reproducere, constituie principalul obiectiv al acestei luni: la copca sau in apa libera, cu peste viu, linguri mari, dandineta, voblere recuperate incet;
- Mreana- cade si mai rar ca in ianuarie, cu rama rosie - mare, la fundul apei;
- Scobarul - cade rar (cu exceptia iernilor blande cand se pot face partide de pescuit excelente), la cocolos de paine, viermusi, rame;
- Salaul - rar la copca, cu pestisori vii sau dandin
Solunar Pescar Februarie 2014
|
Solunar
Pescar Februarie 2014
|
||||||
|
Du
|
Lu
|
Ma
|
Mi
|
Jo
|
Vi
|
Sa
|
|
|
|
|
|
|
|
1
|
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
21
|
22
|
|
23
|
24
|
25
|
26
|
27
|
28
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sanse foarte bune
|
Snse bune
|
Sanse slabe
|
Geneza si Istoria Deltei Dunarii
Formarea
Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze
distincte. O faza continentala cauzata de regresiunea marina cand tarmul
era mult retras si bratele Dunarii au lasat canioane vizibile in
actuala platforma continentala. O faza de golf care a urmat unei
transgresiuni. Ipoteza limanica emisa de Grigore Antipa si continuata de
V. P. Zencovici, admite prezenta unui golf, barat de catre cusentii
marini prin grinduri transversale si transformat in liman. Dunarea a
adunat acest spatiu, in conditiile unei mare reduse de ~70 cm.
Calmatarea continua a dus la actualul aspect.
Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.
Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
-grinduri fluviatile, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est, avand altitudini de 0,5-5m
-grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m - altitudine maxima pentru delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Dranov, etc.
-grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.
Atestarea istorica a Deltei Dunarii
Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, "parintele istoriei" care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idee reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.
In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o "terra incognito". Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc.

Solunar Pescar Ianuarie 2014
|
Solunar
Pescar Ianuarie 2014
|
||||||
|
Du
|
Lu
|
Ma
|
Mi
|
Jo
|
Vi
|
Sa
|
|
|
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
|
19
|
20
|
21
|
22
|
23
|
24
|
25
|
|
26
|
27
|
28
|
29
|
30
|
31
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Sanse foarte bune
|
Sanse bune
|
Sanse slabe
|
sâmbătă, 7 decembrie 2013
Solunar Decembrie 2013
SOLUNAR DECEMBRIE 2013
|
||||||
LUNI
|
MARTI
|
MIERCURI
|
JOI
|
VINERI
|
SAMBATA
|
DUMINICA
|
1
|
||||||
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
14
|
15
|
16
|
17
|
18
|
19
|
20
|
21
|
22
|
23
|
24
|
25
|
26
|
27
|
28
|
29
|
30
|
31
|
|||||
REZULTATE SLABE
REZULTATE SCHIMBATOARE
REZULTATE BUNE
REZULTATE SCHIMBATOARE
REZULTATE BUNE
Abonați-vă la:
Postări (Atom)