Raurile si Lacurile Judetului Bistrita

Suprafaţa judetului masoara 5355 kmp si inglobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu Podisul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Somesului Mare cu afluentii sai, precum si o mica portiune din bazinul mijlociu al Muresului.

Alaturi de apele curgatoare, pe teritoriul judetului exista cateva lacuri si balti cu geneza diferita, intre care amintim: baltile sarate de la Mintiu, Pinticu Tecii, Sarata, Saratel; lacurile glaciare din Munţii Rodnei (Lala Mare, Lala Mica) si Taul Zanelor din Muntii Calimani.
Dintre lacurile cu importanta economica fac parte: lacul de la Colibita - amenajare hidroenergetica si lacurile de la Budurleni si Manic - amenajari piscicole. Teritoriul judetului este brazdat de o retea hidrografica bine reprezentata a carei lungime totala însumeaza aproximativ 3.030 km si se axeaza pe cateva rauri principale (Somesul Mare, Sieu, Bistrita), cu obarsia in zone cu umiditate bogata, al caror regim este în slaba masura influentat de afluenti.
Afluentii principali ai raului Somesul Mare sunt: Aniesul, Cormaia, Rebra, Salauta, Ilisua, Valea Mare (afluenti de dreapta), Ilva cu Lesu, Sieul cu Budacul, Bistrita si Dipsa, precum si Melesul din Campia Transilvaniei (afluenti de stanga)
Afluentii Somesului Mare au un caracter permanent, exceptie facand raul Sieu, tronson izvor – Sieut, Dipsa, tronson izvor pana la Chirales, Valea Lechinta, Melesul, pana la Rusu de Jos.
Cauzele care duc la regim semipermanent sunt anii excesiv de secetosi, mai ales perioada iunie – septembrie, perioada cu precipitatii reduse în zona de campie, in combinatie cu o evaporare ridicata si cu epuizarea panzei freatice subterane.
Densitatea retelei hidrografice cu regim permanent de curgere este de 0,6 km/km² valoare maxima.
Debitul de apa mediu multianual specific variaza pe teritoriul judetului între 25 l/s/km² la peste 1.600 m altitudine si 2,0 l/s/km² în zona coliniara din vest.
Pe intreg cuprinsul judetului, lacurile naturale sunt prezente doar în zona Muntilor Calimani si Rodnei si sunt de origine glaciara.
Singura amenajare care are resurse si functiuni privind asigurarea apei este Colibita.
Lungimea lacului este de 7.400 m, iar latimea maxima de 1.100 m.
Acumularea Colibita este singura resursa de apa cu potential, fiind posibila alimentarea cu apa a localitatilor din campie printr-o amenajare corespunzatoare.
Alte lacuri care se afla pe teritoriul judetului sunt:
- lacul Lala Mare, este un lac glaciar situat în Muntii Rodnei;
- lacul Lala Mica, este un lac glaciar situat în Muntii Rodnei;
- lacul Cetatele Caianu Mare, în comuna Caianu Mic;
- lacul Brateni, în comuna Brateni;
- lacul Budurleni beneficiaza de amenajare piscicola si este situat în comuna Teaca;
- lacul Dani, în comuna Saratel;
- lacul lui Gondos, în orasul Nasaud.

Culorile Nalucilor

Lista de mai jos iti ofera informatii utile la alegerea culorii nalucii utilizate pentru orice ipostaza in care te gasesti la o partida de rapitor.
1. Nuantele naturale ce imita coloritul pestilor merita incercate in orice conditie. Fii atent la faptul ca nuantele coloritului unui peste pot varia de la un lac la altul, datorita adaptarii la conditiile de mediu.
2. Culorile tari, fluorescente precum rosu aprins, portocaliu, galben, verde, verde fluo, nu apartin mediului natural dar pot prinde in aproape ipostaza.
Rezultate exceptionale dau insa in apele in care lumina patrunde greu, in ape pline de sedimente sau la adancimi considerabile.
3. Zicala "apa rece, culori reci si apa calda, culori calde" functioneaza in 90% din cazuri. Spre exemplu, cele mai prinzatoare culori pe toamna sunt albastru, violet, alb, argintiu, etc.
4. Alege culorile in functie de mediul inconjurator. Unii pescari se uita la cer, altii la substratul lacului sau vegetatia din apa si incearca sa potrivesca culoarea in corespondenta cu acestea. Spre exemplu, negru pe intuneric, verde in mijlocul verii, etc. Exista si optiunea contrastului, culorile inchise ce simuleaza o silueta in conditii de lumina puternica fiind uneori foarte prinzatoare.
5. Schimba culorile. Nu te opri la una singura pentru ca la un moment dat a prins. Nu pescui mult timp in acelasi loc, rapitorii se sesizeaza foarte repede cu forma si actiunea nalucii. Schimbarea culorii si a nalucii poate face minuni.

Nodul Blood

Folosit in special pentru a lega 2 tipuri de linie de dimensiuni asemantoare, nodul blood si-a gasit adepti foarte multi printre pescarii de crap. Motivul este simplu - legarea inaintasului de linia principala.

Exista mai multe metode de legare, cea mai intalnita fiind explicata vizual mai jos.

Pluta

Pescarii de stationar trebuie sa cunoasca bine cat mai multe tipuri de plute pentru a putea alege pe cea mai potrivita in functie de caracteristicile apei si de specia cautata.

In alegerea corecta a plutei conteaza in general:
1. marinea
2. forma
3. portanta lor
Spunea ca plutele pot fi confectionate din diferite materiale dar as dorii sa pun accentul pe doua dintre accestea,lemnul de balsa si cele sintetice.
Lemnul de balsa are avantajul ca se oate prelucra foarte bine fiind foarte usor si foarte moale,putem afirma ca majoritatea plutelor se poate confectiona dina cest material,punandu-se in practica orice forma de la stik pana la minge de rugby sau de la morcov pana la acadea (cazul plutelor Cralusso)in timp ce plutele sintetice au forma ovala sau de picatura.
Dezavantajul plutelor de balsa consta in faptul ca uneori se pot imbiba cu apa,in special in cazurile cand din fabrica nu sunt lacuite bine sau cand sufera lovituri pe stratul de lac.
Plutele stabile si bine echilibrate sunt cele cu chila avand tija din sarma de otel sau din crabon,cele cu sarma de otel sunt mai stabile si rezista bine la apa si actiunea valurilor, dar au un dezavantaj corpul lor trebuie sa fie voluminos .
1. Una din partile cele mai importante ale plutei este antena,conteaza mai mult materialul din care aceasta este confectioanta, marimea acesteia si vizibilitatea ei la apa. Plutele din material plastic sau fibra de sticla sunt mai vizibile deoarece trec trecerea razelor luminoase uneori parand ca aceste antene chiar lumineaza.
2. Majoritatea plutelor au pe langa ochetul metalic inferior de fixare si un ochet superior fixat undeva la baza tijei antenei direct in corpul plutei.
3. Exista si plute cu tija detasabila. In cazul acestora firul principal trece prin orificiul din corpul plutei si in partea superioara se fixeaza prin introducerea tijei in orificiul axial pana cand se strange bine.
4. In ceea ce priveste corpul plutelor, cele mai uzuale forme sunt cele ovale sa cele cu forma de pictura de apa. In poza ce urmeaza o prezentare a unui lini clasice pt pluta.
5. Cand dorim sa pescuim alegem plutele in functie de portanta lor,trebuie sa ne ghidam dupa adancimea apei in care urmeaza sa pescuim,fie vorba de rari,de lacuri si balti.
Astfel pentru apele statatoare,cu adancime mica vom folosii plutele cele mai usoareintre(0,1-0,5 gr) iar pentru cele cu adancime mare vom folosii plute intre(0,5 -5,0 gr).
In rauri deasemenea vom folosii plute cuprinse intre 3,0 si 35 grame portanta.
Si in apele foarte adanci vom folosii plute usoare cuprinse intre 0,5-0,7 gr.

Voblerul

Vobler este denumirea generica a oricarei naluci din plastic dur sau lemn care reproduce silueta unui pestisor-prada si evolueaza prin apa cu o bataie laterala.

Voblerele sunt dotate cu o barbeta din plastic (sau metal), orientata intr-un anume unghi. In functie de forma corpului, marimea paletei, greutatea specifica a materialului din care este facut corpul si unghiul in care este asezata barbeta, voblerul va evolua cu o bataie diferita la o adancime sau alta.
De cele mai multe ori voblerele sunt dotate cu doua ancore, una la coada si cealalta in regiunea abdominala. Exista insa variante care au o singura ancora, altele cu trei sau mai multe si altele care functioneaza si cu carlige duble sau chiar simple.
In functie de forma corpului, voblerele se impart in doua categorii: fat si flat.
Voblerele fat sunt cele mai rotofeie. Astfel de voblere se folosesc indeosebi in ape tulburi, pentru ca au o evolutie destul de puternica, emit vibratii puternice care pot atrage atacuri chiar si atunci cand vizibilitatea este scazuta.
Voblerele flat au corpul mai turtit. Datorita formei corpului, evolueaza mai discret, cu miscari mai stranse si mai rare decat modelele fat. Sunt recomandate indeosebi in ape limpezi si in mod special recuperate intre ape. In functie de zonele in care evolueaza pe recuperare, voblerele sunt clasificate in 2 categorii: Shallow Runners (care evolueaza imediat sub suprafata) si Deep Runners (care evolueaza la adancimi mari).

Raurile si Lacurile Judetului Prahova

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei.

Aproape un sfert din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare.
In schimb, o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei.
Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov.
Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.
Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.
Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt: Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.
Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.
Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

Lacul Darvari

Acest lac este una dintre cele mai bune piste de concurs din tara, densitatea si marimea crapilor facand-o cautata de majoritatea pescarilor de competitie (si nu numai), din tara. Aici, aproape oricine poate prinde 100 de kg de crap intr-o zi de pescuit, lucru care situeaza balta in topul baltiilor din Romania.

Populatia piscicola din acest lac este foarte bine reprezentata de crap, cu o medie intre 5 si 10 kg, dar si cu multe exemplare ce depasesc 15 kg.Sau prins si exemplare de peste 20 de kg. Ctenul este si el foarte bine reprezentat, capturandu-se frecvent exemplare intre 5 si 15 kg.
Se pescuieste tot timpul anului,dar numai in sistemul catch & release. Se pescuieste si noaptea. Momeala recomandata : boiles, dar se mai prinde si la porumb.
Nu se retine crapul sau cteno, numai caras. Crapul va fi eliberat in bune conditii.Pescarii sunt obligati sa aiba saltea de receptie, mincioc ecologic si spray dezinfectant.
Se pescuieste pe malul cu soseaua, malul opus este invadat de stuf si nu sunt locuri accesibile.
Suprafata lacului este de circa 100 hectare. De la Pod Tamadau pana la sediul Fermei lacul este inconjurat de stuf pe ambele maluri.
Adancimea apei este cuprinsa intre 1 si 10 m. Lacul este dragat de la barajul Gostilele pana la podul Tamadau. Prin dragare pe mijlocul (aproximativ) apei s-a creat un canal cu latimea de 25m. Astfel, venind dinspre dinspre mal, fundul apei cade in 4 metri apoi in 8 - 9 - 10m.
Latimea lacului este cuprinsa intre 80 si 200m.
Exista si posibilitati de cazare in numeroasele cabane aflate pe malul lacului.
Pestii existenti in lac: crap, cteno, caras, salau, stiuca, biban, somn, novac, sanger.
Regulile de pescuit la crap sunt urmatoarele:
- Se pot folosi maxim 4 lansete
- Un singur ac pe forfac
- Crapul si ctenul se elibereaza
- Se poate opri numai caras
- Nu se pescuieste cu undita
- Nu se pescuieste cu fir textil, decat maxim 8 metri
- Este interzis pescuitul la "bomba"
- Minciog cu deschidere mare si plasa fina
- Saltea de primire crap
- Crapul se elibereaza imediat ce a fost scos din apa, dupa ce a fost eventual fotografiat si masurat
- Nu se poate planta sau nadi din barca, nadirea se face numai de la mal
- Se pot aplica sanctiuni pescarului care raneste pestele in mod voluntar, are echipament neadecvat sau are echipament adecvat dar nu-l foloseste
Taxa de pescuit este urmatoarea: 150 lei pe 24 ore si 100 lei pentru membrii Clubului Pelicanul. Obligatoriu toti pescarii trebuie sa posede permis de pescuit eliberat de oricare asociatie recunoscuta din Romania. Pescuitul incepe dupa ora 13 si se termina pana la ora 12 ziua urmatoare.
Regulile de pescuit la rapitori sunt urmatoarele:
- Se pescuieste numai din barca
- Stiuca si somnul se elibereaza obligatoriu
- Daca accidental se agata crap, cteno, sanger sau novac, se elibereaza
- Se pot opri numai 2 salai si biban pana la limita a 5 kg (la dimensiuni standard biban - minim 20 cm, salau - minim 40 cm)
- Nu se foloseste lingurita la pescuit
- Se pescuieste doar cu twister, peste mort sau viu.
- Se pastreaza o distanta corespunzatoare astfel incat sa nu incurce pescarii de la stationar
- Orice salau peste greutatea de 5 kg se elibereaza obligatoriu
- Pe perioada prohibitiei la fiecare specie de peste in parte pescuitul se face in sistem "catch and release"
Taxa de pescuit este 100 lei si 80 lei pentru membrii Clubului Pelicanul. Obligatoriu toti pescarii trebuie sa posede permis de pescuit eliberat de oricare asociatie recunoscuta din Romania. Pescuitul dureaza de la 8 dimineata pana la apusul soarelui.
Cale de acces: Pe soseaua Bucuresti - Calarasi, in Comuna Tamadau, imediat dupa pod, dupa magazinul de peste, se face stanga inspre satul Dravari. Chiar la intrarea in satul Dravari, prima casa mare pe stanga, o casa verde, este a lui Victor Oana, proprietarul lacului.

Pescuitul Linului

Linul se gaseste in cea mai mare parte a Europei. Lipseste in apele din nordul Scotiei, nordul si centrul Peninsulei Scandinave, Finlandei si din Crimeea.

In tara noastra, linul este foarte raspandit in apele de ses, in multe ape statatoare dulci, lacuri, brate moarte etc., inclusiv iazurile de crap. Se gaseste in toate baltile de revarsare de-a lungul Dunarii, in bratele moarte, dar numarul cel mai mare de lini traieste in Delta. In rauri este mai rar intalnit, pentru ca nu-i plac curentii din apele curgatoare.
Nadirea
Preferand si impartind aceleasi zone ca si carasul, crapul, va fi atras de nada destinata pescuirii celor din urma. Putine firme dedica o anume nada pentru atragerea si pastrarea linului (este destul de rar, lenes si se hraneste in special noaptea). Astfel, Sensas propune 3000 Tanches, in urmatoarea combinatie : 50% reprezinta 3000 Tanches, 25% 3000 Noire si 25% Coprah Melasse. Pentru imbunatatirea nadei, diluam in apa destinata umezirii nadei, ½ bidon de Goudron de Norvege.
Important de stiut in momirea linului este modul lui natural de hranire, ce cauta in mod deosebit. Insectele, boabele fierte sau conservate de porumb sau de grau, porumbul in lapte, ramele, viermusii, mamaliga, bucatile de paine, boabele de mazare, peletele pot fi alegerea potrivita. Nada trebuie lansata, obligatoriu, in apropierea locurilor frecventate de lin. Odata ‘descoperita’ ascunzatoarea, putem conta pe o prada bogata. Prezenta linului este tradata de aparitia la suprafata apei, a bulelor de aer si a norilor de mal, rezultate in urma scurmarii substratului malos.
Tehnici de pescuit
Ajungand la locul de pescuit, punem nada intr-o galeata, o umezim (obligatoriu cu apa din balta in care urmeaza sa pescuim) uniform si o omogenizam pana capatata consistenta plastelinei, se pot adauga 100-200g viemusi sau larve de libelula (chironomus). Urmeaza nadirea grea, apoi cea de intretinere exact ca-n cazul nadirii platicii, carasului si crapului. Dupa ce am convenit asupra locului de pescuit si a nadei folosite, vom prezenta-n continuare cateva aspecte importante ale tehnicilor de pescuit folosite pentru capturarea linului. Cea mai intalnita este folosirea vergii (batului fix). Lungimea recomandata variaza intre 2,00 si 8,00m, in functie de distanta si adancimea la care am reusit sa atragem si sa mentinem bancul de lin. Plutele, carligele si firele folosite prezinta aceleasi forme ca si-n cazul platicii, pastrand proportiile (pentru vergile de lungimi apreciabile, de 5,00 – 8,00m va creste proportional si portanta plutei, care poate ajunge la 2,5 sau chiar 4g ; firele indicate sunt de diametre reduse, intre 0,08mm si 0,12mm; marimea carligelor fiind nr.16 - 22).
In cazul bolognesei (5-7m lungimea optima), folosim un fir monofilament de 0,10-0,14 si o pluta de 1-5g si carlige nr. 12 –18.
Rezultate remarcabile se pot obtine si prin metoda feeder (presupune un bat compus din 4 sau 5 elementi, de lungimi cuprinse intre 3,35 si 5,00m, cu 3 sau 4 varfuri interschimbabile acoperind o plaja foarte variata, cu actiuni cuprinse intre 10 si 150g, o mulineta cu tambur fix cu o capacitate de max. 100m/0,40mm, pe care o vom echipa cu un fir de grosime maxima 0,18-0,20mm, un cosulet sau momitor de care se va atasa nada si un carlig nr.12-18). Aceste metode de pescuit vor fi tratate pe larg in articolele urmatoare.

Nodul Palomar

Nodul Palomar reprezinta metoda simpla de legare a unui ac de linie sau a unui muste de un inaintas.

Este puternic, flexibil si rezistent, posibilitatea de a se desface fiind minima.

Alegerea locului de pescuit pentru crap

Multi pescari gresesc, cautind sa ajunga aproape intotdeauna in locul "preferat". Va este cunoscut, desigur, impulsul de a cauta locul cunoscut de multi pentru pescuit, unde un cunoscut a "agatat" de curind o captura uimitoare. Bineinteles, este posibil ca unii pesti sa fie "pe pozitii", dar acest fapt nu se adevereste intotdeauna. Cel care îsi foloseste instinctul si cauta locuri noi va prinde, in perspectiva, mai mult. Cine pescuieste in locuri mai cunoscute va trebui sa imparta prada cu alti pescari, care cunosc deja locul. De aceea, se impune sa cautati locuri noi, cu potential

Exista pescari profesionisti care isi petrec 75 la suta din timp cautind pestii si doar restul pescuind propriu-zis. Citeodata, acesti impatimiti cauta crapul o zi intreaga, dar in cazul acesta nu dureaza mai mult de o ora pina sa prinda un exemplar capital. Daca ne asezam de la inceputul partidei de pescuit intr-un loc oarecare sau intr-un "loc-atractie", probabil ca am sta toata ziua si am privi neputinciosi virful unditei, fara sa prindem nimic. Nu este o "vrajitorie" sa gasim un loc bun. Este nevoie doar de o gindire sanatoasa, de un simt al apei si de intuitie.
Intr-o anumita privinta, crapii sînt ca si oamenii: le place comoditatea. Trebuie sa cautam apa cu mult oxigen, nu prea rece si cu multa hrana. Luam in considerare, intotdeauna, anotimpul in care pescuim. Pe timpul iernii, vinturile nord-estice reci fac sa scada foarte repede temperatura apei. Desi exista destul oxigen, apa mai calda si placuta se gaseste, mai degraba la adincime mai mare. Vara este exact invers: datorita temperaturii ridicate a apei, scade continutul de oxigen, dar o data cu aparitia vintului, apele se "misca" crapii devenind, astfel, mai activi. Astfel de conditii sînt favorabile nu doar pentru crapi, ci si pentru hrana lor. De aici, si intelepciunea pescarilor care pescuiesc doar contra vintului. Crapii sînt pesti activi, care sar, se zbenguie si se ridica la suprafata apei. Cine observa apa atent va recunoaste multe asemenea semne. Se poate afla cu certitudine unde se gasesc crapii, dar atentie: acesti pesti sînt foarte agitati cind se muta intr-o alta parte a lacului, fenomen care apare mai ales la schimbarea vremii. De aceea, este mai bine sa determinati cursul (calea) crapului si sa fiti inaintea lui, la destinatie. Crapii se simt foarte atrasi de specificul apei, iar partea cea mai specifica a unei ape este zona de mal. Cine se camufleaza de privirile crapilor ii prinde direct sub virful unditei. Daca apa are multi pesti, crapii se retrag in zona malului opus, indiferent de faptul ca este vorba de un mal singuratic sau aflat in jurul unei insule. In afara de aceasta, crapii sînt foarte prudenti, iar pentru a avea senzatia de siguranta se ascund intre salcii, trunchiuri cazute in apa, tufisuri scufundate sI alte obstacole ce le ofera adapost.
Intotdeauna trebuie cautate caracteristici de sub suprafata apei, care nu se pot vedea cu ochiul liber. Putine lacuri au un fund uniform. De obicei, exista denivelari numeroase (insule scufundate, linii de pietris s.a.) In balastiere, liniile mari de prundis sînt folosite de crapi ca o retea de strazi. Prezinta, de asemenea, importanta schimbarea brusca a adincimii apei. Cu cit este mai mare deosebirea, cu atît sînt mai importante însusirile subacvatice ale apei si cu atît exista mai multi crapi..
Mai ales in lacurile obisnuite, este bine sa se cunoasca provenienta solului, a fundului apei. Se foloseste o lanseta puternica, fir impletit si o bila din otel de greutate medie, care se arunca la o departare cit mai mare. Otelul va transmite calitatea solului prin virful lansetei. Pentru ca snurul impletit nu se intinde, deviatiile virfului vor indica miscarile sferei. Daca palpita virful lansetei, atunci e vorba de pietris. O miscare lenesa indica faptul ca fundul apei este plin de mil. Astfel se obtin informatii utile despre relieful sub apa. Schimbarea adincimii, fundul, vremea sI perceptiile optice sînt partile unui puzzle care ne conduc la crap.