Balta Corni - Galati

Balta Corni se afla in judetul Galati. Specii de peste intalnite: crap, caras, cteno, novac, somn. Taxa de pescuit este de 50 RON.
Regulament Balta Corni:
1. Este permis cu maxim 4 lansete.
2. Montura de pescuit - maxim 2 carlige.
3. Plantatul cu navomodele este permis numai dupa achitarea unei taxe de 50 de lei.
4. Locul ales la sosire nu se mai poate schimba decat dupa inceperea unei noi zile de pescuit.
5. Pestii mai mici de 500 g si mai mari de 3 kg prinsi vor fi eliberati imediat de catre pescari, exceptand carasul si novacul.
6. Cantitatea maxima de peste ce poate fi retinuta - 5 kg.
7. Scaldatul este strict interzis.
8. Dupa terminarea partidei de pescuit locul de pescuit se va lasa curat (gunoiul va fi strans si depozitat in locul amenajat de langa locul de pescuit).
9. Pescuitul nocturn este permis numai dupa achitarea unei noi taxe de pescuit.
Contact: 0758 664 311 - Sandu Panaite, email: baltacorni@yahoo.ro, www.baltacornigalati.ro
Cale acces: Pentru a ajunge la Balta Corni din Galati trebuie sa urmati urmatorul traseu:
Galati - > Vanatori -> (stanga spre Garboavele) -> Cuca ->
Inainte de a ajunge la Varlezi este o intersectie unde o sa faceti stanga spre Corni. Pana a ajunge in satul Corni o sa vedeti balta pe stanga.
Sursa: www.baltacornigalati.ro

Boilies - retete si mod de preparare

Timp de mulţi ani, pescarii de crap au crezut că pentru boilies cea mai mare importanţa o are concentraţia cât mai mare de proteine din compoziţie. Acum ştim că acesta nu este singurul factor important. Prezenţa aminoacizilor şi a vitaminelor, capacitatea de a permite aromelor să se disperseze în apă, consistenţa sunt la fel de importante. Reţetele complexe cu mai mult de 15 ingrediente au fost înlocuite cu reţete mai simple, în care importante sunt calitatea ingredientelor folosite şi adaptarea momelii la hrana pe care crapul o găseşte în mediul acvatic.

Boiliesul miraculos nu s-a inventat încă şi poate că este mai bine aşa. Reţete prezentate în continuare vă oferă baza pentru a putea pescui eficient şi corect. Toate reţetele pot fi modificate şi adaptate. Însă pentru a vă putea da seama care este momeala cea mai bună pentru apa pe care o pescuiţi, trebuie să folosiţi aceeaşi momeală mai mult timp.

Reteta Boilies.
Cea mai simpla si probabil cea mai adaptabila reteta din cate exista. Poate primi orice fel de aroma, fie in timp ce preparati boilies-urile, fie prin inmuiere intr-un dip, inainte de a o pune in montura. Culoarea deschisa pe care o capata dupa fierbere îi permite sa se distinga clar pe fundul apei si sa suscite curiozitatea pestilor.

Faina de Soia ................................... 250 gr
Faina de Grau .................................. 250 gr
Faina de Porumb (fina) ..................... 250 gr
Lapte praf ......................................... 250 gr
Ulei de arahide ................................. 1 lingura
6 – 10 oua, in functie de marimea lor

Reteta de preparare Boiles pentru iarna.
Granulatia mare a Bird Food –ului determina o structura mai putin compacta a boilies –urilor, ceea ce permite aromelor sa se disperseze mai bine in apa. Baza mix-ului este identica cu cea de la reteta 1.

Faina de Soia ................................... 200 gr
Faina de Grau .................................. 200 gr
Faina de Porumb (fina) ..................... 200 gr
Lapte praf ......................................... 200 gr
Bird Food .......................................... 200 gr
Sweetner si aroma ............................
Ulei de arahide ................................. 1 lingura
6 – 10 oua, in functie de marimea lor.

Cotele Apelor Dunarii - 12 Iulie 2012

Localitatea	Km	Cota	Variatia	Temperatura
SULINA	0	65	-1	27.5
TULCEA	71	128	-9	28
ISACCEA	103	157	-8	28
GALATI	150	196	-10	28
BRAILA	170	192	-13	28
HIRSOVA	253	146	-10	28
CERNAVODA	300	55	-14	28
CALARASI	370	69	-5	27.5
OLTENITA	430	121	2	27
GIURGIU	493	88	8	27
ZIMNICEA	554	137	4	26.6
T. MAGURELE	597	126	-4	26.8
CORABIA	630	104	-11	26.8
BECHET	679	122	-29	26.5
RAST	738	86	-36	27
CALAFAT	795	74	-18	27
CETATE	811	122	-24	26.5
GRUIA	851	90	15	26.8
T. SEVERIN	931	695	-7	26.8
ORSOVA	954	2525	10	26.8
DRENCOVA	1015	974	10	26.8
MOLDOVA V	1048	702	5	26.8
BAZIAS	1072	557	6	26.8

Sursa: www.afdj.ro

Pescuitul in Marea Neagra

Flora si fauna Marii Negre sunt sarace atat calitativ (ca numar de specii), cat si cantitativ (in cadrul fiecarei specii), in general, viata se desfasoara in zona litoralului.

Zona litoralului romanesc, care are o lungime de 254 km, cuprinsa intre portiunea de la gurile de varsare ale bratului Chilia si punctul de frontiera romano-bulgar, sub aspect hidrobiologic se imparte din punct de vedere al adancimilor intr-o zona litorala (pana la 65-75 m) si o zona sub-litorala (pana la adancimea de 75-180 m, adica pana la limita de jos a vietii), la adancimi mai mari de 180 m din cauza lipsei oxigenului nu se gasesc vietuitoare.
In zona litorala de tarm exista intinderi pietroase si nisipoase care alterneaza neregulat, in zona sublitorala, fundul este acoperit cu mal fin, unde pe mari intinderi traieste o scoica mica, caracteristica zonei. Fiecare dintre aceste zone are o biocenoza aparte, compusa din plante si vietati specifice. Si fauna ihtiologica este specifica acestor doua zone, sarace in specii de pesti, ca si intreaga Mare Neagra, in cele ce urmeaza vom enumera speciile de pesti dupa habitatul lor (locul unde traiesc), compus din zone de facies nisipos, facies pietros si pelagial, adica largul marii.
In Marea Neagra exista 121 de specii de pesti marini si 31 de specii de pesti dulcicoli, care traiesc permanent sau temporar la gurile de varsare a fluviilor si raurilor in mare. Unele specii marine traiesc toata viata in Marea Neagra, altele emigreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi spre Bosfor si Marea Marmara. Din 121 de specii de pesti marini, 18% sunt specii relicte, originare din Marea Neagra (care au trait si in marile anterioare din aceasta zona geografica), iar 60% sunt specii migratoare mediteraneene; 22% sunt specii de apa dulce.
In Marea Neagra se gasesc unele specii de pesti care traiesc in permanenta in mare, altele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare. Cele mai importante specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus), sipul (Acipenser sturio), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa caspia nordmani), gingirica (Clupeonella delicatula), scrumbia de mare (Alosa maeotica), aterina (Atkerina mochon pontica), strunghilul (Gobio melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges). De asemenea, in lacurile litorale patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: labanul (Mugii cephalus), singhilul (Mugii auratus), ostreinosul (Mugii saliens), platarinul (Mugii ramada). Din mare patrund in lacurile salmastre litorale si: cambula (Pleuronectes flesus luscus), hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) si sardeaua (Sardina pilchardus sardina).
In Marea Neagra traiesc in bancuri mari sardeluta (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus trachurus mediterraneus), scrumbia albastra (Scomber scombrus). In larg, la adancime de cateva zeci de metri, traieste randunica de mare (Trigla lucerna), iar in zona pelagica zarganul (Belone belone), precum si lufarul (Pomatomus saltatrix), care vara se apropie de litoral, in zona pietrelor si stancilor submarine, imbracate in alge verzi si brune, iluminate bine de razele calde ale soarelui, traiesc: hanosul (Gobio batrachocephalus), scorpia de mare (Scorpaena porcus), moaca de bradis (Proterorhinus marmaratus), care se gaseste in ape dulci si salmastre. In zona faciesului nisipos traiesc: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), vatosul (Raja clavata), barbunul (Mullus barbatus ponticus), guvidul negru (Gobius niger), calutul de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus), in largul marii, apropiindu-se insa uneori si de zonele litorale, traieste rechinul (Squalus acanthias), care este o specie ovipara. Tot in largul Marii Negre apar uneori palamida (Sarda sarda), smaridul (Spicara smaris), corbul de mare (Corvina umbra) si mai rar pestele cu spada (Xiphias gladius), lavracul (Roccus labrax) si tonul (Thunnus thynnus).
Din punct de vedere al pescuitului sportiv, numarul speciilor de pesti care se prind cu undita este relativ redus. Se pescuieste cu undita fie pe litoralul marin, de pe stancile si digurile construite artificial, fie din barci, la o distanta mica de mal. Sunt si unele specii de pesti de talie mica, care se folosesc drept nada la pescuitul altor pesti mai valorosi. Baza pescuitului sportiv o constituie guvizii, care se prind mai mult de pe mal, scrumbia albastra si stavridul, care se pescuiesc din barca. Zarganul, chefalul si calcanul se pescuiesc rareori cu undita. Aterina, hamsia, gingirica, sprotul si sardeluta sunt mai curand pesti de nada.
Desi litoralul nostru nu ofera pescarilor sportivi pesti de talie mare, totusi se pot face aici partide extrem de bune si interesante. In ceea ce priveste locurile cele mai "bune" atat de pe tarm, cat si din barca, ca si la pescuitul in apele dulci, si in Marea Neagra exista locuri de o mai mare concentratie a pestilor. Aceste locuri pot fi descoperite cunoscand in primul rand biologia speciei (sau a speciilor) pe care dorim sa o prindem, precum si a conditiilor hidrologice din zona respectiva (adancime, curenti, natura fundului, stratificatia regimului termic ale apei marii etc.). In cautarea locului optim de pescuit, indicatiile oferite de localnici sunt de mare folos. Acest lucru este valabil si in privinta alegerii celor mai potrivite unelte si a aplicarii corecte a metodelor de pescuit sportiv.

Lacul Cincis

Lacul de acumulare Cincis se gaseste in Muntii Poiana Rusca, la circa 10 kilometri de municipiul Hunedoara, intr-o zona de un pitoresc aparte care atrage mii de turisti. Lacul de acumulare a fost amenajat pe amplasamentul satului Cincis, in anul 1962, cand au fost stramutate peste 800 de familii. Cand nivelul apelor este scazut, in coada barajului se mai vad inca ruinele fostei biserici, atestata documentar in 1360, care a fost inghitita de ape.

Lacul Cincis este o amenajare cu suprafata de 867 ha. Este gazduit de un pitoresc deosebit si atrage multi turisti. Pe malurile lui, au aparut numeroase cabane si hoteluri particulare existand conditii de cazare si distractie pentru dorinta fiecaruia. Recunoscut ca zona de agrement cautata de turisti, mai ales pe perioada verii, Lacul Cincis ascunde legende si povesti spuse de localnici cu patima. Misterios si pitoresc, acest lac de acumulare te cucereste iremediabil. Fie ca vrei sa te scalzi si sa te bronzezi, fie ca vrei sa pescuiesti sau pur si simplu sa lenevesti in natura, Lacul Cincis este un loc ideal. Se gaseste la vreo 10 kilometri de Hunedoara, pitit in Muntii Poiana Rusca, fiind inconjurat de o sumedenie de case de vacanta si pensiuni. In apropierea lacului se afla orasul Teliuc si satul Cincis-Cerna.
In zona actualului lac de acumulare a existat (pana in 1954) o valoroasa biserica, monument deosebit de important pentru arta medievala romaneasca. Construita in sec. XV, ea prezenta un plan dreptunghiular, cu absida decrosata poligonala, cu unghi in ax. Satul Cincis dateaza din jurul anului 1300, numele asezarii fiind, se pare, dat de cei cinci insi care au intemeiat satul, facandu-si aici cinci case. Exista o istorioara care spune ca cei cinci intemeietori (bunicul, fiul si trei nepoti) erau luptatori viteji, care l-au salvat pe imparatul lor din prinsoarea turcilor, intr-o lupta data la locul numit astazi Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca rasplata plaiul Cincis. Faptul ca apele lacului de acumulare au inghitit satul Cincis, doua biserici – dintre care una atestata documentar in 1360 – si cimitirele asezamantului au dat nastere unor legende despre furia spiritelor celor morti care bantuie locul. Aceste istorioare spuse de localnici au facut ca Lacul Cincis sa capete si supranumele de “Lacul blestemat“. Ziarele au vorbit in mai multe randuri despre aceste legende. Cotidianul “Libertatea” a publicat un amplu reportaj despre “Lacul blestemat“, aducand in prim plan istorisirile localnicilor. Drumul de acces: la aproximativ 13 km de municipiul Hunedoara. Soseaua porneste din Hunedoara si inconjoara aproape tot lacul. Dinspre statia de cale ferata: gara Hunedoara iar de aici cu microbuze/autobuze regulate inspre localitatea Toplita.
Pescuit.
Pescuitul in Lacul Cincis se poate efectua cu achitarea unei taxe la Asociaţia Pescarilor Sportivi Hunedoara - concesionarul lacului (Presedinte Dl. Benko Josif, tel.: 0721/686.808). Tarife: taxa/an = 70lei; taxa/zi = 10lei.
In ultimii 5 ani Asociaţia Pescarilor Sportivi Hunedoara a populat Lacul Cincis cu aproximativ 25 tone de peste din urmatoarele specii: caras, intre 100 - 400g, crap, intre 1- 5 kg, amur, intre 2 - 6 kg. In Lacul Cincis se pescuiesc cel mai frecvent urmatoarele specii: obletet, babusca, salau, stiuca, platica, biban, clean, caras, crap.
Cale de acces.
DJ 687 D, ce leaga minicipiul Hunedoara de Comuna Toplita si Lunca Cernii de Jos, trecand pe malul drept (in directia de curgere a raului Cerna) al lacului de acumulare Cincis - Cerna, de-a lungul zonei de agrement .
Distante fata de municipiile judetelor invecinate : Teliucu Inferior - Tg.-Jiu:171 km, Teliucu Inferior - Drobeta-Turnu Severin: 254 km, Teliucu Inferior - Timisoara : 181 km, Teliucu Inferior - Arad :197 km, Teliucu Inferior - Alba Iulia : km ;

Salau de 91 de cm.

Pescarul Markus Marschewski a mers la o partidă de pescuit din barca pe lacul de munte Hohenwarte din Germania unde a reusit sa captureze un salau de 91 de cm.
Avand in plan capturarea salaului, Markus a testat o buna parte a zilei diferite plastice cu jiguri grele, dar efectul a fost zero.
Abia cand a luat in calcul un vobler de 12 cm a reusit sa aiba prima muscatura, care i-a apartinut unui salau de 91 cm.
Dupa un dril de doar cinci minute, pestele a fost scos pentru fotografii si apoi eliberat.
Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Balta Brosteni

Balta Brosteni se afla in localitatea Brosteni care apartine de comuna Visina, in extremitatea sudica a judetului Dambovita, la o distanta de 45 km de Municipiul Targoviste, pe drumul judetean 611.

Balta Brosteni are o suprafata de 4 hectare, cu adancimi medii de 2,5-3 m si adancime maxima de 8,5-9 m.
Momeli recomandate: porumb Bonduelle, viermi, rame, etc.
Balta Brosteni dispune de un drum asfaltat pana la balta, accesibil pe orice vreme.

- Parcare pazita.

- Umbrare cu mese si banci;

- Terasa cu bar (in curand!).

- Balta noastra va pune la dispozitie peste din urmatoarele specii: crap, salonta, caras.

Taxa este de: 50 Ron/ 12h zi; 50 Ron/ 12h noapte; 100 Ron/ 24h; 10 Ron/ taxa de agrement pentru insotitori adulti care nu pescuiesc; Copii ( sub 14 ani) au gratuitate.
Telefon Contact: 0766714506.
Se retine caras fara limita si 3 kg crap;

-Daca se doreste retinerea mai multor crapi, aceasta se va face contra - cost (15 lei/kg);

-Exemplarele mai mici de 1,5 kg se elibereaza neconditionat, cat mai repede si fara a fi ranite;

-Exemplarele mai mari de 4 kg se elibereaza, iar pentru fiecare kg in plus peste 4 se ofera o partida de zi gratuita (ex: crap 6kg=eliberat=2 partide gratuite);

-Pescarul poate merge cu masina la locul de pescuit pentru a descarca echipamentul, dupa care va lasa masina in parcare, la intrare;

-La finalul partidei, pescarul are obligatia, ca inainte de a strange echipamentul, sa anunte administratorul si sa prezinte captura in vederea cantaririi;

-Administratorul isi rezerva dreptul de a verifica periodic juvelnicul;

-Fara limita de lansete sau de undite ( doar in limita bunului simt);

-Este permis plantatul, cu navomodel sau barca personala ( fara alta taxa) ;

-Plata se face la intrarea pe balta;

-Durata unei partide de pescuit este de 12 ore, intervalele orare fiind 06.00-18.00 (pescuit de zi), respectiv 18.00-06.00 (pescuit de noapte);

-Pescuitul de noapte permis doar dupa anuntarea administratorului;

-Este permis gratarul ( cu suport);

-Pescarii au obligatia ca dupa incheierea partidei de pescuit sa lase locul curat;

-Cei care vor fi prinsi ca sustrag (ascund) peste, altul decat cel care poate fi retinut conform taxei achitate, vor fi evacuati.

Cale de acces: Ca sa ajungeti la balta Brosteni mergeti pe A1 Bucuresti-Pitesti, la km 70 se iese la Petresti, pe sensul de mers catre Ghimpati, iar la postul de politie din Petresti iesiti de pe drumul principal catre Brosteni – Visina. De aici, dupa aproximativ 5 km, pe partea stanga a drumului ajungeti la balta Brosteni. Drumul pana la balta Brosteni este asfaltat.

Sursa: www.baltidepescuit.ro

Anghila de 2 kg si 100 cm

Dennis Reineke a pescuit pe raul Dinkel o anghila de 100 cm si in greutate de aproape 2 kg.
Pescarul german a folosit ca momeala un buchet de rame. Captura a fost realizata intr-o dupa amiaza foarte calduroasa, atipic pentru comportamentul anghilei.
Sursa: www.aventurilapescuit.ro

Lacul Poiana Uzului

Lacul de acumulare Poiana Uzului este situat in apropiere de Sălătruc si are ca scop principal alimentarea cu apa si producerea de energie electrica. Barajul in spatele caruia s-a format lacul este un baraj cu contraforti, unul dintre putinele baraje de acest fel din Romania. Barajul este inalt de 84m, lung de 507m iar lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafata de 334 hectare si un volum de 98 milioane metrii cubi. Adancimea maxima a lacului este de 64,7m.
Lacul de acumulare Poiana Uzului construit in anul 1973 este situat pe raul Uz, la poalele Muntilor Nemira. Alimenteaza cu apa potabila mai multe orase din judetul Bacau, printre care: Onesti, Bacau si Tg. Ocna. Cei mai multi il “ataca” pe partea dreapta, mergand pe drumul judetean. E un loc super pentru o drumetie de o zi sau doua. Pornesti din Salatruc, la baza barajului si mergi pana la coada lacului unde se poate campa. In jurul barajului dupa 1990 au aparut numeroase case de vacanta dar si cateva pensiuni deschise mai ales in sezonul de vara.
Locul este ideal pentru pescuit insa in ultima perioada accesul pe lac este restrictionat datorita faptului ca din acest lac se alimenteaza cu apa mai multe localitati din judetul Bacau, printre care si municipiul Bacau. Drumul de acces catre acest obiectiv este proaspat asfaltat pana in zona superioara a barajului, de aici si pana la coada lacului drumul a fost asfaltat acum multi ani si este mai dificil de parcurs iar mai in amonte desi pe harta apare ca drum judetean DJ 123, este de fapt un drum forestier foarte greu accesibil.

Scoica mare de apa dulce

Se poate recolta mai usor dupa retragerea apelor
De obicei se foloseste partea mai tare (cea prinsa de cochilie) dar se poate folosi si parte moale legata de carlig.

Crapul prefera o astfel de momeala, dezavantajul ei consta in faptul ca trebuie schimbata des, deoarece o toaca pestii mai mici. Este apreciata si de platica si somn, se foloseste cu succes pe timpul verii.
Exemplare mari de crap s-au prins cu aceasta momeala pe Dunarea Veche.