Pescarii de stationar trebuie sa cunoasca bine cat mai multe tipuri de plute pentru a putea alege pe cea mai potrivita in functie de caracteristicile apei si de specia cautata.In alegerea corecta a plutei conteaza in general:
1. marinea
2. forma
3. portanta lor
Spunea ca plutele pot fi confectionate din diferite materiale dar as dorii sa pun accentul pe doua dintre accestea,lemnul de balsa si cele sintetice.
Lemnul de balsa are avantajul ca se oate prelucra foarte bine fiind foarte usor si foarte moale,putem afirma ca majoritatea plutelor se poate confectiona dina cest material,punandu-se in practica orice forma de la stik pana la minge de rugby sau de la morcov pana la acadea (cazul plutelor Cralusso)in timp ce plutele sintetice au forma ovala sau de picatura.
Dezavantajul plutelor de balsa consta in faptul ca uneori se pot imbiba cu apa,in special in cazurile cand din fabrica nu sunt lacuite bine sau cand sufera lovituri pe stratul de lac.
Plutele stabile si bine echilibrate sunt cele cu chila avand tija din sarma de otel sau din crabon,cele cu sarma de otel sunt mai stabile si rezista bine la apa si actiunea valurilor, dar au un dezavantaj corpul lor trebuie sa fie voluminos .
1. Una din partile cele mai importante ale plutei este antena,conteaza mai mult materialul din care aceasta este confectioanta, marimea acesteia si vizibilitatea ei la apa. Plutele din material plastic sau fibra de sticla sunt mai vizibile deoarece trec trecerea razelor luminoase uneori parand ca aceste antene chiar lumineaza.
2. Majoritatea plutelor au pe langa ochetul metalic inferior de fixare si un ochet superior fixat undeva la baza tijei antenei direct in corpul plutei.
3. Exista si plute cu tija detasabila. In cazul acestora firul principal trece prin orificiul din corpul plutei si in partea superioara se fixeaza prin introducerea tijei in orificiul axial pana cand se strange bine.
4. In ceea ce priveste corpul plutelor, cele mai uzuale forme sunt cele ovale sa cele cu forma de pictura de apa. In poza ce urmeaza o prezentare a unui lini clasice pt pluta.
5. Cand dorim sa pescuim alegem plutele in functie de portanta lor,trebuie sa ne ghidam dupa adancimea apei in care urmeaza sa pescuim,fie vorba de rari,de lacuri si balti.
Astfel pentru apele statatoare,cu adancime mica vom folosii plutele cele mai usoareintre(0,1-0,5 gr) iar pentru cele cu adancime mare vom folosii plute intre(0,5 -5,0 gr).
In rauri deasemenea vom folosii plute cuprinse intre 3,0 si 35 grame portanta.
Si in apele foarte adanci vom folosii plute usoare cuprinse intre 0,5-0,7 gr.
1. marinea
2. forma
3. portanta lor
Spunea ca plutele pot fi confectionate din diferite materiale dar as dorii sa pun accentul pe doua dintre accestea,lemnul de balsa si cele sintetice.
Lemnul de balsa are avantajul ca se oate prelucra foarte bine fiind foarte usor si foarte moale,putem afirma ca majoritatea plutelor se poate confectiona dina cest material,punandu-se in practica orice forma de la stik pana la minge de rugby sau de la morcov pana la acadea (cazul plutelor Cralusso)in timp ce plutele sintetice au forma ovala sau de picatura.
Dezavantajul plutelor de balsa consta in faptul ca uneori se pot imbiba cu apa,in special in cazurile cand din fabrica nu sunt lacuite bine sau cand sufera lovituri pe stratul de lac.
Plutele stabile si bine echilibrate sunt cele cu chila avand tija din sarma de otel sau din crabon,cele cu sarma de otel sunt mai stabile si rezista bine la apa si actiunea valurilor, dar au un dezavantaj corpul lor trebuie sa fie voluminos .
1. Una din partile cele mai importante ale plutei este antena,conteaza mai mult materialul din care aceasta este confectioanta, marimea acesteia si vizibilitatea ei la apa. Plutele din material plastic sau fibra de sticla sunt mai vizibile deoarece trec trecerea razelor luminoase uneori parand ca aceste antene chiar lumineaza.
2. Majoritatea plutelor au pe langa ochetul metalic inferior de fixare si un ochet superior fixat undeva la baza tijei antenei direct in corpul plutei.
3. Exista si plute cu tija detasabila. In cazul acestora firul principal trece prin orificiul din corpul plutei si in partea superioara se fixeaza prin introducerea tijei in orificiul axial pana cand se strange bine.
4. In ceea ce priveste corpul plutelor, cele mai uzuale forme sunt cele ovale sa cele cu forma de pictura de apa. In poza ce urmeaza o prezentare a unui lini clasice pt pluta.
5. Cand dorim sa pescuim alegem plutele in functie de portanta lor,trebuie sa ne ghidam dupa adancimea apei in care urmeaza sa pescuim,fie vorba de rari,de lacuri si balti.
Astfel pentru apele statatoare,cu adancime mica vom folosii plutele cele mai usoareintre(0,1-0,5 gr) iar pentru cele cu adancime mare vom folosii plute intre(0,5 -5,0 gr).
In rauri deasemenea vom folosii plute cuprinse intre 3,0 si 35 grame portanta.
Si in apele foarte adanci vom folosii plute usoare cuprinse intre 0,5-0,7 gr.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu