Flora si fauna Marii Negre sunt sarace atat calitativ (ca numar de specii), cat si cantitativ (in cadrul fiecarei specii), in general, viata se desfasoara in zona litoralului.Zona litoralului romanesc, care are o lungime de 254 km, cuprinsa intre portiunea de la gurile de varsare ale bratului Chilia si punctul de frontiera romano-bulgar, sub aspect hidrobiologic se imparte din punct de vedere al adancimilor intr-o zona litorala (pana la 65-75 m) si o zona sub-litorala (pana la adancimea de 75-180 m, adica pana la limita de jos a vietii), la adancimi mai mari de 180 m din cauza lipsei oxigenului nu se gasesc vietuitoare.
In zona litorala de tarm exista intinderi pietroase si nisipoase care alterneaza neregulat, in zona sublitorala, fundul este acoperit cu mal fin, unde pe mari intinderi traieste o scoica mica, caracteristica zonei. Fiecare dintre aceste zone are o biocenoza aparte, compusa din plante si vietati specifice. Si fauna ihtiologica este specifica acestor doua zone, sarace in specii de pesti, ca si intreaga Mare Neagra, in cele ce urmeaza vom enumera speciile de pesti dupa habitatul lor (locul unde traiesc), compus din zone de facies nisipos, facies pietros si pelagial, adica largul marii.
In Marea Neagra exista 121 de specii de pesti marini si 31 de specii de pesti dulcicoli, care traiesc permanent sau temporar la gurile de varsare a fluviilor si raurilor in mare. Unele specii marine traiesc toata viata in Marea Neagra, altele emigreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi spre Bosfor si Mare
a Marmara. Din 121 de specii de pesti marini, 18% sunt specii relicte, originare din Marea Neagra (care au trait si in marile anterioare din aceasta zona geografica), iar 60% sunt specii migratoare mediteraneene; 22% sunt specii de apa dulce.
In Marea Neagra se gasesc unele specii de pesti care traiesc in permanenta in mare, altele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare. Cele mai importante specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus), sipul (Acipenser sturio), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa caspia nordmani), gingirica (Clupeonella delicatula), scrumbia de mare (Alosa maeotica), aterina (Atkerina mochon pontica), strunghilul (Gobio melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges). De asemenea, in lacurile litorale patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: labanul (Mugii cephalus), singhilul (Mugii auratus), ostreinosul (Mugii saliens), platarinul (Mugii ramada). Din mare patrund in lacurile salmastre litorale si: cambula (Pleuronectes flesus luscus), hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) si sardeaua (Sardina pilchardus sardina).
In Marea Neagra traiesc in bancuri mari sardeluta (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus trachurus mediterraneus), scrumbia albastra (Scomber scombrus). In larg, la adancime de cateva zeci de metri, traieste randunica de mare (Trigla lucerna), iar in zona pelagica zarganul (Belone belone), precum si lufarul (Pomatomus saltatrix), care vara se apropie de litoral, in zona pietrelor si stancilor submarine, imbracate in alge verzi si brune, iluminate bine de razele calde ale soarelui, traiesc: hanosul (Gobio batrachocephalus), scorpia de mare (Scorpaena porcus), moaca de bradis (Proterorhinus marmaratus), care se gaseste in ape dulci si salmastre. In zona faciesului nisipos traiesc: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), vatosul (Raja clavata), barbunul (Mullus barbatus ponticus), guvidul negru (Gobius niger), calutul de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus), in largul marii, apropiindu-se insa uneori si de zonele litorale, traieste rechinul (Squalus acanthias), care este o specie ovipara. Tot in largul Marii Negre apar uneori palamida (Sarda sarda), smaridul (Spicara smaris), corbul de mare (Corvina umbra) si mai rar pestele cu spada (Xiphias gladius), lavracul (Roccus labrax) si tonul (Thunnus thynnus).
Din punct de vedere al pescuitului sportiv, numarul speciilor de pesti care se prind cu undita este relativ redus. Se pescuieste cu undita fie pe litoralul marin, de pe stancile si digurile construite artificial, fie din barci, la o distanta mica de mal. Sunt si unele specii de pesti de talie mica, care se folosesc drept nada la pescuitul altor pesti mai valorosi. Baza pescuitului sportiv o constituie guvizii, care se prind mai mult de pe mal, scrumbia albastra si stavridul, care se pescuiesc din barca. Zarganul, chefalul si calcanul se pescuiesc rareori cu undita. Aterina, hamsia, gingirica, sprotul si sardeluta sunt mai curand pesti de nada.
Desi litoralul nostru nu ofera pescarilor sportivi pesti de talie mare, totusi se pot face aici partide extrem de bune si interesante. In ceea ce priveste locurile cele mai "bune" atat de pe tarm, cat si din barca, ca si la pescuitul in apele dulci, si in Marea Neagra exista locuri de o mai mare concentratie a pestilor. Aceste locuri pot fi descoperite cunoscand in primul rand biologia speciei (sau a speciilor) pe care dorim sa o prindem, precum si a conditiilor hidrologice din zona respectiva (adancime, curenti, natura fundului, stratificatia regimului termic ale apei marii etc.). In cautarea locului optim de pescuit, indicatiile oferite de localnici sunt de mare folos. Acest lucru este valabil si in privinta alegerii celor mai potrivite unelte si a aplicarii corecte a metodelor de pescuit sportiv.
In zona litorala de tarm exista intinderi pietroase si nisipoase care alterneaza neregulat, in zona sublitorala, fundul este acoperit cu mal fin, unde pe mari intinderi traieste o scoica mica, caracteristica zonei. Fiecare dintre aceste zone are o biocenoza aparte, compusa din plante si vietati specifice. Si fauna ihtiologica este specifica acestor doua zone, sarace in specii de pesti, ca si intreaga Mare Neagra, in cele ce urmeaza vom enumera speciile de pesti dupa habitatul lor (locul unde traiesc), compus din zone de facies nisipos, facies pietros si pelagial, adica largul marii.
In Marea Neagra exista 121 de specii de pesti marini si 31 de specii de pesti dulcicoli, care traiesc permanent sau temporar la gurile de varsare a fluviilor si raurilor in mare. Unele specii marine traiesc toata viata in Marea Neagra, altele emigreaza din Marea Mediterana la noi, dar exista si fenomenul invers, adica specii care migreaza de la noi spre Bosfor si Mare
a Marmara. Din 121 de specii de pesti marini, 18% sunt specii relicte, originare din Marea Neagra (care au trait si in marile anterioare din aceasta zona geografica), iar 60% sunt specii migratoare mediteraneene; 22% sunt specii de apa dulce.In Marea Neagra se gasesc unele specii de pesti care traiesc in permanenta in mare, altele in schimb migreaza in vederea reproducerii sau pentru nutritie in ape dulci, in special in fluviile care se varsa in mare. Cele mai importante specii de pesti marini care intra in Dunare pentru a se reproduce sunt: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser guldenslaedti), pastruga (Acipenser stellatus), sipul (Acipenser sturio), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), rizeafca (Alosa caspia nordmani), gingirica (Clupeonella delicatula), scrumbia de mare (Alosa maeotica), aterina (Atkerina mochon pontica), strunghilul (Gobio melanostomus), guvidul de mare (Gobius cephalarges). De asemenea, in lacurile litorale patrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: labanul (Mugii cephalus), singhilul (Mugii auratus), ostreinosul (Mugii saliens), platarinul (Mugii ramada). Din mare patrund in lacurile salmastre litorale si: cambula (Pleuronectes flesus luscus), hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) si sardeaua (Sardina pilchardus sardina).
In Marea Neagra traiesc in bancuri mari sardeluta (Sprattus sprattus), stavridul (Trachurus trachurus mediterraneus), scrumbia albastra (Scomber scombrus). In larg, la adancime de cateva zeci de metri, traieste randunica de mare (Trigla lucerna), iar in zona pelagica zarganul (Belone belone), precum si lufarul (Pomatomus saltatrix), care vara se apropie de litoral, in zona pietrelor si stancilor submarine, imbracate in alge verzi si brune, iluminate bine de razele calde ale soarelui, traiesc: hanosul (Gobio batrachocephalus), scorpia de mare (Scorpaena porcus), moaca de bradis (Proterorhinus marmaratus), care se gaseste in ape dulci si salmastre. In zona faciesului nisipos traiesc: calcanul (Scophthalmus maeoticus), limba de mare (Solea nasuta), vatosul (Raja clavata), barbunul (Mullus barbatus ponticus), guvidul negru (Gobius niger), calutul de mare (Hippocampus hippocampus microcoronatus), in largul marii, apropiindu-se insa uneori si de zonele litorale, traieste rechinul (Squalus acanthias), care este o specie ovipara. Tot in largul Marii Negre apar uneori palamida (Sarda sarda), smaridul (Spicara smaris), corbul de mare (Corvina umbra) si mai rar pestele cu spada (Xiphias gladius), lavracul (Roccus labrax) si tonul (Thunnus thynnus).
Din punct de vedere al pescuitului sportiv, numarul speciilor de pesti care se prind cu undita este relativ redus. Se pescuieste cu undita fie pe litoralul marin, de pe stancile si digurile construite artificial, fie din barci, la o distanta mica de mal. Sunt si unele specii de pesti de talie mica, care se folosesc drept nada la pescuitul altor pesti mai valorosi. Baza pescuitului sportiv o constituie guvizii, care se prind mai mult de pe mal, scrumbia albastra si stavridul, care se pescuiesc din barca. Zarganul, chefalul si calcanul se pescuiesc rareori cu undita. Aterina, hamsia, gingirica, sprotul si sardeluta sunt mai curand pesti de nada.
Desi litoralul nostru nu ofera pescarilor sportivi pesti de talie mare, totusi se pot face aici partide extrem de bune si interesante. In ceea ce priveste locurile cele mai "bune" atat de pe tarm, cat si din barca, ca si la pescuitul in apele dulci, si in Marea Neagra exista locuri de o mai mare concentratie a pestilor. Aceste locuri pot fi descoperite cunoscand in primul rand biologia speciei (sau a speciilor) pe care dorim sa o prindem, precum si a conditiilor hidrologice din zona respectiva (adancime, curenti, natura fundului, stratificatia regimului termic ale apei marii etc.). In cautarea locului optim de pescuit, indicatiile oferite de localnici sunt de mare folos. Acest lucru este valabil si in privinta alegerii celor mai potrivite unelte si a aplicarii corecte a metodelor de pescuit sportiv.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu